265 matches
-
1965; Fiul lunii, pref. Dinu Pillat, București, 1969; Haina de brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue”, 1966, 2; Gabriela Drăgoi, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RITL, 1966, 1; Stancu Ilin, Valeriu Ciobanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
în a impune nondiscriminarea, nici măcar presa nu o aude, decât cu referire la cazuri de scandal. Dacă mă gândesc bine, în tradiția noastră nu liberalismul, social-democrația, necum feminismul sau ecologia au fost mișcări populare. Populare au fost, mult mai degrabă, poporanismul, legionarismul, naționalismul. Lupta pentru drepturi individuale și nedisciminare nu a atins niciodată cotele de popularitate ale bătăii pentru entități abstracte: nația, poporul, românismul. Cea dintâi luptă este desconsiderată de prea mulți. Nici mass-media nu se pot ascunde cu grație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916ă, C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
țara și formând un cerc de intelectuali strâns uniți în jurul revistei, C. Stere a reușit să deschidă în mișcarea culturală a Iașilor o epocă de însuflețire și de prestigiu. Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
refugia la Paris, în atentatul pus la cale de "Conspirația" Confederativă. 105 Aici în sensul particular pe care cuvîntul îl are pentru diplomați. 106 De fapt "populist" în sensul corect al termenului, care desemnează ceea ce s-a chemat la noi "poporanismul". 107 Numele a doi arhitecți austrieci, tatăl și fiul, care au dat Vienei principalele ei edificii baroce (palatul de la Schönbrun etc.). 108 Rodjestvenski este numele corect. 109 În dreptul portului Kingston upon Hull, crezînd că are de a face cu flota
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca Morala în artă, Poporanismul, „arta industrială”. Cartea conține și patru „dări de seamă” analitice, una ridiculizând maniera critică impresionistă practicată de E. Lovinescu în Pași pe nisip. Tot în 1913 publică la București, iar peste un an la Berlin „episodul dramatic în trei acte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
estetismului romantic și a artei pentru artă a «Convorbirilor literare» am trecut la formula artei sociale a «Contemporanului» lui Gherea. De la formula țărănismului exclusiv și militant al «Sămănătorului» am trecut la formula simbolistică a unor publicații mai anemice sau la poporanismul «Vieții românești». Pururi - o formulă și un steag de luptă”. În raport cu aceste limite, care motivează și poziția S. față de climatul în care s-au dezvoltat literele românești, cu suișuri și coborâșuri care nu au fost evidențiate cum se cuvine și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața românească” (Poporanismul anacronic, 2/1926), se afirmă intenția de a defini literatura de la S. printr-o nouă semantizare a conceptului de sincronism, raportat la ideea de diferențiere („Departe de a fi antinomică, diferențierea se înglobează ca un element decisiv în legea generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
și a „erorilor ideologice” ale diferiților scriitori. În Prezentare succintă a literaturii române din revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. Prezentare... e de fapt un „îndreptar” maniheist, sumă a tuturor etichetărilor și tezelor „realismului socialist”. În acest spirit sunt „reconsiderați”, în antologii și prefețe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Autorul căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
țara pășise, sub tutela „dascălului” sovietic. Criteriul suprem de apreciere a valorii artistice va fi, așadar, ceea ce se invocă drept un maximum de veridicitate a faptelor prezentate. Este evidentă regresia tiparului estetic, deformarea, chiar confuzia flagrantă (de care sămănătorismul și poporanismul românesc se făcuseră în alt fel vinovate la începutul secolului al XX-lea) dintre etic, acum alterat propagandistic, si estetic. Cu toate acestea, din 1953 eseurile vor capătă o ținută academică, purtând semnăturile lui Tudor Vianu, Al. A. Philippide, Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în anumite limite totuși, de poporanism. Sămănătorismul său excesiv și dogmatic l-a descalificat în ochii moderniștilor, care i-au reproșat insensibilitatea la literatura mai nouă. Perspectiva tradiționalistă i-a întreținut interesul pentru chestiunea specificului național, a cărui sursă o identifică în ruralitate. El aspiră la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
pe Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici și Petre P. Negulescu, toate celelalte exegeze care au urmat debutului sunt consacrate unor curente culturale sau sociale importante, examinate într-o succesiune cronologică, nu însă și ideologică, a junimismului: Țărănismul (1969), Sămănătorismul (1970) și Poporanismul (1972), completate în 1977 prin Curentul cultural de la „Contemporanul”. Ele dezvăluie nu numai un proiect ambițios și sistematic, dar consacră și o metodă. Autorul reconstituie ambianța unor epoci complicate, intrând în culisele și dedesubturile evenimentelor și ale relațiilor umane, înfățișând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
MURMURUL PĂDURII, revistă apărută la Turnu Severin din iulie până în octombrie 1933, sub conducerea unui colectiv redacțional. M. p. cultivă tradiția, exprimând afinități cu principii ale sămănătorismului și poporanismului, precum iubirea de neam și păstrarea moștenirii culturale: „O literatură trebuie să-și aibă întotdeauna ramuri care să pornească din trupul gros al poporului, din gândirea, viața, spiritul și manifestațiile acestui popor” (Sava Pârăianu, Curentul poporan în literatura românească). Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288320_a_289649]
-
