45,800 matches
-
Înaintea mea. Un ciudat univers concentrat Într-o singură porțiune de stradă! Din fața porții Anișoarei Albu se deschidea toată priveliștea spre Dunăre, cu șantierele navale și vasele lunecând alene pe apele vieților noastre, că numai cine a trăit Într-un port și a băut din Dunăre știe ce Înseamnă botezul dragostei eterne pentru locurile acelea fermecate. Apele Dunării noastre parcă făceau transcendența dintre toate continentele lumii și toate secolele purtându-te imaginar prin câteva dimensiuni În acelaș timp. Dacă am fi
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
misterele infinitului. Ea numai face ca visarea să-și afle țesută o pânză în plus, care, între tine și azur, vine să-și desfășoare urzeala: un fir de ceață, un fir de argint... Așa cum îi aparține golful, mării îi aparține portul și catargul. Astăzi, norul de fum al vapoarelor, și chiar silueta coșului însuși, se substituie în întregime catargelor. Abia dacă, uneori, vezi crescând la orizont, pe măsură ce scade depărtarea, tulpina cenușie a catargului, subțire și dreaptă, croindu-și drum spre tine
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
de pe urma căreia oricare dintre strofele lui îl și numește - semn de netăgăduită originalitate. De forță, desigur. Am pronunțat cuvântul. A alcătui și a distruge e lucrul care-i stă cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
înșelătoare îmi cad în palmă de-a lungul cuvintelor pe care nu le-a rostit cel pierdut prea devreme zadarnic câte o stea zburătoare se nimerește în cununa neuitării cuvintele rămân tăinuite în tăcerea neclintită din iarba mormântului Răstimpul dat port în auz stârnirea ascunsă a răstimpului ce mi-a fost dat în puterea cui se află căderea clipei rănile timpului prins în opreliști de gheara uitării din pustiul nicăierii se apropie tiptil începutul sfârșitului Rugina foșnitoare de din frunza depărtării
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
un copil care te roade pe dinăuntru. Mă-ntreabă din când în când dacă S-a întâmplat ceva, iubito, îngrijorat că fericirea din mine E poate greu de dus, Și vinovat, C-am zămislit-o împreună, Dar numai eu o port. Mergem pe jos prin lume, El înainte, cu mâinile în buzunare, Și eu, tot mai grea, însemnând drumul de întoarcere Cu urme de pantofi. În rest nimic Printr-o gaură din plasa de țânțari O muscă se chinuie să intre
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
pe puntea vaporului cu nume tristețe te bucuri de ceasul din urmă al zilei de întâiul din noaptea ce se năpustește asupră-ți cu vocea copiilor rămași nefecundați cu plânsul din zid al lapidaților cu suspinele femeilor părăsite într-un port îndepărtat pe fluviul lipsit de maluri visezi mulțimi regate mari și secte sesam al unei lumi ce nu revii hoarde de mâl oștiri de trestii triburi de branhii și stihii stoluri de păsări fremătânde vă-ndepărtați ca o cometă spre
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Îndeaproape pe Donald Othmer, profesor de inginerie chimică, faimos ca inventator, multimilionar și filantrop care a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să uit priveliștea New York-ului din casa sa așezată vis-à-vis de port, În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul acestuia, am plecat la Yale ca să-l conving pe G.E Palade să devină președinte de onoare al
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
iluziile toate la îndemînă / și putem visa frumos lucruri rare". Dar poetul este realist, el știe că aventura descoperirilor senzaționale se poate termina cu înfrîngere, pe care însă orgoliul o poate transforma ușor în motiv de jubilare: "o caravelă în-tr-un port fără de nume / și sărbători zgomotoase / ce să absoarbă naufragiul..." (August al nimănui). Atunci cînd nu se vrea categoric ermetică, Irina Nechit poate face aluzie la niște lucruri oarecum incitante, fie și nițel aproximative: "Ceea ce ți-am spus / e ca mînerul
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
și să șteargă umilința pașaportului de Nansenian sau cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
și să șteargă umilința pașaportului de Nansenian sau cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
