62,496 matches
-
artistei această ipostază a colegului vizat. Și, în scurte vorbe, le satisfăcu colegilor curiozitatea, toți, confuzi la vederea țepoasă a ofrandei. -Despre arici se știu multe legende. Toate vorbesc despre inteligența lui, o inteligență creativă. Un mit din credința noastră populară face din el Inginer al Creației Lumii, alături de Atotputernicul, punând ordine în succesiunea zilelor, în permanență slujit de credincioșii lui emisari - roiurile de albine... -Aha! Și Americanul, deși de-al nostru, de-al românilor, prin patria adoptivă ne amintește de
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii după stolurile de grauri ce păreau că planează chiar spre cireșul meu preferat. De dincolo de gard, am auzit o melodie populară fredonată cu voce joasă și am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre cele trei fete ale familiei vecine cu noi, de vreo 12-14 ani, care purta câteva flori de
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
doresc libertatea și egalitatea. Asistăm astfel la modul cum, mafiot și pe ascuns, manipulând chiar organisme ale statului în care sunt influenți, procedează cei din jurul președintelui gata de ducă, dar și la modul direct, agresiv, lipsit de rușine față de aspirațiile populare care nu se pot cuantifica în bani, al celor care, din păcate realist, apreciază că puterea reprezentativității politice depinde de averea lor și se poate cumpăra pentru ei, pentru odraslele lor sau pentru clientela lor, indiferent de vreo calitate civică
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este hirotonit preot pe seama parohiei Oltenița-Ilfov la 23 Decembrie 1928, parohie unde a ridicat o nouă Biserică, un cămin cultural cu bibliotecă și sală de festivități unde organiza șezători populare, dispensar, s-a ocupat pentru elecrificarea comunei, fiind cu adevărat Păstorul comunității. Părintele Dumitru-Palanca a fost un zelos slujitor al Domnului și al comunității sale, prin predică, liturghie și condei. A publicat articole, broșuri, nuvele, poezii, schițe, traduceri, fondând și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Dar asta înseamnă că pentru tine și cei care gândesc ca tine dependența de droguri trebuie acceptată. - Păi de fapt este acceptată de cei mai mulți din țara asta. Nu vezi cât de repede s-a răspândit legalizarea marijuanei? Urmare a votului popular, este deja permisă pentru "scopuri medicale" în 27 de state, iar în Alaska, Arkansas, California, Colorado, Oregon, Massachussetts, Nevada și Washington Mary Jane este complet decriminalizată și legală. Ca și comerțul cu ea, care se face la vedere, la fel
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
nu-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român mustăcios și mândru ce trăiește curat și cuminte la umbra iubirii și le seamănă jupânului Iancu și lui neica Tudor. Și-a luat pe spate mantou boieresc, pe când inima și-a înveșmântat-o
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
vor să cânte folclor, dar, pe lângă glasul pe care ți-l dă Dumnezeu, trebuie să fii născut la țară, să simți pământul sub picioare, roua de dimineață și cântatul cucului,altfel... te poți numi orice, dar nu interpret de muzică populară. Locuiesc în București și mi-am amenajat o cameră în stil țărănesc, cu obiecte vechi pe care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
dragostea? Am moștenit glasul de la mama. Unde e așezată de destin cumpăna drumurilor de viață și de cântec, în ce vă privește? Pe când aveam paisprezece ani am plecat la București, unde m-am perfecționat pe plan muzical. Am urmat Școala Populară de Artă, în 1982, pe care am absolvit-o cu media 9,80. Aici e cumpăna. De aici începe drumul mai lung, ori mai scurt, dar cu țintă. E mai drept drumul acesta, ori mai serpentinat, mai lin, ori pieptiș
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Grigoraș. La Radio am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate artistică. Interpretați doar muzică populară? Pe lângă cântecul popular am abordat și alte genuri muzicale: cântecul de petrecere, romanța, valsul, tangoul. Recent am făcut înregistrări la Electrecord cu acest gen muzical. Nu sunt puțini anii dumneavoastră de slujire a cântecului. Ați contribuit și la sporirea lui
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate artistică. Interpretați doar muzică populară? Pe lângă cântecul popular am abordat și alte genuri muzicale: cântecul de petrecere, romanța, valsul, tangoul. Recent am făcut înregistrări la Electrecord cu acest gen muzical. Nu sunt puțini anii dumneavoastră de slujire a cântecului. Ați contribuit și la sporirea lui prin creații proprii
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
oferta politică și să decidă asupra ei, exact cum ar decide asupra concluziilor unei asemenea dezbateri. Pentru că e vorba de o acțiune care nu are alt rost decât un program național de adâncire a democratismului ca lege, morală și cutumă populară și de perfecționare a guvernării democratice prin statul de drept. Că, în suita de texte pe care o încheiem astăzi s-au înserat o serie de accente de pamflet sau de reacție critică, aceasta provine de la studierea pe viu a
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
