326 matches
-
caracteristicile corporale, mai ales ale poneilor, și mersul lor specific, permițând o relaxare musculară cu precădere în zona șoldurilor și a coloanei vertebrale inferioare, favorizând astfel echilibrul și siguranța. Atunci când se lucrează cu copii activi, este recomandat calul, și nu poneiul, ritmul pașilor cailor fiind mai aproape de ritmul cardiac al mamei, producând o stare de relaxare mai accentuată. Terapia cu ajutorul cailor se recomandă mai ales copiilor cu probleme motorii cerebrale și pentru cei care suferă de scleroză în plăci, dar este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Exempletc "Exemple" Să examinăm, în cazul expus de către Decourt (1989), modul în care recurge la proiecție ca apărare împotriva angoasei o fetiță de 3 ani: Atunci când fetița se întoarce de la grădiniță, unde a făcut, alături de educatoare, o plimbare cu niște ponei, tatăl vrea să afle dacă ea a încălecat pe vreunul dintre căluți. Fetița răspunde negativ, explicând că i-a fost frică. În săptămâna următoare, după ce copilul a participat la aceeași activitate în compania educatoarei, tatăl revine cu aceeași întrebare. Fetița
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe vreunul dintre căluți. Fetița răspunde negativ, explicând că i-a fost frică. În săptămâna următoare, după ce copilul a participat la aceeași activitate în compania educatoarei, tatăl revine cu aceeași întrebare. Fetița îi explică atunci că nu a încălecat din cauză că „poneilor le este teamă de ea”. Acest scurt exemplu ilustrează mecanismul proiecției care vine să suplinească pentru moment refularea absentă la copil, care atribuie animalului un afect ce-i aparține. Acesta este rolul defensiv și protector al proiecției puse în slujba
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vagabonzi alergau În jurul ringului, urmăriți de un recepționer care se tot apleca și culegea pălăriile și bastoanele aruncate-n arenă și le arunca Înapoi În Întunecime. Se aprinse lumina În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi aduni tu pe copii, Îi spuse Zurito. Din spate se auziră clopoțeii de pe catârii aduși să care taurul mort afară. Membrii cuadrillei, care urmăriseră spectacolul burlesc de pe coridorul dintre barrera și primele locuri se-ntorseseră și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
așteptat ca toată lumea să zică: „O, mi-o amintesc pe Bibi, era frumoasă“. Pentru că nu am fost. Încă de mică am avut ochi bun pentru lucrurile frumoase, așa că-mi cunoșteam defectele. Aveam un corp scund, cu picioare scurte, ca un ponei mongol, iar mâinile și picioarele groase ca niște cărți necitite. Aveam nasul prea lung și obrajii prea ascuțiți. Totul era un pic prea mult. Asta o moștenisem pe linie maternă, exces insuficient, prea mult care nu era niciodată de-ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a Shanghaiului. Nu era cel mai bun cartier, nu se compara cu Rue Lafayette, unde locuiau familiile Song și Kung, cu vilele și grădinile lor imense, care se Întindeau pe multe hectare, cu terenuri de crichet și care trase de ponei. De altfel, nici nu eram genul de familie care să le scoată ochii celor mai săraci ca noi cu norocul nostru. Una peste alta, casa noastră era foarte bună, mai bună decât casele celor mai mulți oameni, chiar și decât casele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vom simți stropii spectaculoaselor cascade din defileul Saltul Tigrului... Esmé Își coborî puțin colțurile gurii. Ar fi trebuit să meargă și acolo? Nu vom mai călări Împreună cu localnicii tibetani pe Pajiștea Iacului... Aici ciuliră urechile Roxanne și Heidi; amândouă avuseseră ponei În copilărie. Vera continuă: —Și ce șanse credeți că aveți În viața asta să vedeți o pășune alpină la 5 000 de metri altitudine? Foarte puține. Dădu din cap cu solemnitate aprobând cele spuse de ea Însăși. —Cât despre picturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care el Îl declarase cuibușorul lor de nebunii. Era mai mic decât casa ei, și părea și mai mic deoarece servea drept adăpost pentru câțiva câini, inclusiv un grifon italian și un ciobănesc briard care erau cam de mărimea unor ponei. Știindu-l pe Harry expert În dresajul câinilor, se așteptase de la câinii lui să știe tot felul de trucuri folositoare, cum ar fi să aducă ziarul. Nu se așteptase să dărâme cu coada piesele de artă valoroase așezate pe măsuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
