406 matches
-
bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. De asemenea, Petre Ispirescu le-a cunoscut și folosit. Și mai interesante sunt ecourile asupra repertoriului și modalităților de portretizare în frescele bisericești. Ediții: Pilde filosofești, Târgoviște, 1713; ed., în Duțu, Coordonate, 71-116. Repere bibliografice: Duțu, Coordonate, 47-64; Duțu, Cărțile, 21-28, 48, 105-125. C.V.
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului, ca în cazul regelui Carol I, al lui
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
copertă titlul Destăinuirile iubitei și structurată ca un roman. Prima parte este constituită de secvențe din jurnalul ținut de Helianta, alter ego al autoarei, în timpul studiilor secundare. Paginile sugerează ceva din atmosfera internatului de fete, cu toate că „diarista” nu are darul portretizării, nici al evocării micilor întîmplări, iar stilul e neglijent. Ultima parte, având în centru epoca celor două căsătorii nefericite, împletește relatările Heliantei cu pasaje decupate din scrisorile celor doi. Procedeul, productiv în sine, dă greș aici. Textului i se refuză
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
greș aici. Textului i se refuză ficționalitatea, iar ca discurs confesiv i se impută nesinceritatea, manipularea „dovezilor”. Remarcabilă în Helianta este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
ilustreze disoluția socială și morală a mediului urban, în special a familiei. Intenția autorului a fost să reconstituie copilăria și adolescența personajului central, dar treptat acesta rămâne în fundal, în prim-plan intrând o serie de secvențe narative și diverse portretizări satirice. Dorind doar să demonstreze ideea de „destrămare”, naratorul, subiectiv și plin de o umoare neagră, stupefiat de caracterul larvar al existenței semenilor săi, se lansează uneori în diatribe dure, într-o exprimare când familiar-vulgară, când inflamată de sarcasm, de
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
tradiția altora, închipuite de Ion Neculce, Ion Budai-Deleanu sau Ion Creangă. Stilistica limbajului popular, dulcea vorbă moldovenească funcționează ca trăsătură definitorie a unei scriituri ce are drept finalitate plăsmuirea unei adevărate „epopei eroi-comico-satirice” (Cornel Ungureanu). Există aici acea plăcere a portretizării care fie ridiculizează defectul moral, fie amplifică, dintr-o pornire sinceră, netrucată, calitățile umane ale personajului asupra căruia se oprește. Rememorarea este un principiu ordonator al prozelor, astfel încât toți cei care traversează, chiar și accidental, aria de observație a autorului
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
amestecă vesel cu victimele, acuzațiile insistente de colaboraționism - nu întodeauna făcute pe baza unor probe irefutabile (vezi alegația lui Mircea Dinescu despre „arderea dosarelor” în decembrie 1989) - au putut să pară niște acrobații stilistice încărcate de resentiment. Generalizări gratuite și portretizări sumare au lăsat loc la nenumărate confuzii. În țara lui Cațavencu, Farfuridi și Brânzovenescu, dezbaterea despre responsabilitate și vinovăție a devenit o competiție infantilă cu tema: „Cine aruncă primul piatra?”1. Nu interesul genuin pentru puritatea Bisericii, ci vendeta personală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
studiul atent al literaturii române dezvăluie numeroși autori care își iau drept modele scriitori cu potențialități comice sau inventate de semnatari. O condiție obligatorie în astfel de cazuri e aceea ca satirizații să aibă notorietate publică, suceli și excese, necesare portretizărilor. Ți, cu cât acestea sunt mai evidente, cu atât opera ce le înglobează e mai atrăgătoare (Meridian 27, nr. 1, 2006, p. 15). Vom evita greșelile de expresivitate, cu o condiție - având încredere în frumusețea lucrurilor simple și clare. Evitați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au declarat: Nu se mai poate. Ne-a ajuns cuțitul la os»”. Este ilogic, iar falsul se ascunde în spatele pretenției de autenticitate. În știre sau în anchetă, vom reproduce chiar și un citat banal sau chiar agramat, dacă slujește mesajului, portretizării etc. În știre, contează notorietatea celui citat. Atenție sporită la ruperea din context a citatului. Ne referim mai ales la citarea făcută cu rea intenție, din dorința de a demonstra ceva anume. Este o problemă de deontologie și de conștiință
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
