901 matches
-
Și feciorul lui Bogdan avea la gât una violet, însemnând că a trecut și el prin parcul românesc de distracții și a dărâmat cutiile. Avea pe ea scris în engleză: “Testează-mă”. După eșecul din timpul partidelor de pescuit de pe pontonul insulei Islandet, m-am hotărât să-mi folosesc timpul vizitând orașul cât voi mai sta în acest frumos loc. Dimineața până se sculau ceilalți colocatari, soția, nora și nepotul Andrei, făceam un tur prin apropiere. Vizitam orașul la acea oră
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
descoperit unde era autogara, sau că se poate trece de pe o insulă pe cealaltă cu un fel de ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului. Nu am prins nimic, așa că am abandonat pescuitul destul de repede și am pornit pe chei să vizitez în continuare orașul. Nu pot
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
vizitat câteva magazine dar nu m-a tentat nimic, prețurile erau prohibite și inaccesibile pentru bugetul meu. Încet, încet m-am apropiat de podul pe care mergeam spre locul de pescuit și în jumătate de oră eram din nou pe ponton să-mi încerc norocul de unul singur. Nici acum nu am avut succes mai mult decât în celelalte zile, așa că am părăsit pontonul și m-am întors pe insula unde locuiam. Doream să verific dacă sunt și alte locuri bune
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
podul pe care mergeam spre locul de pescuit și în jumătate de oră eram din nou pe ponton să-mi încerc norocul de unul singur. Nici acum nu am avut succes mai mult decât în celelalte zile, așa că am părăsit pontonul și m-am întors pe insula unde locuiam. Doream să verific dacă sunt și alte locuri bune de pescuit în afară de cel unde am tot mers fără succes la prins pește. Așa am descoperit un mic port privat, cu ambarcațiuni pentru
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
conspecte și pliante privind regulile, topografia și geografia locurilor, materiale de trebuință pentru ascensiuni, hărți, asta în care te-ai decide să pleci “lelea”, etc. Poți să ocolești lacul pe lângă liziera codrilor care coboară până la el, te poți desprinde de pontoane pentru a mângâia sau prinde peștii care sar pentru a-i prinde, le poți da grăunțe sau fărâmituri de pâine, corn sau ce ai la îndemână, poți pescui în locuri special amenajate, te cațeri pe stânci care aici în America
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
de vară, ca săne bronzăm. Hotelul Concord străjuit de piscine, în Lara elitei, măprimea pe mine. Senin și Soare, văd munții în zare oglindiți în mare. Albastru spicat, nuanțe mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de soare. E marea ripsată și finăca moarul, refluxul o trage în larg de pe maluri. Ne-mbie pontonul și-n noaptea albastră privim orizontul cu Luna-n fereastră. S-aude o muzica fină, la noi ajungând în surdină, și ceru-i senin. Trecut-a vacanța și regretăm, sub foc de artificii pe plaje dansăm. Frumoasăvacanță și marea albastră
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
trecut pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică dimineața. Vaporul pleca din Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton[xx]. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua de sâmbătă nu a
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
dat crapului sălbatic de 1-2 kg. (Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării ) [xix]Minciog = mică plasă în formă de coșuleț, prinsă de un băț, folosită pentru scoaterea la suprafață a peștelui prins cu năvodul sau cu undița.( DEX) [xx]Ponton = pod plutitor improvizat (DEX) Referință Bibliografică: aventuri in delta dunarii / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
acolo încă e lumină (nu sunt chiar nopți albe, dar sunt foarte scurte), am plecat cu Cornel și încă un vecin la pescuit. Eu am renunțat primul și era cât pe-aci să prind un pui de somn, întins pe pontonul din lemn. Ei n-au prins nici atât. Și totuși, avea balta pește, peste câteva zile Cornel a prins în fața noastră un păstrăv frumușel, în timp ce doamnele se ocupau de pregătirea unei mese în sânul naturii, iar eu nu mă mai săturam
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... Citește mai mult Era o mare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... XIX. POEME FRANCO-ROMÂNE, de Florica Bud
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
spre limba de pământ pe care rula mașina de teren, până ce drumul se înfundă. - De aici nu mai e mult până acasă! „Acasă” suna atât de emoționant în vocea lui vibrantă. Scoase bagajele, încuie mașina și o conduse spre micul ponton de care era legată o lotcă. Pășind în spațiul îngust, Mona își pierdu echilibrul. Ambarcațiunea se înclină amenințător, gata să se răstoarne. Dumnezeule! Era atât de aproape de suprafața apei încât avea impresia că la fiecare zvâcnire a vâslelor se putea
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
plasă de pescuit, dar trăsăturile lui aspre și enigmatice numai liniștitoare nu erau. Soțul ei. Nu îi zâmbi ca răspuns la zâmbetul ei strâmb și nu îi vorbi până în momentul în care botul din lemn se izbi de un mic ponton ascuns în umbra groasă a unei sălcii imense. - Am ajuns! Mona clipi prin semiîntuneric, căutând din priviri casa. Nu o zări până în momentul în care intrară în zăvoiul de pe malul mlăștinos pe care tălpile sandalelor îi alunecau mai ceva ca
