271 matches
-
în condiții grafice precare și într-un tiraj cvasiconfidențial, la Valle Hermoso, în Editura Cartea Pribegiei a lui Grigore Manoilescu. Dincolo de poezie și teatru, adevărata vocație a lui S. pare să fie proza, caracterizată de rafinament, exotism și romanțiozitate. Romanele Popi și Concina prădată au o tematică erotică, dar scriitorul nu trece niciodată de limita sugerării discrete a relațiilor sexuale, lucrând în filigran, cu o decență firească, fără nimic ostentativ sau deliberat șocant. Din perspectiva erosului, a fost definit drept un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
ostentativ sau deliberat șocant. Din perspectiva erosului, a fost definit drept un „explorator liric al eternului feminin” (G. Călinescu) sau ca un „observator fin al capriciului feminin” (Al. Piru), comentariile fiind favorabile, uneori chiar entuziaste încă de la apariția cărților. Romanul Popi conține una dintre cele mai insolite și originale aventuri de dragoste, petrecută într-un decor exotic, în ambianța fascinantă a Atenei, unde impresionantele mărturii ale Antichității se opun constant realităților și practicilor moderne. Un tânăr român, delegat al Băncii „Dacia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
susținători ai regelui Constantin, și republicani, conduși de Venizelos. Societatea e scindată, conflictele izbucnesc la tot pasul, opțiunile politice tulbură relațiile dintre oameni. Din această cauză, el nu își poate rezolva problemele, în schimb o cunoaște pe tânăra și frumoasa Popi, divorțată, de care se îndrăgostește. Popi are însă un comportament cu totul ieșit din comun, diametral opus mentalității lui, nu se lasă sedusă ușor, supunându-l pe îndrăgostit la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
și frumoasa Popi, divorțată, de care se îndrăgostește. Popi are însă un comportament cu totul ieșit din comun, diametral opus mentalității lui, nu se lasă sedusă ușor, supunându-l pe îndrăgostit la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape să cedeze unui compatriot, junele înamorat, pentru a-și îndepărta rivalul, îl provoacă să declare vehement că e adeptul lui Venizelos, ceea ce o umple de mânie pe frumoasa grecoaică, regalistă înfocată. Scriind despre Popi, Paul Zarifopol remarca buna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Mărioara Bede, Aurel Miculiț și Cosmin Ștef. Pentru predicarea mesajului a fost invitat fratele păstor Ghiță Cornel de la biserica baptistă Șega, Arad. Păstorul bisericii, Andreican Mircea, a oficiat botezul din 15 septembrie 2002. 7.3.5. Renovarea făcută de Florin Popi și Neluțu În anul 2002, fratele Neluțu (cumnatul lui Florin Popi) a contribuit la clădirea bisericii, repararea lambriului de pe pereți și vopsirea lambriului. În timpul acestor lucrări biserica era păstorită de fratele Andreican Mircea. Biserica creștină baptistă din Cuvin se strângea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Banea Estera, Ileana Bradin, Neli Pantea, Daniel Miculiț și Cornel Ștefănescu. A cincea generație de coriști a fost condusă de Doru Brancovan din anul 1998. Coriștii din această perioadă au fost: la sopran Mihaela Miculiț, Nela Dumitran, Haritina Struț, Filuța Popi și Neli Opriș, la alto au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003 Casiana Tudoroiu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
această perioadă au fost: la sopran Mihaela Miculiț, Nela Dumitran, Haritina Struț, Filuța Popi și Neli Opriș, la alto au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003 Casiana Tudoroiu la alto, Coco Tudoroiu la tenor, Cosmin Ștef și Emanuel Jurcoi la bas. 10. FORMAȚIA ORCHESTREI 10.1. DIRIJORI Petru (Tuțu) Torneanu s-a născut la data
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Sâmbăteni. Această inițiativă a presupus o colaborare cu biserica creștină penticostală din Cuvin, astfel că fanfara dirijată de Doru Brancovan a fost formată din fanfariști de la ambele biserici. 11.2. FANFARIȘTI Această fanfară a fost formată astfel: Paul Buglea, Florin Popi și Anamaria Brancovan la fligorn I; Daniel Sava, Daniel Cioară, Ovidiu Șuldac la fligorn II; Beniamin Șuldac, Samuel Cioară la eufoniu; Ovidiu Monda, Ciprian Sava la bas fligorn; Claudiu Șuldac, Leana Șandru la atlhorn; David Puf, Daniel Tulcan la trombon
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
