60,135 matches
-
punerea mea în discuția Adunării Generale a scriitorilor israelieni de limbă română. B. - Din ce motiv? Oricum, a rămas literă moartă, nu-i așa? În Israel nu se practică vînătoarea de vrăjitoare de tip stalinist... A. - De data asta a pornit totul de la un eseu publicat și aici și în România literară de la București, pe tema relației între Holocaust și Gulag. După ce înșiram pozițiile unora și altora, citîndu-i pe Todorov, Hannah Arendt și Edgar Morin, ajungeam la concluzia mult dezbătută între
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
o blasfemie, le ajunge pentru o singură viață tot ce au suferit ei și ai lor, nu-i mai interesează altceva, pur și simplu nu mai vor să știe - și nu știu! A. - Deci multe din aceste reacții de revoltă pornesc nu numai din suferință și amintirea ei, ci și din ignoranță (Și viceversa e valabilă, mă refer la cei care știu totul despre Gulag și nimic despre Holocaust). Poate că însăși pasiunea cu care intelectualii (nu numai evrei) s-au
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
sunt în general sceptici față de folosirea, de către vechii lor adversari, suedezii, a unuia din cele mai controversate episoade din istoria daneză. Fără a fi propriu-zis o istorie romanțată, dar apropiindu-se pe alocuri de acest gen, Vizita medicului de curte pornește de la un eveniment istoric care a marcat în mod decisiv istoria Danemarcei. între 1768 și 1772, Johann Friedrich Struensee, medic german de curte al regelui danez Christian al VII-lea, s-a folosit de influența pe care o avea asupra
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
himerismul, "prima direcție poetică limpede și coerentă de la momentul oniric pînă azi", mai este o alternativă la postmodernism, la acel postmodernism al spiritului ludic și ironic, volumul de față oferă toate datele pentru o viitoare astfel de analiză. Vasile Baghiu, pornește ofensiva împotriva trendului dominant nouăzecist dintr-o poziție voit marginală (deși, după cum remarcă și Nicolae Țone în prefață, se poate vorbi de un "triunghi al marii poezii a morții în cadrul Generației Nouăzeci, < > de Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și Vasile
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
final opera literară ulterioară a lui Eliade?, se întreabă profesorul de la Universitatea Indiana, Bloomington. Cum n-am găsit imediat în librării "Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade", n-o citisem și nu puteam să mă refer la ea, interviul pornește de la ce-mi aminteam eu despre revenirile lui Matei Călinescu la București. îl văzusem, în repetate rînduri, printre cărți, la Tîrgul (din iunie) de la București.... V-am văzut, mereu, parcă, la Tîrgul de Carte de la București. Chiar ați fost la
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
vedere vocalic". Interesul autorului este stârnit și de puterea de evocare sinestezică - sau stereoscopică, cum o numește - a cuvintelor cromatice. [...] La baza Laudei vocalelor se află o estetică a spaimei, sau mai exact, o estetică traumatică a experienței șocului. Aceasta pornește de la alternanța între starea de criză a limbii și înnoirea acesteia, între încorsetarea într-o estetică a teribilului și noile forme de verbalizare. Ezitările și muțenia devin premisele unui alt mod de folosire a limbii. În sensul acestei poetici traumatofile
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au publicat după 1950 ne răsună în urechi; nu mai putem citi un text fără ca un rest de sonoritate să nu ne însoțească lectura. Cititorii contemporani refac fizionomia textului pornind de la un fond sonor - vocea autorului - pe care îl atașează cuvintelor. Este vorba despre o nouă plăcere estetică ce surprinde prin originalitate. Oare mai pot fi citite textele lui Ernst Bloch, Elias Canetti, Hans Magnus Enzensberger, Ingeborg Bachmann, Arno Schmidt
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
interpretată, cândva de neuitatul meu prieten, Gil Dobrică, celibatarul convins, care, răpus de boală să reîntors În Craiova natală, unde, s-a stins lent că o lumânare lângă rude și apropiați: Hai acasă, hai cu mine/ Hai cu mine să pornim la drum./ Ne aștepta casă nostră dragă/ Iarbă verde și poteci de drum./ Munți și vai, munți și vai/ Mori de vânt, râuri repezi, trecători/ Ne aștepta mama, tata/ Prieteni dragi, frați și surori. Hai acasă! Dar marea dilemă este
