490 matches
-
-i Întrebarea, am scuturat În grabă capul În semn de negație. Îmi venea să-i spun că mă simțeam fericit să fiu În aceeași cameră cu ea, dar m-am abținut. Mi-au revenit foarte clar În minte cuvintele lui Porcușor: „Este o persoană atât de minunată cum nici nu-ți poți imagina. În comparație cu ea, chiar și persoane faimoase, ca Yamaguchi Momoe sau Hibari Misora, nu sunt decât niște figuri insignifiante“. La drept vorbind, eu nu o Întâlnisem nici pe Yamaguchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
imagina. În comparație cu ea, chiar și persoane faimoase, ca Yamaguchi Momoe sau Hibari Misora, nu sunt decât niște figuri insignifiante“. La drept vorbind, eu nu o Întâlnisem nici pe Yamaguchi Momoe, nici pe Hibari Misora, așa că nu știu dacă spusele lui Porcușor erau corecte sau nu. Însă Începeam să Înțeleg, pentru prima dată, ce Însemna să ai carismă. — Se pare că mediul sado-maso a devenit mai deschis, mai ales În ultima vreme, așa Încât orice fată, nu contează că, dacă i-ai deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTEA PORCUȘORULUI MUZICIAN Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trăia odată, la o fermă, un porcușor durduliu pe nume Marinică. Spre deosebire de frățiorii lui, care nu se gândeau la altceva decât la cum
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTEA PORCUȘORULUI MUZICIAN Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trăia odată, la o fermă, un porcușor durduliu pe nume Marinică. Spre deosebire de frățiorii lui, care nu se gândeau la altceva decât la cum să nimerească mai bine cu joaca în locurile pline de noroi, porcușorul nostru visa să devină muzician, dar nu orice fel de muzician, ci
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trăia odată, la o fermă, un porcușor durduliu pe nume Marinică. Spre deosebire de frățiorii lui, care nu se gândeau la altceva decât la cum să nimerească mai bine cu joaca în locurile pline de noroi, porcușorul nostru visa să devină muzician, dar nu orice fel de muzician, ci unul renumit, care să fie invitat să cânte la serbări și să fie răsplătit cu mormane de plăcinte cu dovleac. După părerea lui, urechiușele roz, care îi tremurau
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
atinge de mâncărica cu cartofi, preferata lui, pe care o pregătea atât de bine nevasta fermierului. - Ar trebui să iei lecții de canto, îl sfătui într-o zi un puișor care, tot căutând viermișori, se nimerise să ajungă în cotețul porcușorului și asistase la încercările lui de a-și cânta melodia preferată: „Ceata lui Pițigoi”. - Lecții de canto? Porcușorul se lumină la față. Există așa ceva? - Normal că există, dar am auzit că un profesor este foarte scump. Puișorul se cocoță pe
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
să iei lecții de canto, îl sfătui într-o zi un puișor care, tot căutând viermișori, se nimerise să ajungă în cotețul porcușorului și asistase la încercările lui de a-și cânta melodia preferată: „Ceata lui Pițigoi”. - Lecții de canto? Porcușorul se lumină la față. Există așa ceva? - Normal că există, dar am auzit că un profesor este foarte scump. Puișorul se cocoță pe gard ca să ajungă în dreptul porcușorului. În fermă, cel mai bun profesor este cocoșul. - Dar eu nu am bani
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
lui de a-și cânta melodia preferată: „Ceata lui Pițigoi”. - Lecții de canto? Porcușorul se lumină la față. Există așa ceva? - Normal că există, dar am auzit că un profesor este foarte scump. Puișorul se cocoță pe gard ca să ajungă în dreptul porcușorului. În fermă, cel mai bun profesor este cocoșul. - Dar eu nu am bani, suspină Marinică, sunt doar un porcușor! - Păi, poate că, dacă te învoiești la ceva treabă în locul cocoșului, el va accepta să-ți fie profesor. - Cocoșul e cu
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
așa ceva? - Normal că există, dar am auzit că un profesor este foarte scump. Puișorul se cocoță pe gard ca să ajungă în dreptul porcușorului. În fermă, cel mai bun profesor este cocoșul. - Dar eu nu am bani, suspină Marinică, sunt doar un porcușor! - Păi, poate că, dacă te învoiești la ceva treabă în locul cocoșului, el va accepta să-ți fie profesor. - Cocoșul e cu nasul pe sus, se auzi un glas mic de lângă grămada de paie rezemată de gard. Un șoricel își arătă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