așa cum reiese din context, dispunea de o avere personală, pe care o aduce ca ofrandă Învățătorului și Vindecătorului ei. Cazul ei Însă nu este singular: la fel procedează toate celelalte ucenice. Informația care, probabil, a cântărit cel mai mult În portretizarea ei ca prostituată se află chiar la mijlocul fragmentului citat: „din ea au ieșit șapte demoni”. Notația lucaniană, seacă, strict jurnalistică, va deveni un fel de „carte de vizită” a Mariei Magdalena la autorul celei de-a patra evanghelii. Faptul că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o comedie a limbajului, savuroasă chiar atunci când e îngroșată. Nu atât fonetismele - acest „material de limbă” era apreciat de Sextil Pușcariu, bunăoară - ori topica enunțurilor, cât fixații snoabe, cu precădere latinomania, formele corupte, citatele maltratate, sintagmele aberante, poncifele contribuie la portretizarea satirică. În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal Zăbăilă, Hercules Bețigaș ș.a.) urcă ceva din sevele comediei burlești aflate în subsolul Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu. G. Călinescu detecta la B., descendent al lui Victor Vlad Delamarina întru ilustrarea umorului dialectal
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
folosite cu discernământ, B. încearcă să reînvie, atât cât se mai poate, reprezentații de succes de altădată, neîmpăcat, s-ar spune, cu efemeritatea lor. O prețioasă lucrare, doldora de informații, este Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași (1976), galerie de portretizări precise și nuanțate, la care se poate apela oricând. Aceeași temeinicie se vădește și în suita de Momente din istoria teatrului românesc (1977), din „zori” și până înspre zilele noastre. Mergând pe „firul tradiției”, meticulosul analist, care judecă fiecare secvență
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
Andrei Pandrea, privind localizarea la fața locului pe când acesta se afla medic de circumscripție la Boișoara, în Țara Loviștei. Am o surpriză plăcută fiind vizitat de un fost elev de acum 40 de ani, care a evocat întâmplări școlărești - cu portretizări valabile ale profesorilor din acea perioadă de timp. Amintitul elev, inginer astăzi, lucrează la ASIROM și se numește Constantin Bejan. E tonifiant când cineva își amintește de felul cum ți-ai făcut datoria profesională..., fără rabat. Am încheiat această însorită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
el, ci dimpotrivă, consider că este un atu. La o reluare a scriiturii o să observați că sunt pasaje (și mă refer la acelea cu publicitatea) la care se poate renunța, ceea ce ar da mai mult dinamism narațiunii, ele necontribuind la portretizarea eroilor, ci doar „umflând” starea de confuzie. Desigur, eu nu‐mi dau seama, și nici nu trebuie să aflu, decât la sfârșitul cărții, unde „bate autorul”‐ de aceea nici nu‐mi pot permite să formulez soluții (de altfel inutile), imaginația
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor.” Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
alcătuiește "fișe" pentru "dosarul" personajelor care vor popula romanul "Patul lui Procust" apărut în 1933. Pornind de la o persoană reală, acriitorul a realizat cu ajutorul ficțiunii și al sintezei un personaj literar, apelând la procesul de elaborare, la diferite procedee de portretizare. Personajele sunt intelectuali lucizi, care trăiesc drama inflexibilității conștiinței, a pasiunii analizate cu luciditate. Câtă luciditate atâta conștiință, câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă". Născuți din frământări, scepticism, tensiune intelectuală, etică umană, eroii lui Camil Petrescu sunt în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
înscrie în general în genul de literatură memorialistică, în care se îmbină însemnările zilnice de jurnal cu stilul epistolar și eseistic. Al. Mânăstireanu este totodată și un neobosit publicist, fiind prezent, număr de număr, în paginile Academiei Bârlădene cu recenzii, portretizări, eseuri, opinii. Aria de răspândire a scrierilor domniei sale cuprinde și alte publicații: Pagini Medicale Bârlădene, Elanul. Un spațiu însemnat în economia volumului la care facem referire îl ocupă corespondența autorului cu prietenii, cu foștii colegi de Normală, cu priponeșteni, cu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