atunci și sărbătorile sunt la fel, unice- cum în stânga, așa și în dreapta Prutului. Dar după cum sărbătoarea Limba Noastră cea Română s-a transformat în sărbătoarea Limba Noastră, așa și sărbătoarea Ziua Universală a Iei s-a transformat în Sărbătoarea Portului Popular. Priviți pozele și ve-ți vedea portul popular al reprezentanților Partidului Democrat care au fost în ospeție la Căzănești la sărbătoarea Ziua Universală a Iei. Și dacă primarul e din partea PD-ului, apoi se vede și pe peretele improvizat din covoare
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
cum în stânga, așa și în dreapta Prutului. Dar după cum sărbătoarea Limba Noastră cea Română s-a transformat în sărbătoarea Limba Noastră, așa și sărbătoarea Ziua Universală a Iei s-a transformat în Sărbătoarea Portului Popular. Priviți pozele și ve-ți vedea portul popular al reprezentanților Partidului Democrat care au fost în ospeție la Căzănești la sărbătoarea Ziua Universală a Iei. Și dacă primarul e din partea PD-ului, apoi se vede și pe peretele improvizat din covoare scris numele sărbătorii...Priviți poza. Cum? Vă
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
proiect prin care vrem să aducem oamenilor atmosfera grădinilor de vară de altădată și filme foarte bune. Mulțumim primăriilor și sponsorilor care încă investesc în cultură” spune Daniel Mitulescu, președintele Asociației Culturale Metropolis. Caravana Metropolis aduce în România un concept popular peste hotare, “Cinema în aer liber”, împreună cu cel mai mare ecran gonflabil din România, de 120 m2, și un proiector de 17.000 de lumeni, care au uimit publicul, anul trecut. Spectatorii se vor putea bucura, alături de prieteni și familie
Caravana Metropolis vine cu proiecții de filme la Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/5497/caravana-metropolis-vine-cu-proiectii-de-filme-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/98117_a_99409]
-
cu perioada preistoriei, demonstrând că acest cult a iradiat din zona țărmurilor Mării Negre, mai exact din Insula Șerpilor, unde a fost edificat un impresionant templu al lui Apollo, aparținând genului de construcții numite „ciclopeice”. Nicolae Densusianu susține că textele colindelor populare, unde este invocată „Mănăstirea cu nouă altare”, situată pe o insulă „într-al Mării Negre prund”, face referire la templul preistoric al lui Apollo. Vasile Lovinescu, valorificând materialul documentar furnizat de Densusianu, conchide că aceste colinde sunt în realitate resturi ale
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
situată pe o insulă „într-al Mării Negre prund”, face referire la templul preistoric al lui Apollo. Vasile Lovinescu, valorificând materialul documentar furnizat de Densusianu, conchide că aceste colinde sunt în realitate resturi ale cultului lui Apollo hiperboreanul, păstrate în memoria populară de-a lungul generațiilor, adaptate la creștinism. Astfel, „Bunul Dumnezeu”, „Ilion” sau „Alion” din textele colindelor sunt „desemnări diferite ale lui Apollo, care, în urma adaptării la creștinism, a fost asimilat lui Hristos. Este fără îndoială că textele colindelor referitoare la
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
DROBETA, Seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, 230 p. Deși aflat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii ce vă adăposti sediul principal și sălile de expoziție ale Muzeul Regiunii Porțile de Fier, colectivul Secției de Artă Populară, a continuat muncă de cercetare etnografica a județului Mehedinți sau a Olteniei, a patrimoniului muzeal în vederea unei noi valorificări în Expoziția de bază ce urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
a patrimoniului muzeal în vederea unei noi valorificări în Expoziția de bază ce urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu muzeografi din județele limitrofe sau din București, în cadrul Simpozionului secției de Artă Populară organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării. Considerații de natură istorică și tehnico-funcțională asupra morilor plutitoare. Moară plutitoare din Lucăcești, jud.Maramureș, ilustrata în Muzeul Civilizației Tradiționale Astra din Sibiuface la rândul săuștefan Păuncean. Biserică de
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
aici pe Coșbuc, un admirabil băiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete”. Aici, la Sibiu, se „cristalizează poziția lui Coșbuc față de literatură, în direcția interesului către folclor, ca bază a literaturii culte, și față de limbajul popular, orientare, în esență, spre idealul restabilirii unității culturale a poporului român”. În „Amintiri”, Ioan Slavici mărturisește: „George Coșbuc, înzestrat din belșug de către firea cea darnică, s-ar fi ridicat, în toate împrejurările, deasupra contemporanilor săi, n-ar fi ieșit ceea ce
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
voturi din șase, iar la 20 mai (2 iunie), plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, îl alege membru. Vorbind în numele Secției Literare, Duiliu Zamfirescu spunea în raportul său: „Reputația sa literară e așa de întinsă, încât numele său a devenit popular în toate țările locuite de români. Primindu-l în mijlocul nostru, consfințim ceea ce opinia publică a hotărât demult. Domnul Coșbuc a dat poporului român, în mai puțin de 52 de ani, o cantitate de muncă literară atât de considerabilă, încât numai
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]