524 matches
-
-se să-și joace rolul În viața mea). În spatele piscinei mai era o curte, pavată cu pietre negre și netede. De-a lungul marginii estice a acesteia, contrabalansând tunelul, se Întindea un portic delimitat de bare subțiri din fier cenușiu. Porticul ducea la casa de oaspeți, unde n-a stat niciodată vreun oaspete: doar Desdemona - pentru scurtă vreme Împreună cu soțul ei și multă vreme singură. Dar (ce era mult mai important pentru un copil) Middlesex avea o grămadă de borduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Julie. S-a terminat Înainte de a Începe. Și, În loc să-mi Împart viitorul cu cineva, mă Întorc În trecut, la Desdemona, care nu-și dorea nici un fel de viitor... Îi aduceam masa de seară, uneori și prânzul. Căram tăvi prin porticul cu stâlpi maronii, de metal. Deasupra era terasa de pe acoperiș, neîntrebuințată, cu mahonul atacat de cari. În dreapta mea era clădirea cu piscina, netedă, și aburită. Casa de oaspeți repeta liniile curate, rectilinii, ale casei mari. Arhitectura din Middlesex era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
față, ca de obicei, ca să dea un exemplu. Aristotel, Socrate și Platon purtau costumele lor de gangsteri. Cleo, adâncită În coama ei neagră, era pe cale să ațipească. Partea din spate și laturile bisericii erau cufundate În Întuneric. Icoanele străluceau din porticuri sau ridicau degete țepene În capelele scânteietoare. Sub cupolă, lumina cădea Într-o rază ca de cretă. Aerul era deja dens de la tămâie. Mișcându-se Încoace și Încolo, preoții arătau ca niște bărbați la baia turcească. Apoi Începu reprezentația. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din umeri. ― Nu contează. Indiferent ce-i spui, n-o să-și amintească. Du-i astea. Vrea să facă baie la picioare. Cu sărurile Epsom și o bucată de baclava Înfășurată În celofan, am ieșit din casă și am trecut prin portic, pe lângă curtea din spate și pe lângă piscină, Îndreptându-mă spre casa de oaspeți din spate. Ușa era descuiată. Am deschis-o și am intrat. Singura lumină din Încăpere venea de la televizor, care era dat extrem de tare. Când am intrat, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
adâncă și des chide ușa. Când să o închidă la loc, îl aude pe împărat bombă nind posac: — Auzi, Coponius! Ce neobrăzare! Am să le dau eu Coponius, să le iasă pe nas. CAPITOLUL III În spatele coloanelor zugrăvite asemenea unui portic, panoul central sugerează - prin împreunarea cornișei cu plinta - un edicul. Compartimentele din dreapta și din stânga au primit la rândul lor, unul imaginea unei statui, celălalt a unui personaj. Trio Fulcinius strânge din pleoape ca să-și dea seama pe cine 88 89
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lor. Până și un împărat e judecat după elocvența sa, și mai puțin după victoriile repurtate. Între timp, cezarul s-a întors pe jumătate și se uită afară. Dă roată cu privirea prin curtea înconjurată de coloanele care susțin un portic. Pare să fi uitat de prezența sa, când se întoarce brusc cu fața spre el: — Manifestările astea exagerate de... Plescăie ezitant din buze: — ...de respect... — Respect, așa e, preabunule, se îndoaie Fulcinius din șale. Consideră că acest cuvânt are conotația
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să întrebe de ce răposații prinți sunt asemănați cu Castor și Pollux ... Merge încet, cu preotesele după ea. Și mai important este însă rolul jucat de noile construcții care au fost recent integrate în for, ca mărturie a politicii imperiale. Dincolo de porticul lui Ga ius și Lucius, pe care-l cunoaște doar din auzite, se înalță tem plul dinastic al divinului Iulius, așezat între cele două arcuri triumfale care sărbătoresc victoria lui Augustus de la Actium și succesul său în Parția. Totul conceput
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tare, îndemnându-i pe oameni să se ducă în magazia de lângă turn, unde a dat ordin să li se aștearnă de mâncat și de băut. Îi lasă în urmă. După ultima buclă a aleii le apare brusc în față un portic acoperit. De la distanță, ai zice că e o clădire pu blică. Este auditoriumul. Mai are de depășit câteva litiere grele, dispuse una lângă alta, care le barează drumul. Înaintează cu prudență printre lectici. Toate au perdelele sau ferestrele închise, ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-vă mâinile la vedere. Aruncă o privire spre valeții care-i urmează, ducând armele. Se mai uită o dată în dreapta, o dată în stânga. Răsuflă ușurat. Totul pare în ordine. Dincolo de arenă, întrezărește arcadele interioare și capetele punctiforme ale puzderiei de spectatori. Însă porticul nenumerotat dinspre nord, între arcada a treizeci și opta și a treizeci și noua, pe unde intră îm pă ratul și pe unde poți ieși spre pulvinar, este ascuns vederii de masa compactă a celor cinci sute de gladiatori. Contemplă în schimb