poeticii moderne (raporturile dintre tradiție și inovație, muzicalitatea, formalismul, poezia pură, ideea autonomiei esteticului), B. sintetizează convingător trăsăturile esențiale ale simbolismului românesc: apariția sa ca reacție la „suprasaturarea eminesciană”, urmată de impunerea noii literaturi ca alternativă la excesele sămănătorismului și poporanismului; antiacademismul, „apologia inovației” și cultul pentru formă; în sfârșit, citadinismul, cosmopolitismul și condiția proletarului intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
Hurmuz. Ca ilustrare a unui comentariu critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o slujesc: Perpessicius (Cuvinte despre Nicolae Filimon), E. Lovinescu (Poporanismul și civilizația română, Poporanism sau interdependență?), Ramiro Ortiz (Dante și Coșbuc), Camil Petrescu (Eminescu), Tudor Vianu (Masca timpului, Personalitatea lui Eminescu). Specificul revistei constă însă în faptul că, în afara unor articole disparate, există câteva rubrici bine structurate și, la fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
unui comentariu critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o slujesc: Perpessicius (Cuvinte despre Nicolae Filimon), E. Lovinescu (Poporanismul și civilizația română, Poporanism sau interdependență?), Ramiro Ortiz (Dante și Coșbuc), Camil Petrescu (Eminescu), Tudor Vianu (Masca timpului, Personalitatea lui Eminescu). Specificul revistei constă însă în faptul că, în afara unor articole disparate, există câteva rubrici bine structurate și, la fel cu semnatarii lor, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Pușcariu la elaborarea acestuia. De remarcat și rubrica ținută de G. Coșbuc pe această temă, cu articole precum Provincialismele scriitorilor noștri, Pentru limba românească, Cărțile bisericești. De mare importanță sunt articolele lui Chendi consacrate Junimii: Junimea și Ardealul, Detractorii Junimei, Poporanismul d-lui Maiorescu, În jurul „Convorbirilor literare”, prin care a contribuit la sporirea atenției contemporanilor față de acțiunea junimistă. Un interes special s-a manifestat pentru valorificarea folclorului: se publică piese folclorice culese și articole de Tudor Pamfile, Șt. St. Tuțescu, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
a acestei revoluții. El spera într-o schimbare poporanistă în Rusia, pe urmele curentului narodnicist, pe care l-a dezvoltat într-o teorie personală, în remarcabilul studiu publicat în Viața românească, imediat după eșecul mișcării revoluționare din 1905: Social-democratism sau poporanism?176 În logica momentului istoric, exercițiul deducției lui Stere suna așa: dacă țarul Nicolae și-ar fi făcut intrarea triumfală în Berlin, revoluția din Rusia nu s-ar mai fi produs, iar Basarabia ar fi rămas definitiv în imperiu: "Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care, în argumentația istoricului american Larry L. Watts, va aduce corupție și degradare în administrația comunistă. Asupra chestiunii voi reveni. 173 Ibidem, p. 55. 174 Ibidem, pp. 56-57. 175 Ibidem, p. 58. 176 A se vedea Constantin Stere, Social-democratism sau poporanism?, ediție îngrijită și prefațată de Mihai Ungheanu, cu o postfață a lui Ilie Bădescu, Editura Porto-Franco, Galați, 1996. 177 Constantin Stere, Singur împotriva tuturor, ed. cit., p. 59. 178 Ibidem, p. 62. 179 Ibidem, p. 69. 180 Ibidem, p. 74
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
București, 1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
a publicat trei volume de povestiri agreabile: Povești, Povești franceze, Povești de pretutindeni*. Al. Cazaban, născut în 1876, este un povestitor umoristic de talent, ca și Al. Ciura, atras de Visuri trecute, Icoane, Amintiri. Kirițescu se inspiră cu înflăcărare din "poporanism". Virgil Cioflec este un pictor al sufletelor. V. Crăsescu, prin Spirea, ne dă un tablou captivant al vieții pescarilor din Dobrogea în bălțile în care se întinde Dunărea. Tipul său de evreu din Ovreiul are relief. Ion Creangă atince, în
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare care umple programul noii școli a țărănismului sau poporanismului. Să nu uităm excelentele studii ale lui Nicolae Xenopol, directorul interesantei reviste Le Mouvement économique. Juriștii România are juriști eminenți, profesori sau magistrați: Alexandrescu; G. Cantili; Teodorian-Carada, născut la Craiova în 1868, a consacrat trei volume importante dreptului canonic oriental
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și zguduirea de conștiințe ce a însoțit-o și numărul victimelor ei necunoscut nici pînă astăzi. Dezbaterile vremii vizau doar soluții pe termen scurt, unilaterale, lipsind cu desăvîrșire o viziune pertinentă pe termen lung. Toate doctrinele epocii: conservatorismul, liberalismul, naționalismul, poporanismul, țărănismul sau socialismul sunt analizate și criticate. Politicile agrare, de asemenea. Atît cele macro-, cît și cele mezosau micro economice. Se cere un management agricol care să conducă la o schimbare benefică a exploatațiilor agricole prin schimbarea mentalităților fermierilor, diversificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Constantin Botez, Ion Botez, Mihai Carp, G. Ibrăileanu, Gh. Kernbach (Gheorghe din Moldova), N. Quinezu și C. Stere - trăiseră, la vârsta studenției, experiența unei activități care, pornită sub egida socialistă, ajunge, mai ales datorită influenței lui C. Stere, sub semnul poporanismului, considerat ca realizabil numai în cadrul liberalismului. Un moment important al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
va lupta, pe cât se poate în cadrul unei reviste literare și științifice, și ea, pentru realizarea mijloacelor cătră acest scop”. Acesta este obiectivul general al redacției, „idealul” ei, calificat în încheiere drept „cultural, național și democratic” sau „cu un nume cuprinzător - poporanismul”. Precizări suplimentare se găsesc în organizarea V.r., precum și în textele date la iveală. Compartimentului destinat literaturii („antologia”, cum o numește G. Ibrăileanu) i se adaugă unul de studii, apoi cel al cronicilor (literară, științifică, artistică, internă, externă), rubricile „Recenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]