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
lectură, o altă dimensiune. Ceea ce ne atrage, mai cu seamă, atenția este conduita cu totul remarcabilă a eu-lui poetic care preferă postura păianjenului captiv în însingurarea pînzei sale (destul de transparent în acest sens este, de altfel, și titlul noului volum); pornind de la asumarea unei asemenea ipostaze - care trădează, desigur, o anume inadecvare la spațiul din jur și reserve progresive la ambient - Constantin Abăluță construiește edificii a căror geometrie visătoare amintește farmecul straniu al orașelor dispărute; geometrie mentală, bineînțeles, ca aceea a
Geometria visătoare by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15365_a_16690]
-
preocupările sale constante și cu obsesiile neștirbite. Paula Ribariu vine, astfel, în spațiul companiei de asigurări, cu o etapă nouă a propriului său proiect artistic și nu încearcă în nici un fel să se adapteze unui public, în mare parte necunoscut, pornind de la supoziții și aproximări teoretice. Ea se comportă aici cu un firesc desăvîrșit, aducînd în prim plan, după experiența panoramică de la Sala Dalles, preocuparea constantă pentru o anumită dimensiune arheologică, recuperatoare, a expresiei și a gîndirii artistice. Dar dacă, pînă
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
Matvei îi zice Natașei: "Nu-ți permit pentru nimic în lume". Natașa zice: "Vreau doar să îngrop această hîrtie". Dar paznicul zice: "Degeaba mă rogi". Natașa a îngropat hîrtia în stradă, a pus pe acel loc ciorapii săi și a pornit spre casă. Ajungînd, îl vede pe tatăl său care se joacă singur cu biluțele de fier la măsuța de biliard. Natașa s-a mirat, dar n-a zis nimic și s-a dus în camera ei să crească. A crescut
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
m-am uitat, prin ușă, în stradă. Dar fratele nu era nicăieri. Cînd am vrut să-mi reiau locul, nu m-au lăsat și chiar m-au împins, încet, spre stradă. Eu, fără a mă indigna pe proastele obiceiuri, am pornit spre casă. Acasă am descoperit că fratele mi-a luat din portofel toți banii. Atunci m-am supărat rău pe fratele meu și de atunci nu ne-am mai împăcat. Trăiam singur și-i lăsam la mine numai pe aceia
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
a căzut, dar a sărit imediat în picioare și s-a pipăit la cap. Pe capul lui Cuznețov răsărise un cucui enorm. Cuznețov și-a mîngîiat cucuiul și a zis: - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit spre magazin, pentru... pentru... pentru... Eh, ce se întîmplă? Am uitat pentru ce m-am pornit spre magazin. în acest moment de pe acoperiș a căzut a doua cărămidă și Cuznețov a fost lovit iarăși în cap. - Eh! - a țipat Cuznețov
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
lui Cuznețov răsărise un cucui enorm. Cuznețov și-a mîngîiat cucuiul și a zis: - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit spre magazin, pentru... pentru... pentru... Eh, ce se întîmplă? Am uitat pentru ce m-am pornit spre magazin. în acest moment de pe acoperiș a căzut a doua cărămidă și Cuznețov a fost lovit iarăși în cap. - Eh! - a țipat Cuznețov, s-a luat de cap și și-a pipăit cel de-al doilea cucui. - Asta da
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
a fost lovit iarăși în cap. - Eh! - a țipat Cuznețov, s-a luat de cap și și-a pipăit cel de-al doilea cucui. - Asta da întîmplare! - a spus Cuznețov. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit la... m-am pornit la... m-am pornit la... unde oare m-am pornit? Am uitat unde m-am pornit! Atunci a căzut a treia cărămidă. Și în capul lui Cuznețov a răsărit al treilea cucui. - Ai-ai-ai! - a
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
în cap. - Eh! - a țipat Cuznețov, s-a luat de cap și și-a pipăit cel de-al doilea cucui. - Asta da întîmplare! - a spus Cuznețov. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit la... m-am pornit la... m-am pornit la... unde oare m-am pornit? Am uitat unde m-am pornit! Atunci a căzut a treia cărămidă. Și în capul lui Cuznețov a răsărit al treilea cucui. - Ai-ai-ai! - a strigat Cuznețov, luîndu-se de
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
