77,188 matches
-
fapt fără precedent în istoria Oscarurilor. Marele public din România a văzut festivitatea Oscarurilor retransmisă de ProTv, în rezumat, cu traducere simultană, fără subtitrare (deși, în cele peste douăsprezece ore dintre transmisia în direct și redifuzare, ar fi fost, teoretic, posibilă o subtitrare). Se știe, ceremonia Oscarurilor are în spate o întreagă tradiție, edițiile ei ar putea fi studiate ca material didactic al "științei de a face un show". Dacă nici ei nu știu să facă un show, atunci cine? Din
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicționare și îndreptare nu corespunde totdeauna situației actuale. Pentru substantivul neutru nivel, de exemplu, norma acceptă ambele desinențe posibile, -e și în -uri, dar o preferă pe a doua; în DEX, de altminteri, e indicată o clară diferențiere semantică: pluralul niveluri ar corespunde sensurilor principale ale cuvîntului - "înălțimea la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
filozofiei medievale și pasionată de științele oculte (un alt element pe care-l are în comun cu scriitorul brazilian), Olga Tokarczuk reușește să construiască o lume electrizantă al cărei centru de greutate îl constituie Cartea, un alt nume dintre multele posibile - Graal, piatra filozofală, elixirul tinereții fără bătrînețe - pentru obiectul fascinației de veacuri a tuturor căutătorilor. Cei care pleacă în această călătorie sînt personaje emblematice - Marchizul cărturar, Veronica prostituata de lux dornică de iubire, Gauche (Stîngul) copilul-vizitiu analfabet și mut, posesor
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
turnat din belșug la Securitate, nu m-am mirat prea tare. De ce n-aș recunoaște, nici n-am regretat. Liberalismul de factură teroristă pe care îl propovăduia venerabilul mi-l făcea antipatic. Și numai Dumnezeu știe cîte milioane de voturi posibile au irosit el și Radu Câmpeanu, în 1990, din cauză că habar n-aveau de liberalismul modern. Și nici doctrina liberală clasică n-o stăpîneau decît pentru conversații de cafenea, cu nepreveniți. Informator cu soldă, Amedeu Lăzărescu a iești la atac cînd
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
ai mei. Unul care mi-a cerut semnătura, iar altul care a șters-o, după ce lista inițială a circulat "prin tîrg" și a ajuns și pe mesele operative ale Securității. Încît, de pe urma acestei semnături, m-am ales cu toate ponoasele posibile. Atunci cînd scrisoarea a fost citită la "Europa liberă" nu mi-am mai auzit numele printre semnatarii ei. Nu cred că Securitatea s-a ocupat de asta, deși cine știe! Dar dacă tot se fac dezvăluiri, poate mă luminează și
Turnători și ștergători la Securitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15409_a_16734]
-
turnantă este ușa, simbolizînd ca-ntotdeauna trecerea dintre două stări, dintre două lumi, dintre lumină și întuneric, dintre cunoscut și necunoscut. Pragul dintre cele două tărîmuri se-ntîmplă să-l treacă o fetiță a cărei imbatabilă armă este rîsul (o altă posibilă trimitere livrescă la "Numele trandafirului" al lui Umberto Eco). Un veritabil frate mai mare îi va deveni copilei tocmai torționarul pufos, expertul trustului pe care însă micuța reușește să-l îmblînzească, transformîndu-l nu doar într-un justițiar exemplar, dar și
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
au venit în minte - acele dintre atâtea - ca o obsesie bruscă, căci repetă acum: "părea că... poartă... albă... moartă..." Totodată prin ea dibuiesc apoi se întunecă, dispar, revin sunete. Străina caută să prindă echivalența muzicală a vorbelor, n-o crede posibilă, nu admite cumulul poeziei cu muzica: muzică pe cuvinte... Cuvinte pentru muzică! exclamă în gând cu ironie." Ironia Inei se spulberă, însă, la o gândire mai profundă care nu poate separa muzica de poezie, dimpotrivă: "Totuși, undeva în sine știe
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
ideologii, este, în această viziune, vinovată și neavenită. De aceea a apărut curentul de inculpare a întregului popor român, a întregii societăți românești, începută pe unde scurte înainte de 1989, culminînd în decembrie 1989 și în anii care au urmat, inculpare posibilă doar prin manipularea istoriei. Se revenea astfel, la vechea teză kominternistă a unui popor român incapabil de a face istorie, de a face revoluție, de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
preocupări mai vechi ale autorului, teme, obsesii, întrebări, prezente și în precedenta sa carte Frica de diferență (1999), toate axate pe chestiunea delicată a identității (nu doar) culturale, care capătă conotații multiple în cazul intelectualilor din Moldova de peste Prut. O posibilă bază de discuție în acest sens, ne oferă următoarea afirmație a criticului, extrasă dintr-una din cronicile sale: "Printre faptele cu adevărat importante ale vieții literare, o carte continuă să reprezinte dovada cea mai sigură a viabilității culturii, și argumentul
