235 matches
-
rolul, rostul meu: alergam În casă, luam o brăcace (un ulcior tronconic și cu buza foarte evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui Moș Iacob. Umpleam brăcacea, vărsam Înapoi În poloboc ce rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc. Urcam la lumină și la căldură, ținând brăcacea cu amândouă mâinile, „de subțiori”. - S’ trăiești, băi’țălu moș’lui... Moș Iacob așeza „țăharca di titiun” deja răsucită, dar neaprinsă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Chiar Înainte de a atinge cu „gura de șărpe” vreun cerc (iar cu ciocanul mânerul „gurii”), intra În ritm - pe care-l marca din tot trupul, mai ales cu tălpile bătute de pământ. După ce se Încălzea bine, pe loc, pornea În jurul polobocului, ciocnind doar ciocanul de coada gurii: Încolo, Încoace; apoi, la patru pași, o lovitură dată În cerc, dar ștearsă, mai mult de formă decât de bătut cercul acela); Încolo, Încoace; apoi o ștearsă tot la doi pași; apoi la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
oprit din ciocabocănit și tănțuit cine știe câtă vreme - poate ani, dacă nu cumva până la sfârșitul lumii, ceea ce, pentru mine, atunci, Însemna cam multicel. Ca ucenic ajutor de (și) butnar, știam că Moș Iacob n-ar fi avut nevoie să Îmbuneze astfel polobocul, l-ar fi putut cercui pe dată. Da, dar Moș Iacob era Moș Iacob. Butoiul acela n-avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-o parte tănțuitorul; pe de alta, cred și acum că eu, privitorul, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Iepure de pază! Și cum mai strălucea, domnule, cum strălucea... Aleluia! Să chefuim! Da! Să pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia înțepător, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a fi foame, să tai cu cuțitu din carne, să-mi dai să mănânc, și când mi-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și l-a dus la casele lui. Așa de multă avere avea el și pietre scumpe ave cât lumina casa, cât de-ntunerec să fi fost. VASILIE - FINUL LUI DUMNEZEU s-au temut să-i dee drumul. Au făcut un mare poloboc de fier ș-au lăsat numai o bortiță ca să se răsufle ș-o încuiet ușa ș-o luat cheia la dânsul și celelalte case le-au lăsat deschise. Ș-au pornit cu gură la măsa: 358 {EminescuOpVI 359} - Mamă, hai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cum ai vrut să mă prăpădești, o zis el. Și s-o luat de a doua oară la luptă cu smeul. Măsurîndu-se, l-a omorât. Nu s-a îndurat s-o omoare și pe măsa, ci au pus-o în polobocul în care fusese închis smăul. S-a dus la Ileana Cosânzeana și i-o spus ce-a făcut cu măsa. Ileana i-au zis: - De-acu încolo s-o lași și niciodată să nu te-ntorci la dânsa c-are să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
executau voioși scunfundările lor igenice, asistați de animalele de tracțiune. Și unde, optzeci de ani mai târziu, oficialitățile naive și brave ale secolului trecut își inauguraseră imitațiile lor de peștere fioroase, lacul învîltorat, "purtînd la sînu-i stînci", mesele de piatră, poloboacele cu păcură pentru iluminat, gogoșeriile, țuicăriile, prăvăliile cu mititei, acadele, bigi-bigi și pandișpan, mizilicurile fără de parfumurile cărora în țărișoara asta nu se întreprindea nimic. Și chiar dacă, din păcate, se întreprindea, respectivul exces era iute acoperit și făcut uitat de către fermecătorul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
La urma urmei, fiecare cu treaba lui! Cârciumarul intrase în viitoare. Umbla după marfă, prinsese gustul banului. Mai plătise din datorie lui Pandele, mai împrumutase, nu se cunoștea. Vara trecuse. Venea vremea rea. Stere a plecat la Drăgășani, să umple poloboacele. A numărat banii, s-a urcat în leagănul unei căruțe și-a strigat căruțașilor că-i gata. Pe la prânz au ieșit din București și-a doua zi se apropiaseră. Viile erau galbene. În plopii Drăgășanilor bătea aripa toamnei, scuturîndu-le frunza
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mișcau greoi în nămolul gros. Și-a chemat nevasta și băieții de prăvălie. Până a doua zi au scos afară gălețile pline. Se deșelaseră. Stere înjura în gura mare că prea umblau încet. Cu chiu, cu vai, a pus iar poloboacele în picioare. Vinului îi pasase. Vasele se șubreziseră. A trebuit să le pună papură nouă. A pritocit băutura. Făcuse floare și căpătase o acreală. Se strâmbau mușteriii. Rămăseseră și zidurile cu o mucezeală. A adus meșteri, a uns cărămida cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigă la cărăuși să ferească pomii și opri caii: - Ptr, boalelor! Ptr, n-auziți? Descărcară apoi butoaiele și le puseră binișor pe pământ. Proptiră două grinzi groase cu capete de fier în zidul pivniței sub chepeng și începură să răstoarne poloboacele, ținute în frânghii. Vinul suna sub doage și mirosul lui proaspăt îmbată nările negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea sângele său. Abia târziu, după ce mâncase cu oamenii, Stere își aduse aminte de cele întîmplate. Cântări