țipat Cuznețov, s-a luat de cap și și-a pipăit cel de-al doilea cucui. - Asta da întîmplare! - a spus Cuznețov. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit la... m-am pornit la... m-am pornit la... unde oare m-am pornit? Am uitat unde m-am pornit! Atunci a căzut a treia cărămidă. Și în capul lui Cuznețov a răsărit al treilea cucui. - Ai-ai-ai! - a strigat Cuznețov, luîndu-se de cap. - Eu, cetățeanul Cuznețov
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
cap și și-a pipăit cel de-al doilea cucui. - Asta da întîmplare! - a spus Cuznețov. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit la... m-am pornit la... m-am pornit la... unde oare m-am pornit? Am uitat unde m-am pornit! Atunci a căzut a treia cărămidă. Și în capul lui Cuznețov a răsărit al treilea cucui. - Ai-ai-ai! - a strigat Cuznețov, luîndu-se de cap. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din.. am ieșit din
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
de-al doilea cucui. - Asta da întîmplare! - a spus Cuznețov. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din casă și m-am pornit la... m-am pornit la... m-am pornit la... unde oare m-am pornit? Am uitat unde m-am pornit! Atunci a căzut a treia cărămidă. Și în capul lui Cuznețov a răsărit al treilea cucui. - Ai-ai-ai! - a strigat Cuznețov, luîndu-se de cap. - Eu, cetățeanul Cuznețov, am ieșit din.. am ieșit din... am ieșit din... am ieșit din
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Eugen Ciurtin, publicarea corespondenței inedite, din care s-au păstrat 74 de scrisori, dintre Eliade și Stig Wikander a ajuns la cea de-a treia parte. Primul studiu din revistă - La myhtologie asiatique et la légende africaine du Prêtre Jean - pornește în căutarea regatului paradisiac al Părintelui Ioan, plasat echivoc începînd din secolul al XII-lea în Asia sau în Africa. Exemplu binecunoscut al modului în care mentalul european și-a construit imaginea Orientului, legenda și diferitele ei interpretări sînt atent
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Părintelui Ioan nu este un rest de gîndire mitică, ci, paradoxal, o anticipare a descoperirilor din epoca expansiunii maritime de la sfîrșitul secolului al XV-lea. în Christian Death and Divine Foreknowdlege.Theophylact Simocatta's Agonistic Solution, Augustine M. Casiday propune, pornind de la întrebarea "Știe oare Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
că ne aflăm în fața unei perioade de schimb de generații și că trebuie să acceptăm că sistemul este învechit a fost lansată de Opera Națională București: dar Ludovic Spiess nu s-a limitat la vorbe - contrazicând obiceiul pământului - și a pornit o adevărată campanie de promovare a vocilor tinere, introducând în toate distribuțiile debuturi, completând ansamblurile etc. Ultimele două premiere s-au bazat aproape exclusiv pe glasuri noi, ceea ce este un risc asumat răsplătit cu rezultate satisfăcătoare, până în prezent. Italianca în
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn să nu fugă, și să se întoarcă la Vizir, că nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin țara leșescă, se abate din nou prin Transilvania, își ia nevasta, copii, și fuge cu ei
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
felul în care o face Dan C.-ul, nu-ți rămîne decît să faci școli pe la Păltiniș. O glumă de la care, bineînțeles, multe capete luminate vor sări în aer. Există totuși un adevăr în această mică "poantă" și de aici pornește toată indecizia de "statut" cultural al scriitorincului nostru. Se raportează "serios" Dan C. Mihăilescu la modelul Noica? Sigur că da. O face ironic, dar reperul este extrem de puternic pentru criticul cu pricina. Această culegere de eseuri (lipsesc cronicile de întîmpinare
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
acesteia îi aparține, a înțeles faptul că ai noștri vocaliști sunt în primul rând cântăreți; nu a intenționat a-i transforma în actori. Din păcate. A intuit că efortul ar fi fost covârșitor? Nu a manifestat această ambiție. A construit pornind tocmai de la aceste date imaginând o altfel de mișcare scenica orientată de mișcarea însăși a muzicii. Și a reușit. Montarea să reține tocmai acest caracter static acceptând contrapunctul unei mișcări coregrafice în parte acceptabile, o reușită parțială datorată coregrafei Vava
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]