3,622 matches
-
Un limbaj menit a scoate din impasul discursului primitiv tendința utilitară a partidului comunist, o tentativă de "intelectualizare", adică de ameliorare a tezelor oficiale. Sub acest aspect, Gherasim Luca se arată un precursor al categoriei de scriitori români din perioada postbelică pe care am menționat-o. Să mai amintim, în direcția variațiunilor poetului pe tema "suprarealismului în slujba revoluției", manifestul Dialectique de la dialectique, elaborat în colaborare cu D. Trost și publicat în 1945, în care găsim un amestec de idei în
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu e cel puțin la fel de relevantă precum corpusul de versuri? Oare proza lui Vasile Alecsandri nu-i surclasează treptat poezia?Regretabilă e însă circumstanța că în gazetăria postbelică a lui Octavian Goga se reflectă, într-o amplă proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal, nu
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
morții îngrijitorului ediției, Mihai Dascal. Într-o compensație destul de târzie față de aceste tribulații și amânări, e un fapt îmbucurător să avem deodată în librării, într-o serie de peste zece volume, toată proza lui Mircea Eliade, și cea antebelică și cea postbelică, într-o restituire demnă de încredere, care înlocuiește cărțile prost tipărite în anii´90. Ultimul apărut, recent, în 2004, în două volume, e romanul Noaptea de Sânziene, după alte două ediții, una în "Biblioteca pentru toți", în 1991, și alta
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
segmentul de Ťcritică a criticiiť care nu lipsește mai nici unuia din aceste ample comentarii critice" (Ultime explorări critice). Caracterizarea de mai sus se confirmă la lectura ultimei antologii regmaniene, cuprinzând o bună parte a cronicilor publicate de autor despre proza postbelică. Dacă ar fi să căutăm genul proxim al criticii sale, probabil că l-am găsi în acea "critică de a doua zi" pe care o invocă la un moment dat Cornel Regman: o critică aflată dincolo de impresie, pentru care "adițiunea
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
grotescul sau bizarele și profundele coincidențe. Oricum, dificil de analizat la modul tehnic plăcerea provocată de formula narativă, vioaie și inedită a acestui extraordinar scriitor. Căci Radu Cosașu este cu siguranță unul dintre cei mai importanți și originali scriitori români postbelici care, prin tinerețea minții și verva stilului cu care a câștigat definitiv o întreagă generație de tineri cititori dilematici, dă semne bune că nu va avea probleme nici cu posteritatea.
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
întotdeauna: la 1921, când B. Fundoianu biciuia provincialismul și spiritul servil-imitator, la 1934, când Eugen Ionescu ne descria drept o cultură minoră a falselor căutări și a falselor probleme, la 1982, când Ioan Petru Culianu vitupera sterilitatea absolută a creației postbelice. Cu un cuvânt dur, am fi o cultură second-hand. O construcție minoră, incapabilă să atingă maturitatea - nici ca proiect, nici ca valoare. Pentru H.-R. Patapievici, tragedia culturii din România se datorează înseși originii sale: ea n-a crescut din
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
literatura aceleiași limbi. Constantin Stere nu e, de fapt, un scriitor basarabean (prin carieră), ci un scriitor român semnificativ ca destin prin zestrea basarabeană a biografiei sale - ceea ce e cu totul altceva. Dacă aș face o istorie a romanului basarabean postbelic, i-aș pune subtitlul: de la Constantin Stere la Paul Goma, ca fiind cele mai importante și pilduitoare repere istorice, în sensul integrării în literatura română.
