313 matches
-
mecanizate și aplicarea îngrășămintelor chimice au dus la creșterea producției de cereale la ha. față de cea obținută în gospodăriile individuale. Astfel, în anul 1958, în cadrul întovărășirilor agricole s-au obținut, în medie 1800 kg. grâu la ha. și 2500 kg. porumb la ha. față de gospodăriile individuale care au realizat câte 1500 kg. grâu la ha. și 1800 kg. porumb la ha. Propaganda intensă făcută de organele de partid și de stat, forțarea țăranilor cu ajutorul echipelor de șoc care umblau din casă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gospodăriile individuale. Astfel, în anul 1958, în cadrul întovărășirilor agricole s-au obținut, în medie 1800 kg. grâu la ha. și 2500 kg. porumb la ha. față de gospodăriile individuale care au realizat câte 1500 kg. grâu la ha. și 1800 kg. porumb la ha. Propaganda intensă făcută de organele de partid și de stat, forțarea țăranilor cu ajutorul echipelor de șoc care umblau din casă în casă, au făcut ca în anul 1961 să se înființeze prima Gospodărie Agricolă Colectivă din comuna Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
datorită creșterii suprafețelor cultivate, a condițiilor climatice favorabile, dar și a schimbării de proprietate, ca factor psihologic. Astfel, cea mai ridicată producție s-a obținut în anul 1996, când de pe o suprafață de 3052 ha s-au recoltat 11565 t porumb. Nu același lucru se poate spune despre anul 2000, când de pe o suprafață mai mare, de 3495 ha s-au obținut doar 7292 t. Aceasta se datorează atât condițiilor climatice mai puțin favorabile, dar și faptului că majoritatea proprietarilor au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Cordonul porumbului", care se Întinde În statele Iowa, Illinois, Missouri, Minnesota și Nebraska, unde ocupă milioane de hectare În fiecare stat. Aici face o descriere scurtă a cursului impetuosului fluviu Mississippi, a climei, solului, organizării fermelor, lucrărilor de cultură oentru porumb, recoltatul, cu tot ce este esențial pentru a obține producție de la această miraculoasă plantă a lumii noi. În statul lowa a urmat un studiu de „sociologie rurală" la Universitatea din Ames, unde facultatea de agricultură ocupa un loc foarte important
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai Înaltă, Împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau uruială porcilor, ci numai boabe, nu numai la porci, dar și la bovinele puse la Îngrășat. În curtea rezervată bovinelor puse la Îngrășat se ține un porc la 4 cornute, care are grijă de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din cauza căruia poți orbi. Era o porcărie foarte periculoasă. Și nici filtratul prin pâine nu era sigur. Doamne ferește, să nu m-audă cineva și să facă acum ce zic eu ! Noi eram sculați la 6 dimineața și trimiși la cules porumb ; studenți la Medicină, până în anul șase am fost. Și cu ce ne țineam noi la 6 dimineața, uneori după 15 octombrie, când știuleții erau înghețați bocnă ? Ne țineam cu votcă SĂniuța și cu țigări Carpați. V.A. : Ați fumat ? A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ăla care să profit eu de ei și să ajung eu cât mai sus, eu nu, nu tindeam să ajung mai sus. Și..., eu spuneam că mi-i de ajuns atât. Ne scotea sâmbăta și duminica, ne duceau la cules porumb... Doamnă !... Și luau oameni, 50 de la secția..., de la utilaj construcții, 20 dintr-o parte și punea un șef și mergea cu ei. Și-i duce la Bârnova, aici, jos, la Piciorul Lupului, jos, spre Bârnova, acolo, este un platou de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de ăla, spune că ce, ăla e la nivelul lui ?!” „- Da’, să știi, măi, mâine dimineață te trimit pe tine !” „- Da, to’arășul director, merg eu acolo și vă arăt eu acolo cum se culege porumb ! Că eu de la cules porumb, am ajuns aici !” [râde] „- Auzi, măi - îi spune secretaru’ de partid - auzi, măi, că mai are și gură!” S. P.: - Deci, să-nțeleg că n-ați fost un angajat comod ?! Ș. B.: - Nuuuu, nu, nu, nu ! Păi, mie-mi spunea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu mine. Trimiteți.” Și am luat câte un maistru... Vin la poartă, i-am adunat pe toți la poartă, le spun, din nou, aceeași lozincă. „- Măi, fiți atenți, aici, la mine ! Care nu vrea și n-are chef de cules porumb, rămâne aici, pe loc, se-ntoarce în secție. Nu pățește nimic, eu nu sunt răzbunător, nu vrei, nu vrei, măi, dragoste cu forța nu se face ! Dar, care merge, se suie în autobuz, voi mergeți cu autobuzele în față și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Dom’le, dumneata faci ca ăla cu felinaru’...”. [râde] Zic: „- Adă remorca și sacii și încărcăm și sacii, nu, nu.” O plecat unii la zece jumate, unii o plecat la 11. La ora unu, nu mai era nimeni la cules porumb. „- Dom’le, sunteți mulțumiți ?” Zice: „- Dom’le, dacă matale mai vii patru zile, ai terminat tot porumbul ăsta de-aicea !” „- Da’, nu dom’le, eu am venit acum ca să arăt la cineva cum se face treabă, de făcut treabă ! Dumneavoastră