râu, Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins la brâu, O pierd din ochi de dragă. Si când o văd, mă-ngălbenesc Si când n-o văd, mă- nbolnăvesc, Iar când vin alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” Această poezie nu este numai una lirică ci, ca și alte poezii ale lui Coșbuc transcede spre filozofie, spre dorința omului de a-și orândui singur viața, nu numai în ceea ce privește dragostea pentru femeia iubită, ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
austro-ungare,,. Iată și o spectaculoasă etimologie, însoțită de o îndrăzneață hermeneutică a limbii latine care-i lasă gură-cască pe absolut toți filologii: ,,Alexandru Lăpușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: "De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu,,...". ,,Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris. După căderea Imperiului Roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgară. Limba română
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
FÂNTÂNA BLANDUZIEI, revistă literară apărută la București, săptămânal, de la 4 decembrie 1888 până la 31 decembrie 1889. Din comitetul de redacție fac parte tinerii gazetari și scriitori Gheorghe din Moldova, Al. Hodoș, Nerva Hodoș, D. Marinescu-Marion, L. Gh. Nicoleanu, Radu Popea, I. S. Spartali, N. Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală semnate cu inițiale, în care există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
Țincu. Alături de ei figura și Mihai Eminescu. Poetul a și colaborat, la primele numere probabil, cu articole de politică generală semnate cu inițiale, în care există vagi referiri la literatură. De la 9 aprilie 1889 revista va fi redactată de Radu Popea și va avea o apariție neregulată. La 1 octombrie se formează un nou comitet de redacție, care scoate seria a doua până la sfârșitul anului. Stăruința cu care numele lui Eminescu este folosit de redactorii revistei a fost privită de contemporani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286950_a_288279]
-
ziarului s-au numărat Viora Magdu, Elena din Ardeal, Victor Onișor, Silvestru Moldovan, Enea P. Bota, Aurelia Păcățian-Rubenescu, Emil Sabo, Aurel Ciato, Maria Baiulescu ș.a. O traducere (semnată Sextil) și o Odă la jubileul de 30 ani al profesorului Ioan Popea (în anul 1895) aparțin lui Sextil Pușcariu. Lui G. Coșbuc i se republică scrierea în proză Cele trei marșuri (din „Epoca”) și câteva poezii. Prin intermediul foiletonului din D. și-a tipărit Victor Vlad-Delamarina pentru prima dată o bună parte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
patru unghiuri, urmând, pare-se, Scrisorile și sonetele de aceeași factură ale lui Eminescu, sunt lipsite de precizia și percutanța modelului, ca și de forța lui plastică. Aici totul are mai degrabă un aer moralist-didactic, diluat și convențional, portretizările diverșilor „Popești” neajungând la conturul de aqua-forte al pamfletului, cum intenționase autorul. SCRIERI: Florile dalbe, Craiova, 1912; Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ed. 2, Iași, 1919; Când pleacă regimentul, București, f.a.; Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
dezarmați și legați fedeleș. Părintele porunci să vină o căruță și, încărcându-i ca pe saci, i-a dus la Comandamentul sovietic din Teiuș. Rușii se rugau să le dea drumul că altfel vor fi împușcați. Dacă aveam noi așa popi în Rusia, nu mai făcea tătucul comunism! Nu știau sărmanii că tătucul Stalin era o unealtă în mâinile altei puteri oculte care lovea pe toate fronturile văzute și nevăzute pentru îngenuncherea lumii creștine. La Teiuș, părintele a explicat la Comandamentul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câteva tăgârțe anemice de boabe la moara din Jianu. Calul, obosit și melancolic, a deprins repede tehnica opririlor și, dornic să inspire pe nările prăfuite o doză mai curată de oxigen, se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să-și murmure litaniile sacramentale, întrerupte, la intervale precise, de intervențiile agonice ale bătrânului cantor, sprijinit în cădelnița fumegândă. De o parte și de alta a drumului înțesat de bălării, tufele de porumbele și de măceși, în uniformele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