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Maimuțele, în schimb, n-au nicio problemă. Ele se adaptează în orice orânduire. „Doamna, doamna, e-adevărat că mergem cu bac-ul?” „Cum să fie adevărat? Măi copii, ce visați voi acolo? Numai gărgăuni vă umblă prin cap!” În apropierea pontonului, mai multe voci mă strigă: „Doamna, doamna, ia uitați!” Așa, și??? Adică voi știați că trecem Dunărea pe la Chiciu, iar eu habar n-aveam! Bravo mie! Mai făceam și pe grozava. Părintele, cu nevinovăție de îngeraș, mai face și glume
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
cărei invitat era actorul Valer Dellakeza. Lucăcești, spațiul de grație, spațiul de meditație, Hiperboreea, amintirea paradisului. Grădina raiului, matricea spirituală, vacanța. Cuibul de cuci. Peste care autoarea zboară, zboară, face rotocoale și când obosește, se așează. Aici, poeta își are, “pontonul”, “stabilimentul”. Aici citește, visează, scrie, plânge, iubește. Aici și pretutindeni, pentru că spațiul acesta se extinde uneori, acoperind orizontul. De la zenit la nadir. Toată zarea. Și atunci, autoarea scrie pe azur, scrie pe nouri, scrie pe valuri, scrie pe frunze, trimite
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
în: Ediția nr. 602 din 24 august 2012 Toate Articolele Autorului Pe nisipul Mării Negre, strălucind diamantin, dormea micuța sirenă cu buzele din rubin. Alge verzi în negre plete, șirag de mărgăritare, corali roșii o-nveșmântă, are o față zâmbitoare. Pe ponton, o siluetă desprinsă din vise, privea micuța sirenă care îl vrăjise. Un fior trupu-i străbate ca flulgeru-n noapte, prevestind o aventură plină de dulci șoapte. Vocea ei melodioasă de sirenă-ndrăgostită îl atrage-ntr-o poveste de iubire împlinită. Își
O POVESTE DE IUBIRE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355266_a_356595]
-
dăruite- n concediu, Niște zile, așa, făcute cadou, de bon ton, Nici nu cred că mai pot, că mai știu Să visez la un timp, curgând monoton: Pe nisipul fierbinte, la Balcic, tu și eu Alungând tristeți printre pescăruși, la ponton, Ori la o terasă, cu muzică bună, mereu, La un pește și- un vin aburind, abandon În ale timpului mreje; gândul mi- e azi prizonier În gradina cu tufe de coacăze și mere domnești Chiar de citim poeme moderne," hier
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
catedra de Arheologie, un viitor electronist - eu și o psiholoagă în devenire - ea... Până să ne apropiem de salba de insule și ostroave, privirăm pe rând cu binoclul nostru depărtările dinspre care dădea semn de mare neliniște păsăretul. Ancorați la ponton, avurăm surpriza ca ghidul să nu accepte coborârea noastră pe Insulă, motivând că am fi pierdut așa un alt punct din program - turul orașului Brăila, care avea să se încheie cu o seară de dans, așa că... -Interdicția v-a supărat
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Putrezitele pontoane Țin pe ele în paltoane Mulți poeți cu multe toane Care stau ca pe coloane Și par doar fragile cloane. Vi se pare de bonton Vers de ăsta monoton Fără rime, sens și ton Care geme-n unicorn Când din
CALAMBUR (POEZIILOR CE SUNĂ DIN COADĂ ) de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354568_a_355897]
-
Am trecut din nou cu privirea ochilor peste ele să văd cum am contemplat pe hârtie ceea ce am simțit prin culoare. Am prins între cer și pământ, frumuseți modeste ale acestor locuri pe care nu le întâlnesc oriunde. Privind de pe ponton, zăream în apa Dunării ferești de frumuseți drămuite. Mi-am spus: nu terbuie să-mi scape nimic ! Așa m-am apucat din nou să creionez în linii mari copacii deja desfrunziți, tăcutele lunci dincolo de Dunăre chinuite de pârjolul verii, ori
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
urmă. O barcă, traversa Dunărea. Nu o vedeam din cauza ceții; în schimb auzeam zgomotul orb al vâslelor, sorbit de valurile ce erau atinse. Cu greu mi-am dat seama că era domnul Grigore, pescar fără măsură și propietarul remorcherului cu ponton care ne-a fost gazdă. Plecase la pescuit pentru prietenii din Botoșani. La Dunăre, uneori toamna este dură ! Când este ceață, totul este legat de puntea nepăsării, a timpului chinuit de văpaia umedă și verde precum smaraldul bălțat. Mă întrebam
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Întregul peisaj se sufoca de alb. Uneori Dunărea era plină de sloiuri care făceau câte o mișcare fulgerătoare. Când unele dintre ele se loveau de mal sau de câte un ponton, scoteau parcă suspine de suferință prin capetele lor colțuroase... Spectacolul vizual și auditiv se cerea contemplat : imensitatea albului cât vedeai cu ochii, îți lăsa iarna în suflet, cu totul altfel față de celelalte anotimpuri. În tăcerea pe care o etala Dunărea
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
de promenada, de pe care poți să admiri nenumărate iahturi și bărci cu motor. Ar mai fi de remarcat fântânile arteziene, stadionul de baseball și Institutul de Cercetări Biomarine. Portul turistic își întinde limbile de apă printre clădirile din centru, iar pontoanele, cheiurile și trotuarele emană toată ziua un aer de vacanță. Deși centru orașului este împânzit de parcări subterane, se poate întâmpla să te plimbi o jumatate de oră în căutatrea unui loc de parcare ieftin, la suprafață, adică ul loc
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La pian un bobocel Exersează-un cântecel. Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi, pe o creangă-naltă Susțin un concert de harpă. Patru tinere egrete Scutură din castaniete. Cinci presuri fac mare larmă Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]