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
putut fi apreciată și în cazul tenorului Marius Brenciu; ...deși poziția vocală a falsetului în registrul acut nu aparține partiturii - am în vedere în mod special celebra arie a lui Nadir din primul act; totuși acceptarea acestei situații a făcut posibilă susținerea însăși a spectacolului. Compromisul a fost util, chiar necesar. În celelalte roluri, baritonul Iordache Basalic - în ascensiune de la un act la celălalt!... am în vedere ținută vocală, si, de asemenea, basul Valentin Vasiliu, au împlinit fiecare în parte condiția
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
termen are mai multe șanse de a dezvolta noul sens, prin metaforă: atașul e totuși un obiect anexat, adăugat altuia. Opțiunea pentru atașament, în schimb, la care diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare, mi se părea posibilă doar cu intenție glumeață, parodică: bazată pe o ironică disponibilitate de a copia cît mai fidel termenul englezesc. Evident, competiția terminologică e deschisă: în teorie, e posibilă și alegerea cuvîntului anexă - poate cea mai potrivită traducere, dar cu șanse reduse
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare, mi se părea posibilă doar cu intenție glumeață, parodică: bazată pe o ironică disponibilitate de a copia cît mai fidel termenul englezesc. Evident, competiția terminologică e deschisă: în teorie, e posibilă și alegerea cuvîntului anexă - poate cea mai potrivită traducere, dar cu șanse reduse tocmai pentru că, în măsura în care se integrează mai bine românei, se și depărtează de omogenizarea internațională a limbajului informatic. E interesantă, de altfel, examinarea situației din alte limbi romanice
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
care implică deseori retorica tonului moralizator patetic. Epicul, de altfel, are mai mult rolul de pretext-cadru. Povestea simplă și care se încheie cam brusc, încadrează o lungă cuvântare-mărturisire despre învățătura creștină și conduita social-religioasă. Nu e exclus, la origine, un posibil cod vorbit al lecturii. Intriga nu este decât un mijloc prin care povestitorul experimentează diverse forme ale retoricii, (involuntare?), fără a-i deplasa însă sensurile și evitând astfel, într-o oarecare măsură, plictiseala unui singur tip de "discurs". Cititorul se
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale naționalismul este asociat cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de fapt, există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare ar fi cea a americanului care spune "îmi petrec vacanța în Europa", ignorând diversitatea și
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
neocomunsim" ori "marasm moral", văzând realitatea ca pe un șir de victorii nesfârșite ale prezentului asupra trecutului. Pot, de asemena, înțelege că intelectuali care trăiesc exclusiv ideologic, precum Gabriel Andreescu, văd pericolul unei asemenea cărți dincolo de litera ei - adică în posibila preluare a ideilor cuprinse în ea de către inși mai puțin pregătiți intelectual decât H.-R. Patapievici. Pot pricepe (ba chiar mă bucur) că nu e obligatoriu să împărtășim cu toții aceleași idei. Dat nu pot înțelege de ce discuția calmă, la obiect
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
debuta seria lunară a Întîlnirilor "României literare", lunare în cadrul cărora invitați de marcă vor trata tocmai astfel de subiecte din actualitatea culturală. Revista le va consemna pe toate sau, cînd va fi cazul, le va prezenta integral. Toate acestea sînt posibile grație sprijinului generos pe care l-am primit de la Fundația "Anonimul", devenită coeditorul Fundației "România literară". 1954, 1968 și 1989 au fost anii de reper din istoria Gazetei (și României) literare. Li se adaugă 2002. Sperăm ca promisiunile acestui nou
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
potrivit lui Searle, o singură lume, ale cărei trăsături esențiale sînt cele descrise de fizică, chimie și alte științe ale naturii; există o realitate exterioară nouă, complet independentă de reprezentările noastre, așa cum e zăpada de pe Everest, și infinit de multe sisteme posibile de reprezentare adecvată a acesteia; există o realitate socială, fapte sociale, ca vînarea unui leu de către hiene, iar unele dintre faptele sociale devin, prin atribuirea de funcții-statut obiectelor, prin ceea ce Searle numește intenționalitatea colectivă, instituții sociale, așa cum sînt dolarii americani
