166 matches
-
Cu acest prilej, „medicul- șef al palatului (hekîmbași) - scrie Luminița Munteanu - prepara o pomadă pe bază de ambră, opium și diverse plante aromatice, pe care o oferea sultanului, marelui vizir și celor din anturajul acestora, în schimbul unui onorariu substanțial ; aceeași pomadă le era trimisă în dar, de la serai, și altor notabilități, în semn de prețuire”. Considerat un adevărat panaceu, magiunul de opium se bucura de o oarecare tradiție în întreg Orientul Mijlociu [...], fiind pomenit în manuscrise de diverse proveniențe, care nu omiteau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mea. Am găsit-o într-o carte prăfuită, în biblio teca unei femei fabuloase. Aveam, cred, vreo cincisprezece ani. Mă încruntam geamăn cu sprâncenele aproape împreunate ale lui Musa. Uns cu uleiuri fine și sprijinit pe perne moi, așteptând ca pomezile să-i invadeze por după por, îl ascultă pe Ahmet hârâind șoaptă după șoaptă în catifeaua înserării. Tariq nu vrea război. Și nici aur, și nici măcar pe femeia cea blondă, pe care i-o cere cu atâta obrăznicie. Nu. Nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până acum. Mereu umede, mereu fremătătoare, ca antenele unui fluture. Isabel? Zbaterea se întețește, dar nu, pleoapele nu se deschid. Culoarea ochilor din spatele lor îi rămâne incertă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Alexandre nu știe încă, dar va afla, așteaptă hărți de palate și calcule matematice, schițe de catacombe, versuri scrise în greacă, desene cu păsări și plante cât să umple o lume, ingrediente de poțiuni vindecătoare, de gastronomie orientală și de pomezi parfumate, care transfor mă nopțile în grădini. În acest timp, fata din tren răsfoiește alene paginile neterminate prin care trece un vas de poveste, condus de un mare vrăjitor în ale bucătăriei, descendent al țarilor Rusiei, care farmecă lumea cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
a oprit chiar în spatele nostru. Am auzit ușa deschizîndu-se după care o voce educată ne-a salutat voios. Ne-am întors și Schneiderhahn i-a strîns mîna președintelui clubului, un bărbat înalt, cu părul pieptănat pe spate și strălucind de pomadă. Mașina sa era un Delage roșu întunecat cu apărători de noroi negre și cu aripi albe în jurul cauciucurilor și cu faruri rotunde fixate deasupra radiatorului. Ceva continuă să ticăie, un timp, sub capotă, după care obiectul nu a mai făcut
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
la taraba unui vânzător de buruieni de leac. Pe un țol alb, vraciul întinsese în ordine grămăjoare de ierburi, rădăcini contorsionate, buruieni uscate sau abia culese, flacoane, sticluțe și gavanoase închise la gât cu bășică de porc, pline cu alifii, pomezi și licori. Povestea cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba ține bucata asta de hârtie însemnată cu slove, pune-o la un sfârșit de lumină în fața oglinzii, spală locul unde s-au oglindit slovele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Puertaferrisa, la braț, că pe ea asta o Încîntă. Fermín se grăbi să-mi dea ascultare și dădu fuga să se dichisească În spate, unde avea mereu pregătite niște rufe de schimb impecabile și tot soiul de colonii și de pomade Într-o trusă care ar fi făcut-o să Îngălbenească de invidie și pe doña Concha Piquer. CÎnd a ieșit, părea un june prim dintr-un film, Însă cu treizeci de kilograme mai puțin. Purta un costum care fusese al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de lene, Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă, Cu monoclu-n ochiu, drept armă bețișor de promenadă, Vestejiți fără de vreme, dar cu creeri de copil, Drept științ-avînd în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vr-un papuc de curtezană... O, te-admir, progenitură
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
harfe. sunetul se leagă din rășini portocalii ce bat înspre rozuri și violeturi, în registrul grav, aproape întunecat, al indigoului răgușit. sunt sonuri ce urcă-n înalt, fac din seară un uriaș ametist, a cărui strălucire unge pământul cu tămăduitore pomezi. e un cântec care cheamă spre moarte ca spre un ceresc festin, nu-i chip să-l ratezi, să nu te pătrundă, asemeni unui dureros spin. dar totul durează atât de puțin, doar că rana ce-o capeți pulsează fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