încă nici un mușteriu, ceea ce era destul de grav, dar apoi cineva a zis, „M-am umplut de coșuri când am încercat crema de zi Candy Grrrl“ și - sacrilegiu - Candace l-a auzit. Și-a trântit pămătuful de pudră din piele de ponei și a zis: —La dracu’, am lucruri mai importante de făcut decât să conving niște imbecili să îmi cumpere produsele. Am o cifră de afaceri anuală de treizeci și patru de milioane de dolari. M-am temut de o reacție negativă din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
piele... În noaptea asta, prin cvartalele de locuințe sociale (parcă tranzistorul lui Dumnezeu, uitat deschis, s-ar auzi peste tot orașul), prinde contur un experiment, se încearcă o breșă în vandalism. Dintr-o dată, copiii găsesc o mare plăcere să ducă ponei cu liftul la etajele de sus și să-i călărească pe coridoarele și gangurile blocurilor de locuințe sociale, având ușile de la intrare și ferestrele de o parte și un zid scund și cerul nopții de cealaltă. E adevărat. De unde fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la etajele de sus și să-i călărească pe coridoarele și gangurile blocurilor de locuințe sociale, având ușile de la intrare și ferestrele de o parte și un zid scund și cerul nopții de cealaltă. E adevărat. De unde fac rost de ponei? Din grădinițele dintre blocuri, din canale? Drept în sus se duc, turnurile perversiunii. Și nici nu pare a fi o mare distracție. Lua-o-ar naiba. Cândva am fost și eu vandal și știu că e greu de găsit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai bună. Vandalismul e o distracție de milioane... E rău pentru locatari, să suporte spaima animalelor. rău pentru animale, ale căror gene nu s-au putut niciodată târgui în legătură cu acest gen de viață de noapte, cu cercurile astea înalte. Dar poneii n-au cum să se plângă. Ei trebuie să ia lucrurile așa cum sunt, cot la cot cu noi, toți ceilalți. Trebuie să se adapteze, să suporte anumite mutații. Nu se pot ascunde. Nimeni nu poate. A venit într-adevăr vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
au cum să se plângă. Ei trebuie să ia lucrurile așa cum sunt, cot la cot cu noi, toți ceilalți. Trebuie să se adapteze, să suporte anumite mutații. Nu se pot ascunde. Nimeni nu poate. A venit într-adevăr vremea ca poneii să termine cu trecutul și să-și joace rolul care le revine în secolul douăzeci. Eu sunt un lucru compus din decalaje temporale, șocuri culturale și schimbări de fus orar. Ființele omenești nu au fost proiectate să se agite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
atunci. Deși nababul Murad este conducător, nu-și poate nici lega șireturile de la pantofi fără aprobarea reprezentantului coroanei, maiorul Privett-Clampe. Maiorul se poate opune vizitelor nababului în Europa și poate pune frâu achizițiilor de mașini noi, mobilier de lux, bijuterii, ponei pentru polo sau avioane, în favoarea unor proiecte administrative anoste, cum ar fi aprovizionarea unui spital sau întreținerea resurselor de apă potabilă din satele Fatehpurului. Dacă nu este consultat, îi e de ajuns o vorbă, un mesaj, ca să provoace probleme, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Fata era înaltă și zveltă, cu mâini mari și un păr blond, zburlit, de obicei ridicat și înghesuit sub un topi Bombay Bowler. PC aprecie toate acestea, cum ar fi apreciat un trap bun sau chișița bine răsucită a unui ponei de polo. Nu l-a interesat nici un moment cum arăta Charlotte fără haine și i-a trebuit o perioadă de instruire la bordelul lui Johnny Balcombe, pentru a înțelege unde, cum și când să încerce s-o sărute. Primul sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