evenimentului 25. Pictură, care prin caracterul ei, aproape că seamănă cu o bandă desenată ceea ce era neobișnuit dar nu fără precedent în acea vreme 26 a atras atenția , în ultimul timp, chiar și în presă populară 27. Este renumită pentru portretizarea atentă a unor aspecte din viața cotidiană cum ar fi bucătăria tavernei și într-adevăr a existat o taverna numită "Smochinul" plasată în apropierea bisericii 28 și pentru reprezentările clădirilor și străzilor. Iodoco del Bădia, în ediția sa din 1883
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
înaintea ochilor, se face de răs nu numai în fața sclavelor din Tracia, ci a oricăruia din gloată, căzănd, din nepricepere, în puțuri și în tot felul de încurcături fără ieșire, iar stăngăcia sa grozavă îl face să treacă drept nătăng.” Portretizarea filosofiei a reprezentat pentru dinamica exegeților, un contrast puternic de nuanțări și interpretări. Pe de o parte, filosofia a fost descrisă drept un efort și un dar al unor oameni excepționali: (Platon); (Hegel); (Seneca); (Camus). Pe de altă parte, filosofia
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
plăcerea pe care o oferă textul lor și apoi dimensiunea didactică pe care nu o puteau definitiv eradica. Universul aceasta permisiv și promotor al unui alt spirit, mai laic și mai secular, pe care îl surprind, devine o scuză pentru portretizarea unor personaje feminine ale căror moravuri sunt ușoare, dar care exacerbează omenescul, trăirile intense, nevoia sinceră de exprimare, 11 de eliberare. Cei doi scriitori, în operele de tinerețe, sunt influențați de poezia trubadurilor, de lirica Dulcelui Stil Nou, de poezia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
morar, în Povestirea logofătului, impietatea care se aduce femeilor fiind minimalizată, mistificată.85 Geoffrey Chaucer stabilește, în cadrul Povestirilor din Canterbury, un raport de echivalență între vocea proprie a personajelor și autoritatea pe care acestea o dețin, așa cum se confirmă din portretizarea mai multor figuri ficționale. Singura femeie cu adevărat tăcută din această colecție de povestiri este soția lui Phoebus, în Povestirea economului, care va fi ucisă. Chaucer insistă în prezentarea acestei legături dintre putere, libertate, apartenența la un anumit gen și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
forțele intrinseci, dar nu s-au întors acasă învinși. Decameronul nu este o descriere a eșecului povestitorilor de a-și menține propria onestà, cum nu este nicio reprezentare a triumfului grupului asupra forțelor distructive reprezentate de ciumă. Mai curând avem portretizarea unei lupte, care are loc în sufletul a șapte femei și a trei bărbați, timp de două săptămâni, pe dealurile de lângă Florența.”231 Ciuma devine o metaforă a pasiunii care nu poate fi stăvilită, iar tinerii au știut să evite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să se desprindă de o stilizare voită și să devină individualități bine conturate, poate și din pricina influențelor literare franceze și italiene din epocă, sunt mai terestre, dar nu complexe, vizează mai mult un scop didactic decât un ideal realist de portretizare a feminității, și, în plus, cunosc și slăbiciuni care le știrbesc din impecabilitatea dorită. De aceea ne-am permis să semnalăm și să evidențiem această demistificare, aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o încununare și o recunoaștere generală. Povestirile religioase reprezintă, în general, vieți ale sfinților, un gen literar popular foarte bine dezvoltat la sfârșitul Evului Mediu, dar cele realizate de Chaucer sunt, de departe, superioare, prin elementele artistice, prin modalitățile de portretizare a personajului, prin problematica ridicată. Constanța întruchipează onestitatea și religiozitatea, răbdătoarea Grizilda trece toate probele impuse de soțul ei. Perspectiva chauceriană este de fiecare dată surprinzătoare, deoarece naratorul nu părăsește 809 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 810 apud Teodolinda Barolini
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorilor în loc să le dea viață, mai mult le distruge, transformându le în alegorii, unele povestiri dobândind un ton hagiografic. Constanța, Grizilda, Prudenția, Virginia întruchipează prototipul femeii virtuoase, al unei veritabile sfinte, însă din peisajul Povestirilor din Canterbury nu lipsesc nici portretizările unor sfinte autentice, canonizate, nu doar simbolice, care au avut curajul și demnitatea de a și jertfi viața pentru crezul lor lăuntric, ba chiar i-au 854 Ibidem, p. 126. 855 Ibidem, p. 127. 856 Michael Uebel, Public fantasy and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]