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai apucă să se în trebe de ce. Celălalt continuă sec: — Împreună cu soția. — Da? O veste într-adevăr neașteptată. Înseamnă că Augustus îl ține la mare cinste pe tribunul gărzii călare, căci altminteri locurile rezervate femeilor sunt în rândurile superioare, sub portic. Până și unii senatori și cavaleri stau de-a valma cu mulțimea. Nu spune însă nimic. Lângă el, călărețul își verifică cu un aer concentrat fibula de pe umărul drept, cu care e prinsă pelerina dreptunghiulară și bălțată. — Evident că noi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
neclare. Pe negru nu prinde nici o altă culoare, îi tulbură amorțeala un gând hoinar. Neagră e și perdeaua de pâslă ce se agită în adierea vântului... Iar dincolo de ea zărește nedeslușit cămăruța cu arme. Iată și caii! Nechează sub streașina porticului. Și dincolo de corturi, între munți și mlaștini, un codru întunecos vuiește sinistru. Îl recunoaște imediat după desimea co pacilor înalți. Pădurea Hercynia! Acoperă tot teritoriul la est de Rin până la geți și daci. Brusc, îi apare în față un drum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Marcus Agrippa într-o promenadă monumentală. Pe pajiștea verde care se întinde de-a lungul fluviului nu mai e loc să arunci un ac. Câmpia este ticsită. În depărtare, dincolo de puzderia de oameni, se zăresc dumbrăvile sacre și lanțul de porticuri, teatre și temple somptuoase ce tind să reducă restul orașului la rolul unei dependințe a acestui cartier. Privirea i se agață de tumulul circular cocoțat pe un piedestal uriaș de marmură albă, în vârful căruia se distinge cu claritate, chiar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întins pe care-l mai au de străbătut. Cum în acest moment bolțile umbroase ale copacilor se deschid și fac loc unei panorame unice a Cetății, se oprește înviorat și lasă să i se perinde prin fața ochilor toată splendoarea de porticuri și temple ce ocupă orizontul. Frapat la rândul său de frumusețe, Paterculus întinde mâna în față către valea dintre Capitoliu și Palatin: — Acolo este vechiul for! Ceilalți doi tac, impresionați până în adâncul sufletului. Se zărește într-adevăr Forum Romanum, așa cum
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
până la Aqua Virgo! — Depășesc chiar și apeductul lui Agrippa, se îngrozește Silvanus. — De ce nu-i împiedică nimeni să se cațere pe coloane? voci ferează indignat Velleius. Pot să degradeze mozaicul cu Orbis Terrarum! Tiberius Nero simte și el pișcătura neliniștii. Porticul a fost terminat după moartea lui Marcus Agrippa de sora sa, Polla, iar harta se bazează pe notele și planurile întocmite de socrul lui în timpul expedițiilor militare. Mare păcat ar fi vătămarea ei! Se uită în depărtare și constată că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a desfășurat, în 42 î.Hr., bătălia dintre Octavianus, Marcus Antonius și Lepidus, de o parte, și ucigașii lui Iulius Caesar, Brutus și Cassius, de cealaltă parte Poarta Capena - la poalele colinei Caelius, în sudul Romei pommerium - incinta sacră a Romei Porticul lui Gaius și Lucius - a fost inaugurat în anul 2 d.Hr. și purta numele nepoților lui Augustus, copiii fiicei lui Iulia și ai lui Marcus Agrippa, pe care principele i-a adoptat cu scopul de a-i lăsa moștenitori
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sub supravegherea inginerului I. Niculcea 3038. În ședința Camerei Deputaților din 18 mai 1905, s-a votat un buget inițial de 120 000 lei "pentru construcțiunea unei moschei în Constanța"3039. Moscheea urma a avea o curte interioară cu două portice, suprafața totală a clădirii urmând a fi de 450 de m2, înălțimea cupolei de 25 de metri, cu un diametru de 8 metri, iar înălțimea minaretului de 37 de metri și 70 de centimetri. Cupola și minaretul urmau a fi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lumânări, văzu în întregime doar naosul, unde câțiva credincioși se rugau în genunchi sau chiar întinși cu fața la pământ, în timp ce alte câteva persane - diaconi, poate, ori voluntari - se mișcau repede și în liniște, părând să se dedice unor însărcinări precise. în portic, câteva femei, unele dintre ele doar niște copile, îi mângâiau răbdătoare pe infirmii ce zăceau, acoperiți în niște pături sărăcăcioase, rezemați de coloane. Sebastianus simți toată durerea și epuizarea ce-i măcina pe oamenii aceia, dar și solidaritatea lor, voința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
