564 matches
-
se va aclimatiza și, din cosmopolită, va deveni națională. Nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stărei igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și înțelept chibzuite, care să ție seamă de toate neajunsurile populațiunii. Daca s-a făcut un început bun cu propunerea de reforme, mai trebuie să le urmeze acestora dispozițiuni cari să augure sanificarea deplină a relelor ce bântuie în mod constant satele și cari, continuând cu asprimea de acum, ar putea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de baterii de câmp mai mult decât Germania. Dar menirea unei republice ar fi să debordeze chiar de pace și de bun trai, să aibe escendente bugetare, să plătească datoriele statului, să scază dările, pentru a câștiga majoritatea imensă a populațiunii, pe lucrător, pe țăran, pe meseriaș? La asemenea argumente dorul de răzbunare răspunde: Franța a creat America de Nord, Grecia, Belgia și Italia și să nu poată redobândi Alsacia - lorena? Și iarăși se aruncă miliardele în gura militarismului, încît astfel opiniunea publică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel al manifestelor referitoare la sănătatea publică pe care le publicau eugeniștii Înșiși: „Serviciul sănătății publice va trebui reorganizat ca serviciul technic (sic!) independent, care să cuprindă toate problemele referitoare le menținerea sănătății și vigoarei generațiilor actuale și viitoare ale populațiunii... O educație rațională va trebui să garanteze armonia indispensabilă Între fizic, intelect și caracter ca fundament esențial pentru validitatea națiunii șs.n.ț”26. Alianța dintre eugeniști și PNȚ era Într-o oarecare măsură În neconcordanță cu principiile de bază
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
evrei pauperi sau ocupați în sectorul terțiar al economiei (la limita lui de jos) încă slab dezvoltat în acea perioadă. Cu toate acestea însă, nu putem să nu fim de acord cu Traian Bratu care nota: „în Moldova Vechiului Regat populațiunea orașelor și târgurilor, în majoritatea ei, e formată de evrei, care neavând voie a se stabili la țară s-au concentrat și s-au înmulțit la orașe, și dețin acolo aproape exclusiv comerțul și industria mare și mică și formează
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evrei, care neavând voie a se stabili la țară s-au concentrat și s-au înmulțit la orașe, și dețin acolo aproape exclusiv comerțul și industria mare și mică și formează și clasa de meseriași, burghezia și bună parte din populațiunea săracă, pe când românii nu sunt încă funcționari și tot ei ocupă o parte din mahalale, ducând o viață cu caracter jumătate rural. În totalitatea lor, orașele au un caracter special evreu-român“33. Dintre meseriile în care evreii erau foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Eckhardt. Acesta din urmă i-a comunicat faptul că statul maghiar voia o înțelegere pașnică și definitivă cu România, deoarece „nici o personalitate maghiară cu răspundere nu dorește o împărțire a Transilvaniei, oricât de avantajoasă pentru Ungaria, și nici schimburi de populațiune“. Eckhardt l-a indicat pe István Bethlen ca fiind omul de stat maghiar cel mai potrivit pentru „contacte oficioase“ în vederea realizării unei înțelegeri între cele două țări. Schema prezentată de Eckhardt arăta în felul următor: Carol al II-lea urma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai 1915. Românii formează o masă compactă de aproape 14 milioane, întinzându-se pe ambele versante ale Carpaților între Nistru, Tisa, Dunăre și Marea Neagră. Deși acest teritoriu este astăzi împărțit între patru state deosebite, pentru orice român conștient toată această populațiune formează un singur popor. Directiva generală a acțiunii noastre politice internaționale nu poate tinde decât la un singur scop; mai curând sau mai târziu, întreg poporul nostru trebuie să ajungă să formeze un singur organism politic“44. Românii din teritoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ceatal-Orman, dar și aceasta este distrusă în cursul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe valea Carasu până la Cara-Harman. Spre sud s-au așezat până la Cocargea și Tatlageac. Aceștia au fost instalați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tulcea ca pe "un oraș turc