puișorul. Singurele concerte adevărate sunt cele pe care le face cocoșul dimineața. - Dacă nu ați auzit voi, păsările de curte, nu înseamnă că alții nu au auzit! Iar cocoșul nu e singurul care cântă. Alții o fac chiar mai bine. Porcușorul se îndepărtă cu inima grea de locul în care șoricelul și puișorul se luaseră la harță. Vezi, el credea că pe oriunde trecea, în loc să aducă bucurie, stârnea necazuri. Poate că nu era o idee chiar atât de rea să își
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Poate că nu era o idee chiar atât de rea să își caute un profesor de canto în crâng. Părăsi ferma și o luă încetișor prin iarba înaltă către umbra copacilor uriași de la care începea pădurea. Nu era el un porcușor fricos, dar inima i se strânse ghem când umbrele îl învăluiră neprietenoase imediat ce păși printre ele. De undeva, din adâncul verde al frunzișului des, se auzea o melodie extraordinar de frumoasă. Urechile lui Marinică tresăriră încântate, iar piciorușele porniră a
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
De undeva, din adâncul verde al frunzișului des, se auzea o melodie extraordinar de frumoasă. Urechile lui Marinică tresăriră încântate, iar piciorușele porniră a se mișca singure, cu repeziciune, către locul din care se auzeau sunetele acelea nemaiauzite. Din păcate, porcușorul nu fu destul de rapid. Melodia încetă înainte ca el să ajungă la interpret, lăsându-l debusolat în miezul umed și rece al pădurii. - Eiiiii, dar ce avem noi aiiiiiiciiiiii? Marinică întoarse repede capul, descoperind că vocea mieroasă ce se prelingea
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
talentul și cât de grozave erau urechile lui muzicale. Șarpele aluneca în fața lui cu repeziciune, părând că într-adevăr știe unde să îl găsească pe cântărețul din pădure. Fără să fie prea atent pe unde calcă, atent la propria poveste, porcușorul se trezi prea târziu că fusese ademenit într-o capcană. Abia când se trezi prins într-o plasă și agățat într-un copac din fața peșterii în care trăia șarpele, înțelese că acesta nu avusese niciodată în gând să îl conducă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Nu. Ursssul mănâncă prea mult, lupul sfârtecă mâncarea șșși îmi face sssilă, vulpea e hoață șșși fură mai mult decât poate mânca. Ia sssă vedem! În timp ce șarpele intra în bârlogul său făcându-și planuri despre cum avea să îl servească, porcușorul guița și se zbătea cu putere, sperând că funiile din care era împletită plasa să cedeze sub greutatea sa. Atras de zgomote și de ploaia de frunze scuturate de pe creanga de care atârna Marinică, un bursuc își scoase nasul pistruiat
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Vă cer prea mult dacă mă ajutați să rup legăturile? - E ora mea de somn, cere-i veveriței ajutorul. Locuiește chiar deasupra capului tău. Nici nu apucă să-și termine bine cuvintele și bursucul dispăruse în căsuța lui din scorbură. Porcușorul începu să plângă. - Ei, asta-i bună, auzi un glas pițigăiat, cine a mai văzut așa un porcușor plângăcios! - Veverițo, ajută-mă! Dacă nu am să scap cât mai curând, șarpele are să mă mănânce! - Ce îmi dai dacă te salvez
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
ajutorul. Locuiește chiar deasupra capului tău. Nici nu apucă să-și termine bine cuvintele și bursucul dispăruse în căsuța lui din scorbură. Porcușorul începu să plângă. - Ei, asta-i bună, auzi un glas pițigăiat, cine a mai văzut așa un porcușor plângăcios! - Veverițo, ajută-mă! Dacă nu am să scap cât mai curând, șarpele are să mă mănânce! - Ce îmi dai dacă te salvez? - Ce aș putea să îți dau? Sunt doar un porcușor de fermă, plecat să caute un profesor de
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
glas pițigăiat, cine a mai văzut așa un porcușor plângăcios! - Veverițo, ajută-mă! Dacă nu am să scap cât mai curând, șarpele are să mă mănânce! - Ce îmi dai dacă te salvez? - Ce aș putea să îți dau? Sunt doar un porcușor de fermă, plecat să caute un profesor de canto. - Știi să cânți? - Am crezut că știu, dar la fermă nimănui nu-i place glasul meu. Dar visul meu cel mai drag este să mă fac muzician. - Păi, poți fi muzician