continuăm lunga călătorie spre Jehol. Sunt tristă și amărâtă când mă gândesc la pretextul „vânătorii“ soțului meu. Miniștrii și prinții, în haine minunate, sunt purtați în palanchine bogat decorate pe umerii cărăușilor care înaintează cu greu, în timp ce gărzile patrulează pe ponei mongoli. Psalmodiul cărăușilor a fost înlocuit de o tăcere adâncă și chinuitoare. Nu mai aud târșâitul picioarelor în sandale peste pietrele instabile. În schimb văd, durerea dată de bătături întipărită pe chipurile posomorâte și pline de sudoare. Deși am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la cap. Le plăcea viața în aer liber. Adorau animalele și se simțeau minunat, departe de viața palpitantă a marelui oraș. Situația financiară a lui Richard, fiind una foarte bună, nu duceau lipsă de nimic. La început au cumpărat un ponei pentru Soleil. Fetița era curajoasă și a învățat repede să călărească. Alături de Ford, câinele lor credincios, hoinărea pe dealuri până-n foșnetul pădurii, până la lacul în ale cărui ape de cristal se scăldau toți trei făcând mare tărăboi. Apoi i-au
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
timidă, dar și cu un soi de mândrie. Mi se făcea rușine numai când ziceau chestii de genul „Locul ăsta ar trebui văruit. E aproape la fel de rău ca la noi acasă“. Am salvat-o pe mama de la o alunecare pe poneiul de jucărie al lui Michelle. E cineva faimos pe-aici? mi-a șoptit Helen. Momentan, nu, am răspuns cu nonșalanță. Spre marea mea ușurare, Helen n-a spus decât: — Fir-ar al dracului! Și asta a fost tot. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spate, remarcă Lissy. — Poftim ? Mă holbez uluită la Jemima. Promite-mi cum se cuvine ! Jură pe un lucru la care ții foarte mult. — O, Doamne, spune Jemima ofuscată. Bine, ai câștigat. Jur pe geanta mea Miu Miu din piele de ponei că n-am să fac nimic. Dar faci o mare greșeală, să știi. Iese ofticată din cameră și eu rămân privind În urma ei, Încă stresată. Fata asta e o psihopată În toată regula, spune Lissy, lăsându-se să cadă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
neapărat.. să vorbesc. Cu picioare tremurătoare, mă grăbesc spre colțul curții, destul de departe ca să nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
curții, destul de departe ca să nu mă audă. — Jemima, mi-ai promis că nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu faci nimic ! șuier. Nu-ți amintești că ai jurat pe geanta ta Miu Miu din piele de ponei ? — Nu am nici o geantă Miu Miu din piele de ponei ! mi-o Întoarce triumfătoare. Am o geantă Fendi din piele de ponei ! E nebună. Nebună de legat. — Ce-ai făcut, Jemima ? Îngaim. Spune-mi ce-ai făcut. Îmi bubuie inima să-mi sară din piept de teamă. Te rog, Doamne, să nu-mi spună că i-a zgâriat mașina. Te rog. — Ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
creioane colorate, ale căror subiecte păreau a fi mai cu seamă Casa mea, Mămica mea și Tăticul meu (cu varii permutări ale acestei formule - să nu uităm că suntem În Camden) și deja demodatele Țestoasa mea Ninja/Diavolul meu tasmanian/ Poneiul meu. Ca să recunosc cinstit, Linda nu era deloc lașă. Nu a Încercat s-o ia pe după leuștean În privința propunerii pe care o făcea În cadrul ședinței, mai puțin atunci când doar ne sugerase vag că toată lumea va fi avantajată dacă ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de propriul meu discurs, că nu îmi dau seama când ajungem în dreptul grădinii zoologice. Se aud țipetele copiilor nerăbdători să intre înăuntru. Cei care se află deja acolo sunt foarte încântați și păstrează liniștea cât timp aruncă bucăți de ciocolată poneilor și se uită foarte preocupați în jur. Miroase a fân proaspăt și a baligă de cal. Foarte mulți plozi își petrec timpul pe pajiștile din jurul grădinii zoologice, nebuni de fericire că se află în vecinătatea animalelor. Pentru moment, zarva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
veche în ce privește disciplina și înaltul standard al învățâmântului. Hattie îi urma cursurile de cinci ani, în care timp accentul ei american fusese acoperit de unul pur englezesc. Traversase Atlanticul de mai multe ori decât își putea aminti. Își dorise un ponei, pe urmă încetase să și-l mai dorească; purtase o sârmă de aur peste dinții din față, pe urmă încetase să o mai poarte; își pieptănase părul într-o coadă de cal, apoi îl ridicase în creștet. Trecuse un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]