fortificat"125 cu zeci de mori de vânt și multe corăbii ancorate în port126. În 1856, când a vizitat Tulcea, Camille Allard nota că "este cel mai mare oraș din această parte a Turciei (...) Populațiunea sa este una dintre cele mai amestecate din Orient. Turcii constituie colonia administrativă și militară. Bulgarii împreună cu moscoviții și rusnacii formează grosul populațiunii; se întâlnesc aici și mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a vizitat Tulcea, Camille Allard nota că "este cel mai mare oraș din această parte a Turciei (...) Populațiunea sa este una dintre cele mai amestecate din Orient. Turcii constituie colonia administrativă și militară. Bulgarii împreună cu moscoviții și rusnacii formează grosul populațiunii; se întâlnesc aici și mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de către colonelul Ștefan Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o scrisoare adresată, la 23 iulie 1878, de către Carol tatălui său, prințul Anton Hohenzollern se afirma: "Districtele pe care ni le-a dat Congresul au un mare viitor; sper că peste câțiva ani să le aduc într-o stare înfloritoare. Populațiunea de acolo se simte foarte fericită să fie unită cu România și mi-a și trimis adrese numeroase (...) La luarea în stăpânire a Dobrogei voi da o proclamație și poate chiar la toamnă voi vizita această nouă țară. Orașele de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
căpitanul Șerbănescu a vizitat toată Dobrogea timp de 28 de zile399. În onoarea membrilor acesteia, directorul societății engleze ce administra calea ferată Constanța-Cernavodă a oferit un mare banchet la Cernavodă 400. Locotenent-colonelul Ioan Murgescu, membru al comisiei militare, nota: "Toate populațiunile române, grece, turce și tătare așteaptă cu nerăbdare ocupațiunea Dobrogei de către români și în toate locurile unde am fost mi-au mărturisit că se găsesc fericiți că Dobrogea și Marea s-au dat României"401. Comisia pentru instalarea administrației civile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
exista pericolul izbucnirii unor conflicte între acestea și autoritățile militare și civile românești instalate în provincie în noiembrie 1878. În acest sens, prefectul județului Constanța raporta la București: "Intrarea nostră în posesiune nu a modificat de locu disposițiunile armatei Imperiale. Populațiunea sufere forte mult și manifestă neîntrerupt gravele și justele selle nemulțumiri. Acestă ocupațiune militară streină ne împiedică instalarea justiției și școlei și simtu că ne ia cu încetu simpatia populațiunii căci nu am venitu ca eliberatori dupe cum ne anunțam
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în posesiune nu a modificat de locu disposițiunile armatei Imperiale. Populațiunea sufere forte mult și manifestă neîntrerupt gravele și justele selle nemulțumiri. Acestă ocupațiune militară streină ne împiedică instalarea justiției și școlei și simtu că ne ia cu încetu simpatia populațiunii căci nu am venitu ca eliberatori dupe cum ne anunțam. Tot ce se pote închipui am făcut și fac eu și funcționarii noștri spre împăcarea spiritelor dar me credu dator a încunoșciința Onor ministru din timpu și a afirma cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atât Camera Deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organizațiune definitivă. Astfel, până acum, acestei provincii îi lipsește ceea ce importă mai mult pentru desvoltarea și siguranța unei populațiuni: stabilitatea întemeiată pe lege. Guvernul s-a silit prin regulamentele și instrucțiunile sale pe cât cu putință a satisface toate trebuițele simțite ale zilei, însă el nu a putut lua asupră-și de a hotărî și marile chestiuni de principiu precum
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate, de ordine și de civilizațiune"676
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această inițiativă oferea locuitorilor orașului "un local de distracțiune, de care până acum au fost lipsiți cu desăvârșire"755. Tocmai de aceea, lipsa unui astfel de parc era catalogată drept "o adevărată deridere (...) pentru populațiunea orașului care numeră peste 15 000 suflete și care a contribuit totdeauna cu bunăvoință pentru lucrări de înfrmusețare a orașului"756. În secțiunea dedicată serviciului sanitar al județului se menționa faptul că "starea sănătăței locuitorilor a fost în general satisfăcătoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