către Lumină, pot spune în versuri asa: Lumea este minunată/ Am și mamă am și tată, Dar pe orișiunde sunt/Am pe Tatăl meu cel Sfânt. Sunt cu El din veșnicie,/ Dud și Pace - Armonie,/ Dar acum pe-acest pământ, /Port cu Tatăl legământ./ Tatăl meu mă ocrotește/ Și nimic nu-mi poruncește/ Ci m-ajută să dezleg/ Calea pe care azi merg. Sunt câteva din versurile poeziei: Lumea este minunată. Eu le urmez indicațiile și mă așez exact în poziția
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
colajelor în negru, pe alocuri cu puțin roșu și albastru vine chiar de la origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre, de urmași
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la alta a țării, așa cum există și în straiul popular - în aceste obiceiuri ca și în portul popular, regăsim elementele esențiale comune, și anume ce au ele comun, același mesaj în care recunoaștem specificul gândirii conceptuale, al sufletului românesc reflectând unitatea în diversitate - fapt ușor de constatat în primul rând în analiza colindelor. La români Sărbătorile de
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
țara gazdă, alături de România, au mai participat și reprezentanți din Chină, Turcia, Mozambic, Brazilia, Italia, Grecia, Polonia, Croația, Columbia, Siebenbürger (asociația sașilor din toată lumea), India Africa Ungaria, Bulgaria și alte țări, aducând în fața celor prezenți, grupuri de dansatori și cântăreți, porturi, vestimentație și specialități culinare specifice fiecărei naționalități participante. Timp de șase zile, în piața primăriei s-a putut face înconjurul lumii prin ochii și sufletul celor prezenți. Am asistat din poziția de actori și spectatori, deopotrivă, la spectacolul luminii lumii
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
am avut-o în gene, locul nașterii mele fiind pe malul Prutului, undeva în Nordul Moldovei. Am venit pe lume când Moldova era întreagă, în sufletul meu ea nu era ruptă în două, iar eu așa am rămas totă viața: port cu mine mereu o Românie întreagă, nu ciuntită. Mai târziu am aflat că eu m-am născut imediat după ce bunicul meu, căruia îi port numele, murise într-o închisoare din cauza unor bătăi crunte după câțiva ani de detenție. Avea sute
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
genurile, căci de acolo se pot inspira ca piesele să nu sune la fel. De data aceasta am luat parte la manifestarea ”Curcubeul etniilor”, organizat de Asociația Femeilor ”Bunicuțele”. Mi-am împlinit unul dintre visuri - să mă îmbrac într-un port național. Multă lume a spus că trebuie să fiu mândră de faptul că am purtat acest port. Le apreciez pe ”Bunicuțele” foarte mult și îi încurajez pe tineri să păstrăze ceea ce au moștenit, fiindcă este o valoare și o bogăție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
am luat parte la manifestarea ”Curcubeul etniilor”, organizat de Asociația Femeilor ”Bunicuțele”. Mi-am împlinit unul dintre visuri - să mă îmbrac într-un port național. Multă lume a spus că trebuie să fiu mândră de faptul că am purtat acest port. Le apreciez pe ”Bunicuțele” foarte mult și îi încurajez pe tineri să păstrăze ceea ce au moștenit, fiindcă este o valoare și o bogăție. Accentuez că asta este în mâinile tinerilor, de ei depinde cât se vor păstra obiceiurile și tradițiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Poltava, Harkov, trec Donul, Samara, Celeabinsk, Kurgan, Omsk, trec fluviul Obi, traversează taigaua, Krasnoiarsk Enisei, Irkuțk, Baikal, Manciuria, Vladivostok. De aici, se îmbarcă pe un vas care îi va purta prin Japonia, China, Singapore, Sri Lanka, India, Marea Roșie, Canalul de Suez, Port Said și-i va debarca pe continent la Raguza, astăzi Dubrovnic. După un astfel de periplu, li se pare o nimica toată să străbată, pentru a ajunge în satul natal, Herțegovina, Bosnia, Croația, Ungaria și apoi Timișoara, Piatra Olt, Râmnicu
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
muncitorilor din învățământ. Peste câțiva ani, reîntors în capitala Franței, îl va cunoaște pe Panait Istrati, de care îl va lega o strânsă prietenie. Din 1926, vreme de un deceniu, își mută catedra la Timișoara, de unde, ca dintr-un mare port, izbutește să facă încă două călătorii de amploare. Prima, în1927, vizează Spania, unde participă la cursurile de vară ale Centrului de Studii Istorice din Madrid. Călător împătimit, alege varianta cea mai lungă și mai spectaculoasă: Timișoara, Belgrad, Zagreb, Fiume, Triest
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]