spre bivuac. Din culcușurile lor înjghebate în jurul focurilor, războinicii hiung-nu o urmăriră cu privirea, încuviințând cu expresie de apreciere. 21 întins pe o parte, Balamber deschise ochii în întuneric. Noaptea era caldă înăbușitoare. Din cauza aceasta hotărâse să doarmă afară, sub porticul micii livezi, deja devastate de bivuacurile ajunse înaintea lor, a unei case încă în picioare. După ce-și îngrămădiseră lucrurile în baloturi fără formă și le rezemaseră de zidul înconjurător, oamenii săi cei mai fideli se lungiseră printre meri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Dar, în clipa când trecu de poarta Vaticanului, un fulger a brăzdat cerul, urmat de un potop care s-a abătut peste noi cu un vacarm de sfârșit de lume. Surpriza o dată depășită, am fugit să mă adăpostesc sub un portic, curând năpădit de o mare de noroi. Lângă mine, o femeie se jeluia, deplângând acest semn rău. Iar eu, auzind-o, mi-am amintit de potopul de la Granada, pe care-l trăisem prin ochii mamei mele, Dumnezeu să aibă milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
se zăreau mici păduri, ce coborau până la mare. Un zid alb, nu mai înalt de zece picioare, înconjura palestra. Antonius legă calul, luă sacul de medic al lui Valerius și trecu pe sub bolta de la intrare cu pași repezi. Văzu un portic dreptunghiular, umbros, dincolo de care se întindea o grădină cu o piscină în centru. În jurul ei, mai multe bazine circulare fuseseră umplute cu nisip roșiatic, adus cu siguranță din deșertul african. De-a lungul porticului se ridicau niște coloane cu partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
intrare cu pași repezi. Văzu un portic dreptunghiular, umbros, dincolo de care se întindea o grădină cu o piscină în centru. În jurul ei, mai multe bazine circulare fuseseră umplute cu nisip roșiatic, adus cu siguranță din deșertul african. De-a lungul porticului se ridicau niște coloane cu partea de jos vopsită într-un albastru intens și capitelurile în ocru. În liniștea ce domnea acolo se auzeau doar țipetele stolurilor de rândunele care zburau pe deasupra pajiștii. Antonius se opri în fața unei statui a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
capul, cu pumnii și cu picioarele, apoi îi desprindeau din furci și îi luau în brațe, rosotogolindu-se cu ei la pământ ca și cum ar fi fost niște adversari. Muzica flautelor și anciilor acompania ritmic mișcările atleților. Proculus se plimba încet pe sub portic, supraveghindu-și discipolii. Antonius îl urma, chinuit de neliniște, întrebându-se cum îl putea convinge pe maestru să se întoarcă la Ludi, fie și numai pentru a-l antrena pe Valerius. Muzica se opri. Cei care se antrenaseră la korykos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
războiului. Toți aveau torțe în mâini. Trecură în fugă pe lângă templele din Forurile Imperiale și ajunseră la poalele Capitolium-ului. Aici îi înfruntară pe soldații prefectului Flavius Sabinus, înaintând sub ploaia de pietre și țigle pe care aceștia le smulgeau din porticurile aflate de-a lungul colinei. Vitellienii își aruncară torțele, și porțile principale ale Capitolium-ului luară foc. Nu reușiră însă să intre, deoarece, din ordinul lui Flavius Sabinus, apărătorii dărâmaseră statuile ce împodobeau sălile și le îngrămădiseră la porți, pentru ca dușmanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
taie sau să rotunjească pari, să sape pământul și chiar să scoată bolovani din pământ. Domus: vila romană prin excelență. Cu o secțiune pătrată sau dreptunghiulară, are patru laturi și o mare grădină interioară, în care se poate ajunge prin porticurile interioare. Editor: finanțatorul oficial al luptelor de gladiatori. Corespunde actualului sponsor. Eques (pl. equites): cavaler (lat.). În primele două secole ale Imperiului, cavaleria ușoară romană era compusă în mare parte din galo-romani; de origine galică erau și majoritatea armelor: sabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe Mickey! Lux se înclină în direcția troleului. Buzz o luă înainte și urcă. Doctorul apăsă pe un comutator, iar dintre cabluri săriră câteva scântei. Prinseră a se mișca încet în sus, apoi opriră pe o rampă suspendată lângă un portic cu o priveliște spectaculoasă asupra oceanului. Lux îl conduse pe Buzz printr-o serie de coridoare albe, antiseptice, și ajunseră într-o încăpere mică, înțesată de fișete metalice. Afișe medicale împânzeau pereții: o serie de mostre în imagini pentru chirurgii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]