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
oameni, când ajungem acolo, în centru, la Golăiești, ăia erau la birt, țăranii. Tot la fel, eu eram în spate și ăia în față. Când am ajuns: „- Dom’le, da’ cum, dom’le, dumneavostră ne chemați pe noi la cules porumb și ăștia stau și beau aici ?!” „- Păi, nu-mi spuneți mie ! Și eu văd treaba asta ! Da’, las’ că-i spun la... cine-i ăsta, cine cu noi șef !” Tot doi erau de la partid ! „- Dom’le, uite ce-mi spun
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în mijlocul nostru, să fim iar împreună, căci avem mare, mare nevoie de tine pentru a fi stâlpul de nădejde în creșterea și educarea copiilor noștri, Vasilică, Vasilică...! Trăiam copilăria sub cer vânăt de plumb Pe plită coceam boabe din galbenul porumb Afurisita foame ne da mereu târcoale Și adormeam plângând cu pântecele goale. În sob-ardeam tizic și resturi de coceni Păziți ziua și noaptea de bravi milițieni Foarte activi și harnici ca trântorii în stupi Având drept ajutoare o haită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
astfel consemnat că: «În zilele de 18 și 19 septembrie 1944, cu ocazia trecerii diviziei de cazaci prin comună s-au ridicat de la locuitorii din Streza C. următoarele: 12080 kg. ovăz în valoare de 241.600 lei, 49.000 kg. porumb în valoare de 490.000 lei, 5 cai, 26 oi mari, 5 porci grași și 2 vite mari în valoare de 208.000 lei, apoi obiecte de îmbrăcăminte, paltoane, stofă, pânzeturi, în valoare de 302.500 lei, diferite alimente în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
data de 13 mai 1877 când căpitanul Lupașcu, comandantul Batalionului al II-lea din Regimentul 12 Dorobanți a trimis Poliției adresa nr.2129 prin care solicita acesteia deslușirea și rezolvarea situației militare a unui hușean: „Puneți În vedere melițianului Enache Porumb din acest orașu, ca pentru a pute fi luate În considerațiune motivele de scutire invocate de petiționar prin suplica sa din 12 mai curent, să ne prezinte mai Întâi un act În regulă de dovedirea lor”. Cum cetățeanul locuia În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
grâu, și nevoile vă îndeamnă să le vindeți. Nu e bine ca aceste boabe să le vindeți cu prețurile pe care vi le propun unii cerealiști în târguri și oboare. Acum nu e bine de vândut, nici grâu și nici porumb. Am aflat că se produce tot mai puțin la hectar și dacă și puțina recoltă o vindeți pe mai nimic, cum încearcă comercianții să vă păcălească, atunci ce-ați realizat, ce ați făcut ? Cam la asta, am înțeles că doreați
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bună, astfel încât, în scurt timp, m-am făcut bine. După ieșirea din spital, am primit câteva zile libere și un pachet cu alimente pentru a mă pune pe picioare. De atunci nu ne au mai trimis pe câmp la cules porumb. PRIMA IARNĂ Deși nu o așteptam cu nerăbdare, într-un sfârșit a venit iarna. Era o vreme câinoasă, cu temperaturi ce rar se ridicau peste zero grade. Naveta era de la o zi la alta tot mai grea. În apartamentul din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lui spirituale, fenomenul mercantil nu va dispărea, iar capetele care cad din când în când nu vor face decât să îndârjească corpul medical împotriva partidului. Atâta timp cât partidul va umili medicii trimițându-i duminica și uneori în cursul săptămânii la cules porumb și scos cartofi în CAP-urile părăsite de țărani, nu va avea niciodată adeziunea corpului medical. Disprețul medicilor față de partid și Ceaușescu este profund, nu ne vom supune niciodată dictaturii partidului și, dacă rezistența noastră nu va putea îmbrăca forma