iau după sugestiile lui. În fond, Isus a avut o iubită, de bună seamă și copii; Iuda era „Înțeles” cu acest pretins Mesia pentru „a-l da În gât” În urma unui aranjament... Ce „chestii” și cu lupta pentru putere Între popii ăștia... Lumea lor e ca și a noastră... Încă puțin și problemele religioase seamănă cu intrigile sau ciondănelile dintre „băieții” de cartier! Una dintre metodele cele mai perfide de a ataca sau a distruge ceva este Încercarea de a banaliza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cei ce readuc În contemporaneitate opere teologice fundamentale, translează credința În limbajul cultural al epocii. Valorile religioase, tezaurizate În decursul istoriei, trebuie „traduse” mereu Într-un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea și Înțelegerea necesară. Cantonarea Într-un limbaj „popesc”, arhaic, defazat este În defavoarea edificiului religios, ce trebuie să ființeze În registre discursive multiple, de la cel tradițional, liturgic până la sofisticatele analize textuale sau interpretări hermeneutice. E de la sine Înțeles că nu totul trebuie „rescris” În limbajul epocii și că există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ROMÂNĂ, publicație periodică anuală a Societății de Limba Română din Iugoslavia. Primul număr apare în anul 1970, ultimul în 1983, la Zrenjanin. Redactor-șef este Radu Flora, din comitetul de redacție fac parte Ion Bălan, Emil Filip, Miodrag Miloș, Gligor Popi, Iulian Rista Bugariu, Cornel Bălică, Gheorghe Bosioc, Panta Cebzan, Traian Doban, Ileana Dorina Bulic, Lia Magdu și Trăilă Spăriosu. Articolele publicate adună rezultatele unor cercetări generale și speciale cu privire la probleme de limbă și literatură română, cultură de expresie românească, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
și speciale cu privire la probleme de limbă și literatură română, cultură de expresie românească, la diferite aspecte ale istoriei și, nu în ultimul rând, la evoluția învățământului în limba română din spațiul iugoslav. Principalii colaboratori sunt Radu Flora, Momcilo Savici, Gligor Popi, Trăilă Spăriosu, Milan Vancu, Emil Filip, Iulian Rista Bugariu, Ileana Dorina Bulic, Miodrag Miloș. Alături de ei, publică studii depre limba, literatura, cultura și civilizația română Gheorghe Bulgăr, I. C. Chițimia, Mircea Anghelescu, Nicolae Bot, Virgil Vintilescu, Cezar Apreotesei, Victor Vescu, Ileana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285339_a_286668]
-
Amintiri din copilărie, abuzurile clerului, cu aspecte caricaturale, și prin utilizarea zicerilor populare: "Ș-apoi cică popa-i cu patru ochi! ... Ia mai bine rugați-vă cu toată inima Sfântului Nicolai de la Humulești, doar v-a ajuta să vă vedeți popi odată, ș-apoi atunci... ați scăpat și voi deasupra nevoii: bir n-aveți a da, și havalele nu faceți; la mese ședeți în capul cinstei și mâncați tot plăcinte și găini fripte. Iar la urmă vă plătește și dințăritul... Vorba
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
TRIBUNA, cotidian apărut la Sibiu de la 14 aprilie 1884 până la 29 aprilie 1903. Un grup de intelectuali și negustori din Sibiu și Brașov, printre care arhimandritul Nicolae Popea, Nicolae Cristea, Ioan Bechnitz, frații Aurel și Eugen Brote, Diamandi Manole și Ioan Slavici, a avut inițiativa editării unui cotidian românesc în Transilvania. Mai întâi, în 1883, ei propun redactorilor de la „Gazeta Transilvaniei” să li se alăture, modificând în consecință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare în serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute în contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini în trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
îl cântă cu evlavie adesea în grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul 2001, conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve am primit " Foaia Sân-Mihaiului" și am dori să ne mai revedem cu harnicul și inimosul redactor Șef. Românii din Valea Timocului așezați în dreapta Dunării în fața Olteniei și a Banatului sunt răspândiți în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de la Ciric. Al IV-lea Simpozion al Societății „Ginta Latină” cu tema „Realități din viața românilor de peste hotare”. Au susținut comunicări personalități ale vieții culturale din țară și din afară, din care menționăm pe d-nii Pavel P. Filip și Gligor Popi din Voivodina. Vizita Comitetului filialei Sângeorz condusă de prof. Dr. Mute. - 31 august. Participarea noastră la Marea Adunare Națională din Chișinău. - 13-15. X. La propunerea Societății „Ginta Latină” și susținerea Consilierului Municipal Ing. I. Humiță secretarul societății de a se
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]