376 matches
-
263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Bănat, Oravița, 1909, 99-113; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909, 14-16, 67-68; N. Păsculescu, Literatură populară românească
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975, 122-132, 247-248. Repere bibliografice: B. P. Hasdeu, Baba Novac, „Columna lui Traian”, 1876, 4; D. Marmeliuc, Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXVII, 1914-1915; Vasile Bogrea, Cercetări de literatură populară, DR, 1921-1922; C. S. Nicolăescu-Plopșor, Din legendele lui Novac, CL, 1921, 2-4, 10, 11; Traian Ionescu-Nișcov, Lupta dintre creștini și păgâni în balada populară, AO
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui badea Simion, Când ceasul bate treisprezece, în Un ceas de șezătoare poporală, Sibiu, 1927, 49-64. Traduceri: John Stuart Mill, Libertatea, Sibiu, 1899; E. Raupach, Sâmbăta morților, Sibiu, 1906; G. S. Petrov, Calea spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori de toamnă”, CL, 1883, 10; Mefisto, „De pe la noi”, F, 1899, 17
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
Politehnica, apoi, din 1879, Facultatea de Filosofie. Este unul din factorii coagulanți ai studenților români din capitala imperială, luând parte la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin Dragnea, S-a stins un mare dascăl: Ioan Paul, CLJ, 1926, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 565, Ist.lit. (1982), 637
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
19 octombrie 1916. Deși nu este menționat pe copertă, redactor e Ioan Slavici, care va acorda o atenție sporită chestiunilor politice de peste munți și va aduce în coloanele M. un mare contingent de colaboratori ardeleni, care vin în continuarea realismului poporal tribunist. În primul număr al ziarului I. Slavici arată că publicația va fi un „organ popular și național” (Cuvântul nostru). Dimitrie Anghel și St. O. Iosif, sub pseudonimul A. Mirea, dețin o rubrică permanentă, printre colaboratori mai putând fi întâlniți
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
din Suceava până la 1903 (în colaborare cu Ștefan Pavelescu), Suceava, 1939; Maioresciene, Cernăuți, 1940; Prima traducere germană a „Luceafărului”, Cernăuți, 1940; Vasile Bumbac (1837-1918). Pagină din istoria literaturii bucovinene, Cernăuți, 1940; Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943. Culegeri: Poezii poporale de pe câmpul de luptă, Suceava, 1916 (în colabore cu Simion Ivanovici). Repere bibliografice: Petru Iroaie, [Victor Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293; Știința în Bucovina, II, Suceava, 1983, 192-195; Mircea Grigoriță
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau a prefațat ediții și antologii
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
București, 1982; B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol. I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
trei variante, apărute succesiv în calendarele Societății pentru cultura și literatura română (în 1878 și 1879) și în volum (1880), este menționabilă doar pentru utilizarea elementelor de mitologie populară. Într-un studiu introductiv, Unele puține asupra liricei și epicei române poporale și clasice, autorul afirmă că o literatură națională trebuie să-și afle resursele în cercetarea trecutului și a tradițiilor populare. Pentru o cultură în formare, susține el, influențele străine sunt primejdioase. A scris și câteva articole în care discută folclorul
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
stabilit profilul periodicului. A.r., se specifică într-un „anunț de prenumerație”, va tipări, alături de contribuții închinate vieții sociale, istoriei naționale și limbii, literatură originală, traduceri, corespondențe din toate părțile locuite de români, „într-un stil cât se poate de poporal”. Angajamentele redacției acestei „foi beletristice”, reluate în editorialul din primul număr și în anunțurile următoare, vor fi în bună măsură respectate. După ce, în urma unui conflict cu Ioanichie Miculescu, Vulcan se retrage din redacție, partea literară a revistei pierde din vioiciune
AURORA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte al Asociației Presei Poporale Românești din Ardeal și Banat. Două iubiri, selecție severă din versurile risipite prin reviste, are în bună măsură caracterul unui „document” de sensibilitate a unei epoci, recuperând nostalgic o etapă a vieții. O excepție în poezia lui B. este ciclul
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
satul idilic și tihnit la nenorocirile războiului, lipsit, pentru români, de orice motivație. SCRIERI: Catalogul Librăriei Naționale, Orăștie, 1912; Două iubiri, Cluj, 1922; ed. (Sufletu-mi de-odinioară), Cluj, 1929; Duhul cel rău, Cluj, 1927; Durerile Ardealului..., Cluj, 1927; Gazetele poporale din Transilvania și Banat, Cluj, 1939. Culegeri: Cele mai frumoase poezii populare, Orăștie, 1912. Traduceri: Edmond Jaloux, Partea; É. Guiard, Musca, Orăștie, 1911; Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „almanah” al scriitorilor ardeleni, NRL, 1911, 49-50; Manole Ampoianu, S. Bornemisa, „Duhul cel rău”, CZ, 1927, 6-7; Gavril Pop, Sebastian Bornemisa, „Gazetele poporale din Transilvania și Banat”, TIA, 1939, 231; Predescu, Encicl., 117. Gh.H.-T.
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document al folcloristicii transilvănene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Culegeri: Muza someșană. Poezii poporale române din jurul Năsăudului, vol. I: Balade, Gherla, 1892, vol. II: Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, Arad, 1901. Repere bibliografice: I. Calomfirescu [Aron Densușianu], Iuliu Bugnariu, „Muza someșană”, „Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
istorice despre protopopiatele, parohiile și mănăstirile române din Maramureș, din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911. Culegeri: Poezii populare din Maramureș, București, 1908. Traduceri: Adrien Gabrielly, De unde nu este reîntoarcere, Pesta, 1872. Repere bibliografice: I. Bianu, Culegerea de poezii poporale din Maramureș de vicarul Tit Bud, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXX, 1907-1908, fasc. 1; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 71-84, 287-292; Bârlea, Ist. folc., 421-422; Dicț. lit. 1900, 127; Păcurariu, Dicț. teolog., 66; Datcu, Dicț. etnolog., I
BUD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285908_a_287237]
-
BALADĂ, specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de V. Alecsandri, în 1852, în culegerea sa Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
de Curte, antiotomane, antifeudale, familiale. În sfârșit, pornind de la cadrele structurale de gândire și mentalitate, au fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
au fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse: V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; At. M. Marienescu, Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I.
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; S. Fl. Marian, Poezii poporale din Bucovina, Botoșani, 1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]