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu furie, cum mă așteptam. Ieșirile din București le aștepta cu nerăbdare, le programa mult Înainte. În micul nostru Trabant, trupul său diform abia dacă mai Încăpea. Îmi amintesc călătoria la Țăndărei, cu Cella la volan. Toamna caldă, chiar arșiță. Porumbul cules sau cel rămas pe câmp În culoare metalică, aur ars, dens. Cer albastru perfect. Soare static, stătut, extatic. Vorbea tot timpul. Bârfe și povești. Ne opream la fiecare oră să urineze. Prea greu să iasă din mașină, deschidea, anevoie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Brașov. C. I.: Și n-a murit acel deținut? S. Ț.: Nu, n-a murit. Dar îmi-aduc aminte de un actor 31 de la Iași, numele lui nu-l mai țin minte, care avea patru copii acasă. Eram la cules porumb. Știți ce zgomot se auzea în tarlaua aia unde culegeam? Exact de parcă s-ar fi dat drumul la o hergelie de cai ce mâncau grăunțe. Un ronțăit general, cronț, cronț, cronț, cronț...! C. I.: Toată colonia mânca graunțe! S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu mă duceam oriunde să câștig o bucată de pâine ca să am cu ce trăi. Supraviețuire, nu viață! C. I.: Și oamenii vă primeau la muncă? R. R.: Păi, mă mai primeau. Am fost odată la o femeie la dezghiocat porumb. Am dezghiocat porumb la mână de am făcut sânge în palme. La prânz am mâncat la acea femeie. Mi-a adus o bucată de carne de vită, friptură cu sos. Cred că de doi sau trei ani nu văzusem fir
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aia. Și m-au făcut utecist. Mai târziu au vrut să mă facă și membru de partid, când am trecut la controlul tehnic de calitate, dar am refuzat și tot mă chemau. A venit de la Vaslui un activist pe nume Porumb, că venea să vadă cum locuiește tineretul. Mergea pe la toți tinerii de la cele două etaje unde locuiam și vorbea cu mai toți. C. I.: Și până la urmă cum v-a propus să intrați în partid? R. R.: L-a pus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dar cumpărând-o la 5 $/bu obține un surplus de 30.000 $/total contracte. Acest surplus compensează pierderea înregistrată pe piața fizică. Producătorul estimează o Producătorul vinde recoltă de 10.000 busheli la bursă 10.000 porumb. Contractează un busheli porumb - la împrumut la bancă în termen, cu scadență sumă totală de 60.000 $ în octombrie la 8 $/bu (două contracte (inclusiv dobânzile) futures). Cumpără propriile Octombrie Prețul obtenabil este de 5 $/bu. Fermierul încacontracte la 5 $/bu, sează pentru cele
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
relația dintre prețurile contractelor cu diferite termene de scadență; - prețurile contractelor asupra aceleiași mărfi, la diferite burse; - prețurile unor contracte cu termene diferite de scadență sau pentru diferite mărfuri, dar aflate într-o anumită relație (soia - ulei de soia; grâu - porumb; floarea soarelui - șroturi de floarea soarelui etc.). Dacă situația pieței este normală, se constată în fiecare caz, că între aceste mărfuri există relații normale. Dacă aceste relații se modifică, „spreaderii” se grăbesc să vândă pe o piață cu supraprețuri sau
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
a fost cultivată în anul agricol 1993 - 1994 cu următoarele culturi, din care, datorită influentei negative a factorilor naturali (îngheț, secetă, grindină), s-au calamitat astfel: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Cultura Suprafața Suprafața crt. cultivată(ha) calamitata (ha %) 1. Porumb pentru consum 2. Porumb pentru sămânța 3. Floarea-soarelui 4. ..................... ..................... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Declar și susțin suprafețele cultivate și calamitate și sunt de acord ca din suma cuvenită să mi se rețină datoriile către ................. Semnătura autorizata ....... Certificăm suprafețele deținute, cultivate și calamitate, menționate mai sus. Primar, Specialist centru
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]
-
și a sumelor cuvenite producătorilor agricoli în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1994 Suprafața calamitată (ha) Suma de ------------------------------ acordat Se scad Rest de Nr. Producătorul TOTAL din care: de la datoriile plată crt. agricol -------------------------- bugetul la .... (ha) Porumb Porumb ....... de stat pentru pentru (mii lei) consum sămânța ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. .............. 2. .............. 3. .............. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, R.A.I.F. D.G.A.A. Specialist Suprafețele calamitate Verificat și avizat centru agricol, nu sunt amenajate pentru realitatea pentru irigații suprafețelor și a culturilor calamitate, Director
HOTĂRÂRE nr. 774 din 11 noiembrie 1994 privind acoperirea cheltuielilor efectuate pe suprafeţele calamitate în anul 1993 - 1994 şi aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111396_a_112725]