528 matches
-
separare puternică unele față de altele și care nu au posibilitatea să crească prea mult. Un aspect urmărit frecvent în sinteza copolimerilor macroporoși este corelarea suprafeței specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
macroporoși pe bază de metacrilonitril (MAN) și AN, folosind drept reticulanți DVB sau trimetilolpropanul (TMPA). Pentru determinarea distribuției porilor, razei medii a porilor și suprafeței specifice a copolimerilor în stare uscată, autorii au folosit un aparat de tip Sorptomatic 1800. Porozitățile copolimerilor în starea umflată au fost determinate prin cromatografia inversă (“inverse steric exclusion chromagraphy) (ISEC) utilizând dextrani cu mase moleculare 1.5—2000 × 103 Da. S-a observat că umflarea copolimerilor reticulați atât cu DVB cât și cu TMPA produce
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea porozității copolimerilor macroporoși. Astfel, se consideră
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69,70/ folosesc datele de reținere a toluenului și ciclohexanului pentru a pune în evidență neomogenitatea porozității copolimerilor macroporoși. Astfel, se consideră că porii pot fi împărțiți convențional în trei grupe: macroporii — care adsorb atât toluenul cât și ciclohexanul fără să-și mărească volumul (Vmacro); microporii — porii care apar în copolimer în urma umflării lui în toluen (Vmicro
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când solventul este apa, aceasta determină modificări ale porozității față de starea uscată. Schimbătorii de ioni macroporoși prezintă capacitate de reținere și în acei solvenți în care ei practic nu se
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când solventul este apa, aceasta determină modificări ale porozității față de starea uscată. Schimbătorii de ioni macroporoși prezintă capacitate de reținere și în acei solvenți în care ei practic nu se umflă, astfel de solvenți fiind: benzenul, toluenul, n-heptanul și ciclohexanul. Reținerea solvenților nepolari pe schimbători de anioni sau
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de microscop este singurul care permite vizualizarea atomilor și distribuția acestora în anumite materiale, mai ales în metale. Microscopia electronică de baleiaj (SEM) este des utilizată în evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie a porilor. Într-un studiu detaliat Krska și Pelzbauer / 122
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie a porilor. Într-un studiu detaliat Krska și Pelzbauer / 122/ au urmărit influența conținutului de reticulant și a naturii mediului inert asupra morfologiei cationiților macroporoși prin microscopie electronică. schimbător umflat și d0 diametrul perlei în stare uscată
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se realizează prin includerea perlelor de schimbători de ioni într-un mediu care trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să nu reacționeze chimic cu perlele, să nu afecteze porozitatea perlelor prin umflare, să aibă o duritate comparabilă cu a rășinii. Caracterizarea prin 13C-RMN La momentul actual, RMN în stare solidă este unul din instrumentele cele mai utilizate în scopul elucidării structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Particularitatea să constă în faptul că matricea acelulara de derm e realizată din fibre reticulare de colagen bovin și lanțuri de condroitin-6-sulfat (GAG) provenit din cartilaj de rechin, care se leagă covalent între ele prin intermediul glutaraldehidei. Stratul superficial are o porozitate concepută pentru a controla pierderea de apă și invazia microbilor iar cel profound adecvat colonizării cu fibroblaști. Produsul se grefează imediat dupa excizia trans-hipodermică. Este vascularizat și colonizat de fibroblaștii pacientului care vor produce fibre de țesut conjunctiv (neoderm autolog
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
minimum 50 cm3, se dizolvă în 25 m3 acid clorhidric. Se acoperă creuzetul cu sticla de ceas și se încălzește pe baie de apă timp de 15 minute. După răcire se filtrează conținutul creuzetului printr-o hârtie de filtru cu porozitate mică. Creuzetul cu hârtia de filtru se spală cu apă fierbinte, până când filtratul nu mai dă reacția clorului cu soluție de azotat de argint. Filtrul cu reziduul insolubil în acid clorhidric se introduce din nou în creuzet, se evaporă cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
prin raportare la masa probei de analizat se determină conținutul de lipide. Aparatură, materiale și reactivi Aparat de extracție model Soxhlet (fig. 8) se compune din: balon 250ml + extractor 100ml + refrigerent); plicuri (cartușe filtrante) confecționate din hârtie de filtru cu porozitate mică (uscate și degresate); solvent (eter de petrol sau eter etilic); Mod de lucru Într-o fiolă înaltă de cântărire se introduce un plic (sau cartuș) din hârtie de filtru și se usucă la etuvă până la masă constantă care se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
elastic și are o mare putere de imbibiție. Prin tratarea făinii de grâu cu apă se obține un aluat elastic, care poate să se umfle și să crească (glutenul reține CO2 format în timpul dospirii și a coacerii). Glutenul imprimă pâinii porozitate și un grad mai mare de digestibilitate. Determinarea conținutului de gluten umed împreună cu indicele de deformare, sunt teste simple, de bază pentru aprecierea calității grâului/făinii de panificație. IX.6.1. DETERMINAREA GLUTENULUI UMED Principiul metodei Separarea sub formă de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
începutul iernii. Și poziția geografică influențează măsurătorile, efectul maxim fiind evidențiat a fi la poli. Totodată rata de manifestare a efectului depinde de densitatea obiectului - cu cât obiectul este mai dens, cu atât efectul se observă mai rapid - cât și porozitatea acestuia - efectul este mai intens cu cât porozitatea acestuia este mai mare. * * * Alt efect foarte interesant, ce demonstrează că spațiul are proprietăți pe care știința încă nu le cunoaște în întregime se rezumă la memoria spațiului, efect descoperit independent de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
