866 matches
-
se afla pe măsuța de lângă pat. Peste antreu mai avea un mic salonaș simplu mobilat, unde-și primea puținii musafiri pe care îi avea și mai mulți dintre frați și nepoți. Se purta îmbrăcată simplu, cu o haină neagră de postav, sub care purta pulovăre cenușii, lucrate de Henrieta Bacalu sau Eleonora Albu. Deși erau de lână, ea purta aceste pulovere vara și iarna, deoarece răcea foarte ușor și o fustă neagră întregea toată îmbrăcămintea. În picioare purta ghete, iar pe
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
unde s-au trasat hotarele, într-un moment sau altul al istoriei. După părerea celor care o cred originară din Buhuși pe artistă, nechematele greutăți ar fi împins fmilia Rotaru, de pădureni ai Lețcanei de lângă Buhuși, fie spre fabrica de postav din oraș, fie spre toate zările, întru găsirea rostului vieții fiecăruia. Mâinii destinului acestuia i se atribuie probabila plecare, apoi statornicire a tatălui Sofiei Rotaru, la Marșenița, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, din Ucraina. Aici s-a născut, pe 7
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatura de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al limbii noastre dacoromâne. Limba unei Națiuni definește și rostește crezul ființei Neamului, iar sensul ei celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei. În esența ei
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
pâine și sare. În fața bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit, cu o mantie de postav ușor tivit cu hermină, Roman primi ovațiile mulțimii, apoi intră în palat.” Domniile la acest sfârșit de veac, al XIV-lea, sunt scurte în Țara Moldovei și de multe ori sfârșesc tragic. După ce cade în captivitate la leși, deși îi
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ochii lucitori, cu nările roșii, mari cât pumnul, fornăind continuu, cu coada ușor arcuită în sus, cu o piele lucitoare de parcă era dată cu cremă! În șaua neagră o siluetă de aceeași culoare, cizme din iuft, prăfuite, pantaloni bufanți din postav negru, o tunică militară vopsită în negru pe care luceau bumbii de lamă, încheiați până sub bărbie, o pălărie arsă de soare, cu boruri mari, sub care se adânceau două hăuri negre, probabil erau ochi dar nu luceau, nu priveau
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
dedicat total și perseverent. Abordarea acestui tip de film este inspirată de propria copilărie a regizoarei, în micul târg moldovean, Buhuși, unde s-a născut. Pe atunci, Buhușiul avea urme medievale și era un „carusel” de națiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuți și părinții ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de mașini pentru industria textilă, iar mama casnică. Pasiunea de cineast s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
și chiar au dispărut unii dintre ceilalți. Spre binele așezării, „nemțoaica” Hilda Rotaru nu s-a strămutat niciodată, oricât de greu a devenit de trăit de la o zi la alta, în Buhușiul în care a căzut în genunchi fabrica de postav, trăgând după ea singura șansă de bază a locurilor de muncă pentru majoritatea locuitorilor. Întreaga sa viață, citadină a Buhușiului, doctorița Hilda Rotaru și-a autozidit biografia sub vederea și cunoașterea locuitorilor orașului, dintre care mulți i-au fost colegi
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de soi -, cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați - după moda vremii - pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste din postav. Liste cu bucate, nu prea erau la modă, mai ales că în afară de o ciorbă se mai oferea ori câte o gustare potrivită cu băutura, ori o fripturică la grătar și mujdei la comandă. Nici noi copii nu eram neglijați. Primarul
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase de diferite
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
În ziua ursitorilor, pe Mitru Leu l-a găsit răsăritul soarelui în arie, strigând: - Mărie, unde ești, Anică? Anica veni, lipăind talpă după talpă. Veni și Măria, dar mai încet, ținându-și mâinile-n sân, băgate sub pieptarul negru, de postav, cusut de Costică al lu' Goace din Gămănei. Venea târându-și piciorul după ea. Și-l târăște așa,de când a fost pocită. Din ce i s-o fi tras, cine știe? Unii zic că ar fi ieșit afară, taman în
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
prafului și urmelor de muscă, mi-aș fi găsit cu greu drum printre băncile lungi, dispuse la întâmplare de cei ce le folosiseră cu o zi în urmă. Pe una din ele, în apropierea ușii, zăcea uitată o manta din postav gros cu însemnele cefereului. Renunțasem să consult mersul trenurilor, afișat pe un panou sub fâșii de sticlă, amplasat lateral, pe un perete opus ghișeelor, cu indicațiile aproape imposibil de deslușit în semiobscuritate, și ieșisem în stradă. Pășisem, de fapt, într-
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
omul auzise ori nu ultimele cuvinte ale soției sale. Geh' weg! poruncise el. Femeia ieșise în grabă, iar bărbatul se așezase greoi pe primul scaun care i se ivise în cale, uitând să-și mai scoată, în pofida căldurii, scurta de postav aspru, cu guler de miel, pe care o purta. Copilul a cheltuit pentru casă, îi spusese, ca și cum ar fi reînnodat o convorbire începută de mult. L-aș putea despăgubi, se arătase el înțelegător. Și cine v-a spus că vreau
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
din adâncurile istoriei, cu care interpretează cântece străvechi în care sunt revărsate sufletul și modul de viață al comunității pe care o reprezintă. Sunt îmbrăcați în costume populare tradiționale, alcătuite din: căciulă din astrahan de culoare neagră, giumidani (vestă) din postav de culoare vișinie, cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
din: căciulă din astrahan de culoare neagră, giumidani (vestă) din postav de culoare vișinie, cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
lungi dinaintea trupului său îmbălsămat, biet popor plin de așteptare, răbdare, și înșelat. Cetele trec și iarăși trec, fără să le pese că acel covor ce se întindea la picioarele marelui uzurpator fusese un adevărat râu de sânge, iar nu postavul stacojiu, peste care odinioară pășise țarul. Dar cui îi pasă astăzi că idolii slăviți ieri, cu cinci copii nevinovați, copii ai lor sunt acum un morman de oseminte carbonizate în depărtata Siberie? Și chiar acestor oase carbomizate nu li s-
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]