377 matches
-
147. 28 Odobescu, Antichitățile județului Romanați, p. 117. 29 Cezar Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței, Peștera cu Oalele, Comoara din Cumpăna Ciocârlăului, Valea Caselor și Mormintele de pre Vulcana Mare" (1870), în Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de pre Vulcana Mare" (1870), în Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010, pp. 339-379. Despre situația conceptualizării caracterului național din prima jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, la pp. 344-346 (cu referire directă la problema folclorului în raport cu domeniul caracterologiei naționale). 34 Ibidem, p. 242. 35 Ibidem. 36 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 426. 37 Ibidem, p. 422. 38 Russo, "Poezia poporală", p. 244. 39 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 439. 40 Ibidem, p. 423. 41 Ibidem, p. 435. 42 Analize ale raportului istoric dintre genius și ingenium, cele două filiere distincte care au fuzionat în secolul al XVIII-lea în
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străinilor" în colecționarea și publicarea poeziilor populare (p. 275). O demonstrație foarte clară în acest sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modest dascăl de țară, lipsit de talent, dar aspirând spre gloria literară. SCRIERI: Tei legănat, Sibiu, 1885; Vlad și Catrina, Sibiu, 1885. Culegeri: Din bătrâni. Gâcituri, întrebări și răspunsuri, frământări de limbă, Sibiu, 1885; Ardeleanu glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu, 1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre biruința, București, 1943; Țară din poveste, București, 1943; Sângerări ardelene, București, 1944; Cerbul cu stea în frunte, București, 1945; Trepte de aur, postfața Victor Eftimiu, București, 1973. Culegeri: Poezii de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 259-332; G. F. Ciaușanu, G. Fira, C. M. Popescu, Culegere de folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
al ideii circulației și a contaminării unor motive folclorice în aria universală. Cu o informație temeinică și cu o bogată activitate de culegător, a formulat și principii cu privire la metoda de adunare și publicare a folclorului: Programa pentru adunarea materialului literaturii poporale și Despre modul de a aduna materialul literaturii populare. Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu, vânătorul codrului, București, [1963]; Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
după ce se referă la numărul de locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul (protopopiat) Câmpulung. “Vama are o școală poporală, o poștă, mai multe ferestree, pive de piuat sumani, vreo câteva băi de fier și două biserici ortodoxe: una parohială și una filială. Amândouă bisericile acestea sunt simple, făcute din lemn. Cea dintâi, adică biserica parohială, cu hramul Sf. Nicolae
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
I. Micu Moldovanu, profesorii săi de la Brașov și Blaj, care întocmiseră împreună cu elevii lor importante culegeri folcloristice. Stabilit în Caransebeș, apelează și el la ajutorul elevilor săi, 103 la număr, ajungând în scurtă vreme la o „mulțime considerabilă de cântece poporale”, „mai mult de două mii de cântece lirice și epice”, adunate din peste optzeci de localități din Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
epice”, adunate din peste optzeci de localități din Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din nor și alte povești (1914), Frunzulițe din război (I-II, 1918) ș.a. Dintre acestea, prima colecție reprezintă „cea mai de seamă culegere lirică bănățeană, care întrunește deopotrivă valoarea estetică a materialului cu exigența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Scrisori, Sibiu, 1940; O viață de luptă, suferință și nădejde, Sibiu, 1941; Literatura zilei, Sibiu, 1941; Din corespondența lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu, 1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901. Traduceri: I. S. Turgheniev, Clara Milici, Sibiu, 1890, Ceasul, Sibiu, 1909. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Opere: Novele din popor (1881); Nuvele, I (1892); Nuvele, II(1896) ; Nuvele III, IV, V, VI, postum (1926);Pădureanca(1884 ); Mara (1894); Din bătrâni (1902); Închisorile mele (1921); Cel din urmă armaș (1923). UNIVERSUL ARTISTIC Ioan Slavici, "scriitor realist și poporal" a reflectat în opera sa realitățile naționale, printr-o "optică populară". Scrierile sale au un caracter moralizator. Considerând că arta interesează omul din popor numai în măsura în care prezintă probleme sociale, aspecte ale specificului național, Ioan Slavici afirma: "Studiul social e elementul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
VIAȚA NOUĂ, publicație apărută la Cernăuți, săptămânal, între 6 ianuarie 1912 și 17 decembrie 1914, sub conducerea lui George Stoica, ziarist ardelean, căruia i se încredințează ziarul de la numărul 27/1912. Subtitlul „Organ politic național” devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu, modest ostaș, sub flamura luptelor ce ne așteaptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
ceea ce cu două decenii în urmă și în condiții incomparabil mai favorabile realizase Titu Maiorescu prin Convorbiri literare. E cunoscut faptul că ziarul a tranșat definitiv vechiul conflict între fonetism și etimologismul latinist, că a pus bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc, poetul revendicat în întregime de cotidianul sibian. Mișcarea literară a fost
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987, p. 416. 164 Vezi Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990. 165 "Țăranul Creangă nu este însă deloc un talent necioplit cum credea Negruzzi și niciun "autor poporal" cum l-a numit Titu Maiorescu. El este un talent rafinat, un mare artist". (Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne 1944). 166 Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., Editura Crater, București, 1999. 167 Arhiva Episcopiei ortodoxe
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui literare, ca și romanul Duhul cel rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]