260 matches
-
perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela - de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu ieșea din iarnă), vreo douăzeci de găini, un cocoș, doi câini (unul de vânătoare, celălalt ciobănesc), câteva pisici și un cârd de porumbei (adăpostiți în porumbar, în colțul hambarului). Mai întâi, vacile. Șase cornute (și cam tot atâția copii: eram patru frați, două fete și doi băieți), dar care ocupau mult loc, adică mult timp. Zilnic, în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu, seara și dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier forjat. Accesul în gospodărie se face pe poarta mare pentru căruțe și pe cea mică pentru oameni. Se mai întâlnesc și astăzi porți cu porumbar (cum ar fi în Tarnița cele aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase, având drugi din stejar sau salcâm. În spatele unora dintre gospodării se amenajau altădată arii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se bea dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative și calmante În constipațiile de natură nervoasă; *flori de porumbar, frunze de frasin și rădăcini de cicoare (luate separat) din care se prepară infuzii, băute câte 2-3 căni pe zi, dimineața și seara la culcare, cu efecte ușor laxative, mai ales În constipațiile de proveniență nervoasă; *frunze de anghinare (1
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de plante
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
patlagină, rădăcini de nalbă mare, fructe de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din flori de porumbar, frunze de mentă, herba de volbură, fructe de chimion și de fenicul ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se bea o cană seara, Înainte de culcare. *Pulbere din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
câte 2 Înghițituri, de 3 ori pe zi. De fiecare dată ceaiul va fi reîncălzit puțin pe o baie de apă. Are efecte imediate În diareele cronice și În diareele cu sânge. *Decoct din fructe de cătină albă sau de porumbar (1 linguriță fructe uscate și măcinate la 250 ml apă rece); se fierbe 2-3 minute, se infuzează În vasul acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Decoct din muguri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
myrtillus), mentă (Mentha x piperita) sau nuc (Juglans regia) (1 linguriță la 200 ml apă În clocot, cu infuzare 10 minute) din care se beau 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din herba de coada racului (Potentilla anserina) sau fructe de porumbar (Prunus spinosa) sau scoarță de stejar (Quercus robur) (1 lingură la 250 ml apă cu fierbere timp de 2-5 minute și infuzare 1o minute); se beau 2 ceaiuri pe zi având efecte antiseptice și antitoxice asupra bacteriilor dizenterice datorită conținutului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]