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
începutul secolului XX. Fără această precizare ar fi mai greu de găsit justificări pentru "cochetăria" extraordinară a discursului său memorialistic. Este foarte mult "fard" în Umbre și lumini, piedică serioasă pentru cititorul contemporan, din ce în ce mai puțin atent la retorici, dar o posibilă sursă de rare delicii de lectură. Textul urmează regulile "aristocratice" ale expunerii. Maruca nu vorbește doar despre ea, vorbește întotdeauna în numele unei familii, al unui spirit și chiar în numele unui loc: Tescani. Orice analiză interioară se confundă fatal cu o
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
ca pianist (concert care urma să se desfășoare, conform dogmei proletcultiste, într-un club de mare uzină moscovită), e nevoit să fugă de acasă pentru a nu fi deportat, conform "modei" delațiunilor "bine orchestrate". Nevoia îl duce departe de o posibilă viață normală, de "sonoritatea unei muzici compuse ca pentru o defilare de stadion", dar și de crimele fără milă față de "arta burgheză" (arderea unei viori... amintindu-ne de distrugerea mașinilor de scris...) Ascuns, o vreme, la o rudă depărtată din
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
la nebunie, cînd la coșmarul unei dureroase "normalități". Impresia este că filmul a ordonat un infern clocotitor într-un scenariu limpede, rațional, și, neapărat, optimist. Simpla comparație a unor date biografice reale cu povestea din film furnizează materie pentru o posibilă lecție despre spiritul scenaristicii hollywoodiene. Bunăoară, în viață, matematicianul atins de schizofrenie și-a petrecut 35 (treizeci și cinci) de ani într-un spital, sub medicație puternică; nevasta l-a părăsit, iar homosexualitatea lui se pare că n-a fost un secret
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
transă. Caterina din Sienna și Loise de Néant sunt de fapt frustratele sânului matern, împingând sublimarea până la absolut sau până la vid. Evita Peròn, Mahatma Gandhi și Madonna sunt întruchipările unei socialități moderne, eclectice, New Age. Sfințenia și stigmatele ca un posibil delict de conversie. Catherine Clément e o evreică atee care călătorește în Africa și India și face antropologie culturală și proză bună. Iulia Kristeva e ortodoxă libercugetătoare și profesează un creștinism soft, literar, și psihanaliză. Corespondența dintre cele două femei
Despre psihanaliză și sfinți by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15492_a_16817]
-
publicat niciodată. Nu este vorba despre "amânarea literaturii" cum credea Laurențiu Ulici - jurnalul ca o modalitate neliniștită de a întârzia solitudinea fatală a scriiturii, în accepția lui Maurice Blanchot - ci tocmai despre atingerea punctului de unde căutarea literaturii n-ar fi posibilă decât dacă ar fi fost deja găsită. "Încercarea scriitorului" este însăși reușita lui Teofil, iar cartea pe care o visa tânărul este "rotundă" tocmai prin "deschiderea" pe care o străpunge odată pentru totdeauna. "Promisiunea" pe care o întrevede și către
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
la ochiul unde se cuvine. Dar și ochiul să se lase chemat, să fie liber adică, să fi fost cultivat [...] Oare, o carte n-o poți ghici toată dacă ai un singur cuvânt din ea, unul împresurat de sumedenia indicațiilor posibile - iar tu ca prin minune având și clarviziunea lor? Și nu orice cuvânt al ei ar putea fi acela?". (p. 240) Notațiile de amănunt, precum și introspecția sunt extrem de fine, povestirea are o eleganță discretă, iar întâlnirile cu prietenii, scenele de
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
și pe cine recunoști, în ce măsură te simți solidar cu anumite momente din acea istorie a artei pe care o hulești atît de grațios ca disciplină didactică? Dacă în ceea ce îl privește pe Paolo Ucello totul e clar, cum rămîne cu posibilii parteneri? Există, și dacă da, cine sunt ei? ,,Parteneri" e bine spus pentru că altfel, dacă i-aș recunoaște ca sfinți părinți, m-aș simți strivit. Este foarte simplu de răspuns, chiar foarte simplu de răspuns. În pictura europeană mai veche
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
ton sarcastic: "În orice caz, întrebarea e stupidă. Aș merge pînă-ntr-acolo încît să afirm că germanii care nu au avut cîte o experiență spirituală pe zi ar face mai bine să se spînzure." Sondajul de opinie cu privire la Goethe a făcut posibilă, pe de o parte, comparația dintre mentalitatea germanilor din 1949 și a celor din zilele noastre, iar pe de altă parte, între perspectiva locuitorilor din est și a celor din vest, la aproape zece ani de la reunificare. Întrebați, de pildă
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]