maxim fiind evidențiat a fi la poli. Totodată rata de manifestare a efectului depinde de densitatea obiectului - cu cât obiectul este mai dens, cu atât efectul se observă mai rapid - cât și porozitatea acestuia - efectul este mai intens cu cât porozitatea acestuia este mai mare. * * * Alt efect foarte interesant, ce demonstrează că spațiul are proprietăți pe care știința încă nu le cunoaște în întregime se rezumă la memoria spațiului, efect descoperit independent de Donald Roth în timpul unor experimente efectuate asupra unor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fag. Morfologic, solurile sunt profunde, textura este relativ uniformă în profil, dar diferă de la un profil la altul de la lutonisipoasă la luto-argilo-nisipoasă 11,7-16% argilă fină la cele ușoare și luto-argiloase, ajungând la 46,9% argilă fină la celelalte specii. Porozitatea pentru aer este normală, solul are o permeabilitate bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare. Ciclohexanolul (Cy) și acetatul de n-butil, (nBA) au fost
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
la bază cu o sită cu 1600 ochiuri/cm2. Coșulețele cu probe au fost introduse în exicatorul ce conține lichidul de reținut și au fost lăsate o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Porozitatea perlelor, (P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată ș48ț, aplicând relația (4): (4) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației (5) [48]: (5) Analiza termogravimetrică a fost efectuată pe probe de 50 mg pulbere
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen și deci prin valoarea parametrilor termodinamici din sistem. În acest fel, porozitatea va depinde de valoarea momentană a parametrului solvent-polimer . Parametrul de solubilitate al amestecului inițial de polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se referă la monomer și indexul 2 se referă la mediul porogen utilizat în
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Astfel calculate, valorile δam ale amestecurilor inițiale sunt reprezentate in Figura 6 în funcție de cantitatea mediului porogen, atât în cazul utilizării ciclohexanolului cât și a acetatului de n-butil. Atunci când δpolimer și δporogen au valori apropiate se observă o creștere a porozității datorită interacțiunilor dintre polimer și solvent din timpul reacției de polimerizare. Aceeași remarcă a fost făcută și în cazul altor structuri reticulate macroporoase, pe bază de stiren-co-divinilbenzen sau la polimerizarea esterilor dimetacrilici în prezența mediilor porogene [31, 61 62]. Aceasta
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
polimer și solvent din timpul reacției de polimerizare. Aceeași remarcă a fost făcută și în cazul altor structuri reticulate macroporoase, pe bază de stiren-co-divinilbenzen sau la polimerizarea esterilor dimetacrilici în prezența mediilor porogene [31, 61 62]. Aceasta explică de ce valorile porozității sunt mult mai mari în cazul poli(DAM) obținuți în prezența ciclohexanolului în comparație cu porozitatea probelor de poli(DAM) preparate în prezența nBA (Figurile 7 si 8). Creșterea cantității de porogen favorizează obținerea de perle spongioase, cu o porozitate mare. Asemenea
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
în cazul altor structuri reticulate macroporoase, pe bază de stiren-co-divinilbenzen sau la polimerizarea esterilor dimetacrilici în prezența mediilor porogene [31, 61 62]. Aceasta explică de ce valorile porozității sunt mult mai mari în cazul poli(DAM) obținuți în prezența ciclohexanolului în comparație cu porozitatea probelor de poli(DAM) preparate în prezența nBA (Figurile 7 si 8). Creșterea cantității de porogen favorizează obținerea de perle spongioase, cu o porozitate mare. Asemenea perle, care prezintă porozitate se bucură de suprafețe interne mari și capacitate sporită de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de ce valorile porozității sunt mult mai mari în cazul poli(DAM) obținuți în prezența ciclohexanolului în comparație cu porozitatea probelor de poli(DAM) preparate în prezența nBA (Figurile 7 si 8). Creșterea cantității de porogen favorizează obținerea de perle spongioase, cu o porozitate mare. Asemenea perle, care prezintă porozitate se bucură de suprafețe interne mari și capacitate sporită de reținere a solvenților. Reținerile de ciclohexan constituie o metodă des utilizată pentru caracterizarea structurilor macroporoase ale perlelor [63]. Figura 9 arată dependența reținerilor de
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
mari în cazul poli(DAM) obținuți în prezența ciclohexanolului în comparație cu porozitatea probelor de poli(DAM) preparate în prezența nBA (Figurile 7 si 8). Creșterea cantității de porogen favorizează obținerea de perle spongioase, cu o porozitate mare. Asemenea perle, care prezintă porozitate se bucură de suprafețe interne mari și capacitate sporită de reținere a solvenților. Reținerile de ciclohexan constituie o metodă des utilizată pentru caracterizarea structurilor macroporoase ale perlelor [63]. Figura 9 arată dependența reținerilor de ciclohexan de cantitatea de porogen utilizat
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
relația (1) odată cu scăderea cantității de porogen are loc o creștere a fracției gravimetrice a monomerului . În schimb, polimerii preparați în prezența nBA, indiferent de cantitatea de porogen utilizată, rețin cantități nesemnificative de ciclohexan. Acest comportament este de așteptat, deoarece porozitatea polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu nBA care prezintă valori ale porozității mult mai mari (între 22 și 83%) Asemănarea dintre curbele din Figurile 7 și 8, arată că în cazul
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]