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
să cânți? - Am crezut că știu, dar la fermă nimănui nu-i place glasul meu. Dar visul meu cel mai drag este să mă fac muzician. - Păi, poți fi muzician și dacă înveți să cânți la un instrument. - Un instrument? Porcușorul făcu ochii mari. Un pian? O vioară? Veverița începu să râdă, arătându-și dințișorii puternici cu care începu să ronțăie legăturile plasei în care era prins porcușorul. - Eu te ajut să scapi, dar vreau să fiu impresarul tău, ce zici
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
poți fi muzician și dacă înveți să cânți la un instrument. - Un instrument? Porcușorul făcu ochii mari. Un pian? O vioară? Veverița începu să râdă, arătându-și dințișorii puternici cu care începu să ronțăie legăturile plasei în care era prins porcușorul. - Eu te ajut să scapi, dar vreau să fiu impresarul tău, ce zici? - Bine, dar nu știu să cânt la nici un instrument. - Am să te duc la prietenul meu, ciobănașul care îmi aduce nuci la marginea pădurii. El te va
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
nici un instrument. - Am să te duc la prietenul meu, ciobănașul care îmi aduce nuci la marginea pădurii. El te va învăța să cânți din frunză. - Din frunză? N-am mai auzit niciodată ceva mai caraghios. Nodul plasei se desfăcu și porcușorul se rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept în copacul de care fusese atârnat. Veverița sări în spatele lui. Porniră amândoi către marginea pădurii, în căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și nu mică îi fu
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept în copacul de care fusese atârnat. Veverița sări în spatele lui. Porniră amândoi către marginea pădurii, în căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și nu mică îi fu mirarea porcușorului să audă cu fantasticele lui urechi muzicale cântecul cel minunat care îl ademenise prin pădure, venind de pe buzele băiatului. Marinică rămase cu turma ciobănașului vreme de trei zile în care învăță cu mare sârg să cânte în frunză și în
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Mergem și noi? Întrebă un puișor strecurat printre pintenii cocoșului. Mi-a fost dor de Marinică! Cocoșul îl ciocăni pe frunte și îl trimise înapoi în cotețul cu găini. Nu avea de gând să arate vreun interes față de nepriceputul de porcușor. Cine nu are voce, nu are și gata! Ce ar fi putut vedea el la concertul unui porcușor afon? - Hei, vecine, auzi hohotele de râs inconfundabile ale măgărușului, ai văzut afișele? Am de gând să mă distrez în seara asta
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
ciocăni pe frunte și îl trimise înapoi în cotețul cu găini. Nu avea de gând să arate vreun interes față de nepriceputul de porcușor. Cine nu are voce, nu are și gata! Ce ar fi putut vedea el la concertul unui porcușor afon? - Hei, vecine, auzi hohotele de râs inconfundabile ale măgărușului, ai văzut afișele? Am de gând să mă distrez în seara asta! Vino cu mine să ne batem joc de porcușorul acesta fără talent! Cocoșul se lăsă înduplecat abia când
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Ce ar fi putut vedea el la concertul unui porcușor afon? - Hei, vecine, auzi hohotele de râs inconfundabile ale măgărușului, ai văzut afișele? Am de gând să mă distrez în seara asta! Vino cu mine să ne batem joc de porcușorul acesta fără talent! Cocoșul se lăsă înduplecat abia când văzu că, la ora cinei, ograda rămăsese goală. Păși țanțoș în luminile vii ale hambarului, printre fâșiile de panglică colorată și baloanele agățate de grindă. Uimit de asistența adunată să vadă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
ORE! În loc să primească aplauzele la care se aștepta, veverița fu întâmpinată de hohote de râs. Singurii care aplaudau erau un șoricel mititel și un puișor gălbior. Pesemne că toți cei care plătiseră pentru bilet, se așteptau să se distreze pe seama porcușorului. Acesta apăru îmbujorat pe scenă, purtând ușor stânjenit vestuța roșie cu care îl îmbrăcase veverița și papionul auriu. Se închină în fața audienței care continua să râdă, își alese o frunză de salcâm, o strecură între dinți și începu să cânte
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]