3,510 matches
-
3. Predarea legatelor. Nici legatarii nu sunt moștenitori sezinari, de aceea trebuie să ceară predarea legatelor pentru a intra în posesia lor, cu care au fost gratificați. Până la momentul predării nu poate exercita nici un drept împotriva terților care dețin bunurile. Posesiunea bunurilor ce fac obiectul legatului se dobândește de la data când terțul le-a predat de bună voie sau din ziua cererii de predare. Predarea legatului se face de către moștenitorii rezervatari care au posesiunea de drept a moștenirii. Când soțul este
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
nici un drept împotriva terților care dețin bunurile. Posesiunea bunurilor ce fac obiectul legatului se dobândește de la data când terțul le-a predat de bună voie sau din ziua cererii de predare. Predarea legatului se face de către moștenitorii rezervatari care au posesiunea de drept a moștenirii. Când soțul este moștenitor rezervatar, se face predarea numai după ce primește certificatul de moștenitor. Când nu există legatari rezervatari și predarea se face de legatarul universal, dacă a dobândit mai întâi el însuși moștenirea, iar în lipsa
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în fața lucrurilor mici (când am ajuns la Paris prima oară, stăteam lângă Notre Dame și mă gândeam „Uite ce chestie, cum am ajuns eu, copil sărac din Balta Albă, pe Sena!“) și cumva normale. Încă simt o satisfacție deosebită pentru posesiunile materiale de tipul unui televizor sau a unei mașini. Poate o să vină cineva și o să spună că eroii din ’89 n-au murit ca să avem noi mașini și este adevărat. Dar lipsa de libertate însemna lipsă de orice. Poate gândeam
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de aprovizionare-desfacere, prin asigurarea accesului la o cale de comunicație. Așa s-a intamplat in SUA în epoca în care s-au construit căile ferate, cănd fiecare proprietar de pământ caută să atragă linia de cale ferată cât mai aproape de posesiunile sale, aceasta însemnând exploatarea oportunității de a ieși din izolare și de îmbogățire; așa s-a întâmplat la noi în țară, cănd după ce a fost anunțată intenția de construire a Autostrăzii Transilvania, prețurile terenurilor din apropierea viitoarei șosele au crescut exponențial
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
meu și al tău exterior. Un lucru exterior devine al meu, atunci când este strâns apropiat de propria mea persoană, astfel Încât, imixtiunea unei persoane străine, În Întrebuințarea lui, duce la afectarea mea ca proprietar. Condiția subiectivă a posibilității de Întrebuințare este posesiunea. „Ceva exterior ar deveni al meu numai atunci când eu aș putea admite că ar fi posibil să fiu lezat prin Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
proprietar. Condiția subiectivă a posibilității de Întrebuințare este posesiunea. „Ceva exterior ar deveni al meu numai atunci când eu aș putea admite că ar fi posibil să fiu lezat prin Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ar deveni al meu numai atunci când eu aș putea admite că ar fi posibil să fiu lezat prin Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de detențiune. Un obiect al liberului meu arbitru este cel a cărui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că ar fi posibil să fiu lezat prin Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de detențiune. Un obiect al liberului meu arbitru este cel a cărui folosință se află În puterea mea, din punct de vedere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să fiu lezat prin Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de detențiune. Un obiect al liberului meu arbitru este cel a cărui folosință se află În puterea mea, din punct de vedere fizic. Dacă, din perspectivă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Întrebuințarea pe care celălalt o dă unui lucru, În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de detențiune. Un obiect al liberului meu arbitru este cel a cărui folosință se află În puterea mea, din punct de vedere fizic. Dacă, din perspectivă juridică, obiectul nu s-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În a cărui posesiune eu nu mă aflu Încă”. Immanuel Kant distinge Între o posesiune sensibilă, empirică, care poartă numele de detențiune și Înseamnă posesiune fizică, și o posesiune inteligibilă care Înseamnă posesiunea