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Iorgu. Să ne familiarizăm cu casa întreagă în simpla ei frumusețe și cu copilăria eroului nostru. Cuconul Vasile Creangă era bogat și om bun de suflet. Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar - lucru ce se-ntîmplă rar - nime nu-i bănuia aceasta. Se-nțelege că poloboacele și dimerliile erau creațiuni ale fantaziei, însă într-o scatulcă veche de fier ce era șrubuită de podelele unui ietac
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bogat și om bun de suflet. Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar - lucru ce se-ntîmplă rar - nime nu-i bănuia aceasta. Se-nțelege că poloboacele și dimerliile erau creațiuni ale fantaziei, însă într-o scatulcă veche de fier ce era șrubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu economic, mulți ochi de vulpe și mulți bani albi, încît rafturile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cuprindă pe o latură și în fund niște șoproane bine întocmite, comode ca o galerie. Totul în curte era în cea mai perfectă regulă. Dar, fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă, lustruită ca o trăsură, stocuri - cu mult prea voluminoase pentru uzul casnic - de bucăți de teracotă pentru sobe, rafturi de olane, bidoane noi de metal, așezate unele peste altele ca într-un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp în timp. Umbrăreșteanul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp în timp. Umbrăreșteanul Vasilică Trifan, tehnician agronom în perioada interbelică la Tecuci, ne relata prin anii ’70 că auzise de la străbunicii săi cum aceștia aveau o predilecție deosebită pentru albinărit. Ei obțineau cantități mari de miere, o încărcau în poloboace puse pe care, o transportau și o vindeau în orașele Bacău și Roman, deoarece prin orașele din preajma Umbrăreștilor, respectiv Tecuci, Focșani, Galați, produsul nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi numai chicături și drojdiile, iar de lumânări nici cu un banu m-au scăzut, nici alte rădicaturi”. Dar ceea ce amplifică nemulțumirea crâșmarului este faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el cu soția, să rămână acesteia. Mai înscrie „o pivniță și o poetică într-o unire cu casa”, deci o continuare a casei, cum se procedează și în zilele noastre, „căsoaia care se găsește ridicată și stuhuită”. Apoi, „căzi și poloboace și alte lucruri” nespecificate; urmează un „izvod de câte lucruri au rămas după moartea lui Simion Mocanu”, incomplet păstrat, în care se reiau cele de mai sus și o sumă de lucruri de inventar cum sunt: sape, topor, ladă, perne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ionescu și Darie Novăceanu, îngrijire de ediție și prezentări de Andrei Ionescu, p. 287. 275 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 144. 276 Idem, p. 156. 277 Idem, p. 154. 278 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Editura Univers, București, 1971, p. 144. 276 Idem, p. 156. 277 Idem, p. 154. 278 Jonathan Swift, "Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James", în Povestea unui poloboc. Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 142. 279 Idem, p. 147. 280 Du Marsais, Despre tropi, traducere, studiu introductiv și aparat critic de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1977
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Jonathan Swift publica Istorisirea amănunțită și adevărată a bătăliei dintre cărțile antice și cele moderne petrecută vinerea trecută în biblioteca de la Saint James, mai pe scurt Bătălia cărților, text ce apărea în primul volum important al scriitorului, intitulat Povestea unui poloboc. Scurta bucată de proză a avut menirea concretă de a apăra imaginea lui William Temple protectorul lui Swift implicat în varianta britanică a Disputei dintre Antici și Moderni. Deși scrisă aparent sub auspiciile unei conjucturi particulare, satira autorului englez surprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
The Poems of Alexander Pope, Routledge, London, 1963. 29. Pound, Ezra, Privire retrospectivă, traducere de Olimpia Iacob, în "Convorbiri literare", Iași, nr. 7, iulie 2008. 30. Rădulescu, Ion Heliade, Critica literară, Editura Minerva, București, 1979. 31. Swift, Jonathan, Povestea unui poloboc Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971. 32. Voltaire, Corespondență, antologie, traducere și aparat critic de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1978. 33. Voltaire, Oeuvres critiques et poétiques, Librairie Larousse, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
p. 75. ("monstrueuse et ridicule") 84 Ibid., p.78. ("C'est notre folle et cruelle vanité, et non pas la noble simplicité des anciens, qu'il faut corriger") 85 Viorica S. Constantinescu, op. cit., p. 15. 86 Jonathan Swift, Povestea unui poloboc Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 142. 87 Ibidem, p. 244. 88 Ibid, pp. 152-154. 89 Cf. Joseph M. Levine, The Battle of the Books: History and Literature in
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]