normal că va cuprinde tratamentul recomandat de Doamna Impedanța, pe o rețetă parafată de dânsa și bineînțeles contraștampilată la secretariatul clinicii pentru conformitate. Pe baza ei, îți vei putea cumpăra la prețuri necompensate de la farmacia de leacuri a instituției vrăjitorești, pomezile din bale de liliac, sau cățea în călduri, hapuri din limbă de broască râioasă, pastile din excremente uscate de gândac de bucătărie, și alte medicamente din acestea foarte necesare aducerii la îndeplinire a vrăjii. Ți se dă de făcut tratament
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
că n-ar trebui să rămână calmă. Din când în când arunca chiar câte un răspuns nervos vecinului conciliant. Rudele toate în preajmă, cu demnitate. Cărarea impecabilă a lui Michel se prelungea, lată și albă prin părul negru, sticlos de pomadă. Apoi un popă pițigăiat a început Isaia dănțuiește, și au început cu toții să se învîrtească după vocea lui. Tot mai repede și mai dizgrațios. Irina șoptea mereu vecinului: "Ah, cum mă enervează!" În mers, voalurile i se deranjaseră. Mă gândeam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
din boabe întregi de grâu Triticum spelta, fierte în apă, cărora le va adăuga apoi puțin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Această mâncare îl va vindeca pe cel bolnav dinspre înăuntru, întocmai ca o pomadă bună și vindecătoare”. Quinoa Quinoa nu este de fapt o cereală, este o pseudocereală, situată la interferența între cereale și ierburi. Boabele acestei plante sunt extrem de mărunte, rotunde și puțin turtite, de culoare gălbuie. Ceea ce este extraordinar și deosebit la
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
umflat. În timp ce se descheia - aripile i s-au ridicat pentru zbor - molateca ramă s-a desprins imediat și a alunecat pe jos, purtată de curentu-i lin. Cu unghii purpurii își mângâia sânii de parcă i-ar fi îmbălsămat cu o pomadă de o scumpete spectrală. — Dar în cele mai bune cărți, John, dezvălui arta de a te iubi pe tine - pe tine însuți, John! Am făcut un pas sau doi împleticindu-mă, dar a fost foarte greu. pentru că adevărata pornografie face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
întrebă Fritzie și-i trase una în boașe. Tipul se chirci de durere. Fritzie îl apucă de ciuful de la ceafă și-l plesni cu putere. De Witt începu să facă spume la gură. Fritzie îi dădu drumul și-și șterse pomada de pe mână pe mâneca lui. De Witt se prăbuși la pământ, apoi se târî până la closet și vomită. Când încercă să se ridice, Fritzie îi împinse capul înapoi în closet și-l țintui acolo cu ciocatele lui masive, lustruite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
celulei se deschise, declanșată de la distanță, am reușit să le asociez fotografiile cu fețele. Paul David Orchard era scund și solid, cu un nas turtit ce-i acoperea jumătate din față și cu părul blond, lung, dat din belșug cu pomadă. Cecil Thomas Durkin era un mulatru de vreo cincizeci de ani, chel, pistruiat și înalt de aproape un metru nouăzeci și cinci. Charles Michael Issler avea niște ochi imenși, adânciți în orbite, iar Loren Bidwell era un bătrânel plăpând, damblagit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
timpanelor prezente pe sforicica sonoră a unui hîșcîit ca de insectă. Dinspre foaiere, la parterul lambrisat și aurit, penetrând draperiile, se zvârcoliră pe parchetele întunecate șerpii de lumină vopsiți într-un purpuriu vorace, vătămător. Explodară apoi înăuntru amalgamurile de mirosuri, pomezi ieftine, parfum rafinat, copită despicată și deodorant BOB, semne că măgădăii se clintiseră dintre tejghelele și tonomatele lor, doldora de o muzică putredă, parkinsonică, și-și cărăbăneau acum trupurile angrenate în gheme uriașe către sala de proiecție. În atmosferă sfârâia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trei degete cu atlas roșu, o cămașă de flanelă roșie strânsă la gât cu o legătură largă de mătase albă cu funde foarte mari; În cap, cu o căciulă scoțiană....” 