juridică a unui obiect. Ultimul tip de posesiune este lipsit de detențiune. Un obiect al liberului meu arbitru este cel a cărui folosință se află În puterea mea, din punct de vedere fizic. Dacă, din perspectivă juridică, obiectul nu s-ar găsi În Întrebuințarea mea, neconformându-se cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sine conceptul de libertate exterioară. Cu alte cuvinte, un obiect exterior al liberului arbitru nu poate rămâne În sine fără proprietar. Gândirea unui obiect al liberului meu arbitru Înseamnă conștiința apropierii obiectului sau dependența de facultățile mele fizice, adică fie posesiune inteligibilă, fie posesiune empirică, fenomenală. În această situație se poate afla orice obiect care stă În puterea mea și Îmi aparține printr-o premisă a priori a rațiunii mele practice. Acest principiu este o „lege permisivă a rațiunii mele practice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
libertate exterioară. Cu alte cuvinte, un obiect exterior al liberului arbitru nu poate rămâne În sine fără proprietar. Gândirea unui obiect al liberului meu arbitru Înseamnă conștiința apropierii obiectului sau dependența de facultățile mele fizice, adică fie posesiune inteligibilă, fie posesiune empirică, fenomenală. În această situație se poate afla orice obiect care stă În puterea mea și Îmi aparține printr-o premisă a priori a rațiunii mele practice. Acest principiu este o „lege permisivă a rațiunii mele practice”. În Expunerea conceptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În Expunerea conceptului de al meu și al tău exterior, Kant deosebește trei clase de obiecte exterioare ale liberului arbitru, și anume: un lucru corporal exterior mie, liberul arbitru al altuia În raport cu o faptă determinată și situația celuilalt În raport cu mine. Posesiunea inteligibilă este superioară posesiunii empirice, deoarece legitimează apartenența unui obiect exterior la sfera mea proprie. „Eu nu pot spune că un obiect din spațiu (un lucru corporal) este al meu, decât atunci când, cu toate că nu mă aflu În posesiunea sa fizică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al meu și al tău exterior, Kant deosebește trei clase de obiecte exterioare ale liberului arbitru, și anume: un lucru corporal exterior mie, liberul arbitru al altuia În raport cu o faptă determinată și situația celuilalt În raport cu mine. Posesiunea inteligibilă este superioară posesiunii empirice, deoarece legitimează apartenența unui obiect exterior la sfera mea proprie. „Eu nu pot spune că un obiect din spațiu (un lucru corporal) este al meu, decât atunci când, cu toate că nu mă aflu În posesiunea sa fizică, pot să afirm că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În raport cu mine. Posesiunea inteligibilă este superioară posesiunii empirice, deoarece legitimează apartenența unui obiect exterior la sfera mea proprie. „Eu nu pot spune că un obiect din spațiu (un lucru corporal) este al meu, decât atunci când, cu toate că nu mă aflu În posesiunea sa fizică, pot să afirm că dețin totuși o altă posesiune reală (dar nu fizică) a aceluiași obiect”. Astfel, din punct de vedere obiectual, ceea ce este al meu exterior se definește prin existența unei posesiuni inteligibile, În lipsa detențiunii, adică, a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unui obiect exterior la sfera mea proprie. „Eu nu pot spune că un obiect din spațiu (un lucru corporal) este al meu, decât atunci când, cu toate că nu mă aflu În posesiunea sa fizică, pot să afirm că dețin totuși o altă posesiune reală (dar nu fizică) a aceluiași obiect”. Astfel, din punct de vedere obiectual, ceea ce este al meu exterior se definește prin existența unei posesiuni inteligibile, În lipsa detențiunii, adică, a posedării nemijlocite a lucrului. Chiar dacă eu nu mă aflu În posesiune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu toate că nu mă aflu În posesiunea sa fizică, pot să afirm că dețin totuși o altă posesiune reală (dar nu fizică) a aceluiași obiect”. Astfel, din punct de vedere obiectual, ceea ce este al meu exterior se definește prin existența unei posesiuni inteligibile, În lipsa detențiunii, adică, a posedării nemijlocite a lucrului. Chiar dacă eu nu mă aflu În posesiune sensibilă a lucrului, inoportunarea Întrebuințării acestuia m-ar leza. Constatăm că Immanuel Kant utilizează aceleași etape ale expunerii, ca În Critica Rațiunii Pure, astfel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