spitale, unul în orașul Tulcea subvenționat de județ cu lei 8 000 și unul în Babadagh căruia i se dă lei 5 000"761. Activitatea celor două spitale era apreciată de către prefect care evidenția faptul că acestea "aduc servicii imense populațiunii suferinde", motiv pentru care "populațiunea rurală care până acum câțiva ani avea o teamă de spital, acum aleargă cu încredere la spital unde li se dă consultațiuni și medicamente gratuit"762. Sunt semnalate însă și unele dificultăți apărute în funcționarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
subvenționat de județ cu lei 8 000 și unul în Babadagh căruia i se dă lei 5 000"761. Activitatea celor două spitale era apreciată de către prefect care evidenția faptul că acestea "aduc servicii imense populațiunii suferinde", motiv pentru care "populațiunea rurală care până acum câțiva ani avea o teamă de spital, acum aleargă cu încredere la spital unde li se dă consultațiuni și medicamente gratuit"762. Sunt semnalate însă și unele dificultăți apărute în funcționarea spitalului din Babadag, care fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a raportului său, prefectul județului Tulcea menționa că "pentru oprirea acelor instigațiuni am luat cuvenitele mesuri", astfel că, acestea "au încetat a se mai face"775. Refeindu-se la activitatea oficiilor ce eliberau actele de stare civilă, prefectul menționa că "toată populațiunea județului, s-a supus în fine a declara la oficiurile stărei civile (...) nașterea, căsătoria și moartea; chiar și lipovenii cei mai fanatici (...) au început a declara nașterile prin preoții lor"776. În secțiunea dedicată serviciului veterinar al județului Tulcea, prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zdruncinată"1179. În aceste condiții, autoritățile române erau asaltate de "cete numeroase de locuitori" care "implorau cu lacrimi, siguranța vieții cel puțin"1180. Referindu-se la situația demografică a Dobrogei, Remus Opreanu constata faptul că "resbelul ruinase aprope cu desăvârșire populațiunea turcă, celei tătare îi lăsase forte puțin, iar dintre satele române, multe, ca Rasova, Vlahkioi, Aliman" rămăseseră "fără o vită în bătătură"1181. După instalarea administrației românești în Dobrogea, "ne-a trebuit foarte puțin timp ca să restabilim ordinea publică"1182
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru "o administrație cu totul dreptă și nepărtinitore ast-felu că prin ordinele date ni s-au amelioratu suferințele făcându-se dreptate tuturor de o potrivă"1185. Ca urmare a acestor realități "șoaptele ostile nouă nu avură nici o trecere în fața unor populațiuni ce putură în fine respira liber și cugeta liniștit"1186. Astfel, într-un timp relativ scurt, "din fie-care locuitor (...) făcurăm mai întâi un amic, apoi un cetățean iubitor și devotat nouei patrii"1187. Acțiunea eficientă în restabilirea ordinii publice a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a dat învățătorilor, în mod provisoriu, atribuțiunele de notari și serviciul n-a mai lăsat (...) mult de dorit"1197. Una dintre preocupările importante pentru autoritățile române din Dobrogea și, implicit, pentru prefectul județului Constanța "era (...) ca să se cunoască numărul populațiunei județului"1198. Astfel, conform rezultatelor recensământului populației realizat la începutul anului 1880, "numărul total al locuitorilor județului era de 64 902 suflete"1199. Plasa Silistra Nouă era cea mai populată, având un număr de 20 312 de locuitori, fiind urmată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceste condiții, în Constanța "afacerile comerciului, nouile necesități, au mărit (...) numărul orășenilor"1218. Prin urmare, prefectul județului Constanța aprecia "a fi exact evaluând numărul locuitorilor români și streini cu care s-a înființat și populat noui sate sau au sporit populațiunea orașelor, la 5 000 suflete, număr care adăogându-se la acela al familielor emigrate reîntorse făcu ca populațiunea de astă di a județului să se urce la (...) 75 000 suflete"1219. Cu toate acestea, prefectul județului Constanța considera că "acestă populațiune
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]