1. Arătarea aceasta bizară, Înconjurată de oglinzi, perii de cap, pomezi și parfumuri, e Terez Gogor. În curând apar Alexandru Paloti și Colan, creditorul armatei de crai care se Întâlnesc seară de seară la Forian. Mai exact, În casa coconului Tache Forian, unde, În jurul meselor de joc, se strânge o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Flaubert, după procesul intentat scriitorului pentru Madame Bovary, printre calitățile virile atribuite eroinei este enumerat și dandysmul: „Gust nemăsurat al seducției, al dominației și chiar al tuturor mijloacelor vulgare de seducție, coborându-se până la șarlatanismul costumului, al parfumului și al pomadei - totul rezumându-se În două cuvinte: dandysm, dragoste exclusivă pentru dominare”. Lui Aubrey de Vere i se potrivesc aceste caracterizări, deși În fragmentul citat apologetul dandysmului adoptă o detașare critică, subliniată prin cuvântul șarlatanism. În nuvela La Fanfarlo, prin intermediul personajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai târziu pentru a arăta un ochi complet restabilit. Degeaba. Sultanul, spunea povestitorul meu, a preferat s-o cheme în ajutor pe o vindecătoare turcoaică, iar aceasta a făgăduit să-l tămăduiască fără să-l taie, doar aplicându-i o pomadă pe bază de pilitură de oțel. După trei zile de tratament, răul se întinsese și la ochiul drept. Bătrânul sultan nu mai ieșea, nu se mai ocupa de nici o problemă, nu mai izbutea nici măcar să poarte pe cap așa-numita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rafinament. Când ești bolnav, poți fi tot ce vrei și unde vrei. Călare pe pastila ta ca baronul Münchausen pe ghiulea, parcurgi teritorii de o nesfârșită Întindere, călătoria se desfășoară În adâncimile tăcute ale propriei ființe, sub straturile Înmuiate de pomezi, unde se avântă sonda subțire a seringii și bântuie cateterul. În cosmosul interior, fiecare organ este o galaxie, iar substanța activă se poartă ca duhul lui Dumnezeu pe deasupra apelor. Populații tăcute de celule, societăți secrete strânse În chisturi, glomerule de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
câteva petreceri online, școlindu-mă În fascinantul domeniu al amorului eteric. Și iată-mă ajuns la vârsta la care „sex“ e, teoretic, doar un prefix În reprezentarea deceniului de viață pe care-l traversezi, marinat cu vopsea de păr și diferite pomezi, Împănat cu minciunelele pe care distanța dintre convivii virtuali nu numai că le acceptă, dar le și Încurajează (pe rețelele de socializare aveam doar patruzeci și nouă de ani), așezat apoi În tava verticală a monitorului spre a fi prezentat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de oameni încolo și încoace, de sforile speculației bursiere, ale traficului de arme, ale scamatoriilor cu prețuri și salarii, ale inflației, rasismului, instigării la război. Lui Hans nu‑i vine altceva mai bun în minte decât să se dea cu pomadă în părul lucios, cu briantină, care‑i dă mamei alte angarale - și anume spălatul fețelor de pernă; sunt pete de grăsime care ies greu, de altfel cu orice pată se întâmplă cam la fel. Dar acest lucru e menit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
arăta oribil, căpătase o nuanță Întunecată de un galben roșiatic; Își vopsise genele negre cu o substanță grasă, care le făcea să stea țepene ca niște spițe unsuroase În jurul ochilor mari și negri, iar părul ondulat era dat cu aceeași pomadă. Purta o rochie roșie, pantofi cu tocuri foarte Înalte, de culoare roșie, avea șoldurile late și picioarele urîte, lungi și subțiri, specifice negreselor. Înfățișarea ei era În același timp oribilă și seducătoare, din pricina gambelor subțiri ca niște fuse, a șoldurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lângă foc, îl urmărea. — Ai terminat? Ne grăbim. Valerius continua să spele trupul acela chinuit. — Crezi că nu mi-am dat seama că e gladiator? Cicatricele acelea au fost făcute în timpul unei lupte în arenă... Iar astea - adăugă, punând o pomadă pe rănile curățate -, găurile astea au fost făcute de pilum... Trebuie să fie foarte abil... A fost atacat de puțin timp, de mai mulți oameni. S-a salvat, dar n-a reușit să se ferească întru totul. Nici o rană nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dezbracă? întrebă uimit Titus. Peste tunică au doar lorica, pe frigul ăsta? — Probabil că nu vor să-și ude hainele și încălțările, pentru că or să stea în zăpadă și în noroi. — Dar ce fac? Soldații își ungeau trupurile cu o pomadă pe care o treceau din mână în mână. — Mirosul ăsta - Valerius adulmeca aerul... Camfor. Se ung cu camfor... Vara e răcoros și alungă insectele, și iarna... Pe frigul ăsta, important e nu câte haine ai pe tine, ci ca sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]