posesiune reală (dar nu fizică) a aceluiași obiect”. Astfel, din punct de vedere obiectual, ceea ce este al meu exterior se definește prin existența unei posesiuni inteligibile, În lipsa detențiunii, adică, a posedării nemijlocite a lucrului. Chiar dacă eu nu mă aflu În posesiune sensibilă a lucrului, inoportunarea Întrebuințării acestuia m-ar leza. Constatăm că Immanuel Kant utilizează aceleași etape ale expunerii, ca În Critica Rațiunii Pure, astfel că, În Deducerea conceptului unei posesiuni doar juridice a unui obiect exterior, filosoful distinge Între propozițiile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
posedării nemijlocite a lucrului. Chiar dacă eu nu mă aflu În posesiune sensibilă a lucrului, inoportunarea Întrebuințării acestuia m-ar leza. Constatăm că Immanuel Kant utilizează aceleași etape ale expunerii, ca În Critica Rațiunii Pure, astfel că, În Deducerea conceptului unei posesiuni doar juridice a unui obiect exterior, filosoful distinge Între propozițiile juridice analitice și cele sintetice. Toate propozițiile juridice, Întrucât sunt legi ale rațiunii, sunt a priori. Propoziția juridică a priori care exprimă posesiunea empirică, este analitică. „Propoziția care afirmă posesiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Pure, astfel că, În Deducerea conceptului unei posesiuni doar juridice a unui obiect exterior, filosoful distinge Între propozițiile juridice analitice și cele sintetice. Toate propozițiile juridice, Întrucât sunt legi ale rațiunii, sunt a priori. Propoziția juridică a priori care exprimă posesiunea empirică, este analitică. „Propoziția care afirmă posesiunea empirică legală nu depășește dreptul unei persoane raportat la sine”. Propoziția care exprimă posesiunea doar juridică, inteligibilă, este sintetică a priori. Există o diferență esențială Între propozițiile sintetice a priori ale rațiunii teoretice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
posesiuni doar juridice a unui obiect exterior, filosoful distinge Între propozițiile juridice analitice și cele sintetice. Toate propozițiile juridice, Întrucât sunt legi ale rațiunii, sunt a priori. Propoziția juridică a priori care exprimă posesiunea empirică, este analitică. „Propoziția care afirmă posesiunea empirică legală nu depășește dreptul unei persoane raportat la sine”. Propoziția care exprimă posesiunea doar juridică, inteligibilă, este sintetică a priori. Există o diferență esențială Între propozițiile sintetice a priori ale rațiunii teoretice și propozițiile sinterice a priori ale dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cele sintetice. Toate propozițiile juridice, Întrucât sunt legi ale rațiunii, sunt a priori. Propoziția juridică a priori care exprimă posesiunea empirică, este analitică. „Propoziția care afirmă posesiunea empirică legală nu depășește dreptul unei persoane raportat la sine”. Propoziția care exprimă posesiunea doar juridică, inteligibilă, este sintetică a priori. Există o diferență esențială Între propozițiile sintetice a priori ale rațiunii teoretice și propozițiile sinterice a priori ale dreptului. Dacă primele au o intuiție care stă la baza lor, În sfera dreptului, intuițiile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
inteligibilă, este sintetică a priori. Există o diferență esențială Între propozițiile sintetice a priori ale rațiunii teoretice și propozițiile sinterice a priori ale dreptului. Dacă primele au o intuiție care stă la baza lor, În sfera dreptului, intuițiile care fundamentează posesiunea fizică trebuie omise: „orice obiect exterior al liberului arbitru poate fi considerat al meu din punct de vedere juridic, dacă eu (și numai atunci) Îl am În puterea mea, fără Însă a-l poseda”. Posesiunea, suspendând detențiunea, trebuie gândită conform
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sfera dreptului, intuițiile care fundamentează posesiunea fizică trebuie omise: „orice obiect exterior al liberului arbitru poate fi considerat al meu din punct de vedere juridic, dacă eu (și numai atunci) Îl am În puterea mea, fără Însă a-l poseda”. Posesiunea, suspendând detențiunea, trebuie gândită conform conceptelor intelectuale, astfel fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]