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
în această toamnă și Umberto Eco pentru noul său roman "trivial" (a se citi popular), Misterioasa flacără a reginei Loana. Cartea - care trece și drept anticariatul unei perioade dispărute, cea a ascensiunii fascismului în Italia, a războiului și a perioadei postbelice - este un impetuos mixaj de kitsch, estetism, elemente spectaculoase, animate parcă toate de un spirit felinian. Una din cele mai cumpărate cărți din istoria statului Israel este romanul autobiografic al lui Amos Oz, tradus acum și în germană sub titlul
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
și relevantei anumitor teorii istoriografice, ci o perspectivă asupra României contemporane prin înțelegerea trecutului sau. Această a fost gândită că o succesiune a celor mai importante etape din istoria românilor, de la "moștenirea Antichității" (capitol scris de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică și cea "de tranziție" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor Române (Ștefan Andreescu), afla despre voievodatul Transilvaniei și Europa occidentală în
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
iubitul său conducător". Toată lumea e cu urechea la posturile străine de radio, dar nimeni nu dă semne că ar avea idee despre cum ar trebui să se acționeze în mod concret. Augustin Buzura este unul dintre scriitorii exponențiali ai perioadei postbelice și o speranță pentru milioane de români. Curajoasele (în măsura în care lipsa de obsecviozitate față de autoritățile comuniste și cronica sa inadaptabilitate la moda literară a timpului pot fi echivalate cu acte de curaj) sale cărți ajunseseră să fie citite pe sub mînă și
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
a fost scriitorul Nicolae Breban căruia i s-a decernat Marele Premiu (juriul fiind format din Gabriel Dimisianu, președinte, Alex. Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, Al. Dobrescu, C. Th. Ciobanu, membri) și care, în cadrul salonului literar pe tema Momente ale romanului românesc postbelic, a pledat cu binecunoscuta sa fervoare pentru romanul realist. În imagine: Nicolae Breban primind Marele Premiu din partea lui C. Th. Ciobanu, președintele Fundației Naționale "G. Călinescu". Despre prieteniile literare În revista PORTO-FRANCO (nr. 7-8-9/ 2004), într-un interviu acordat Angelei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
student întârziat, Donna Alba, dintre care al doilea putea lipsi), câte două de Panait Istrati (Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie literară polemică), Anton Holban (O moarte care nu dovedește nimic, Ioana), M. Blecher (Inimi cicatrizate, Întâmplări în irealitatea imediată). Din canonul (aproape) unanim acceptabil mai
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
generații literare risipite de o mulțime de evenimente contradictorii și lipsită de unitate, cuprinzând scriitori care nu și-au putut găsi drumul în viață, dar și nume pe deplin consacrate, în măsură să ofere "centrul de greutate" al literaturii noastre postbelice, cu o deosebire al generațiilor "60 și "70. Din punctul de vedere al limbii folosite, de observat frecvența stăruitoare în scrisoare a lui dă și pă, față de care, mai târziu (Viața ca o pradă, 1977, p.289), Marin Preda va
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
susținut, întărit în articulațiile lui, segmentat în mod savant, pentru ca abia finalul să întregească, la propriu și la figurat, romanul. Cărți atât de diferite precum Răscoala lui Rebreanu și Patul lui Procust a lui Camil Petrescu, ori, venind către perioada postbelică, Groapa lui Eugen Barbu și Lumea în două zile a lui George Bălăiță sunt compuse pe această linie creativă, larg-integratoare, dând senzația unei umanități și a unor vieți comprimate în pagina de hârtie. Complementară acestei modalități prozastice este cea care
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
Daniel Cristea-Enache De o bună bucată de vreme, e nevoie să-ți lărgești mult urechea și să-ți ascuți auzul pentru a afla - în vesela noastră hărmălaie (sub)culturală - ceva despre Ion Gheorghe. Un poet important, de care istoria liricii postbelice nu poate face abstracție, dar care a devenit aproape invizibil, o vagă siluetă de aer în peisajul actual. Rareori mai este amintit în câte o evocare nostalgică a anilor '60 sau menționat într-o înșiruire de nume, de obicei la
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
denaturată, nu numai a epocii staliniste, ci și a uneia mai târzii..." Adică a epocii Ceaușescu. în fine, într-o succesiune firească, aș zice, acuzația de colaborare, de "relații neconvenționale" cu Securitatea cade acum asupra lui Augustin Buzura, prozatorul român postbelic care în romanele Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nopții, Refugii, Drumul cenușii, ca și în eseurile din Bloc Notes, a desfășurat, din interior, cea mai virulentă critică a lumii totalitare comuniste. Recent, referindu-se la Refugii, Mircea Iorgulescu vorbește, pe bună
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
și rar? Păr negru./ Ochi urduroși? Limbă-ncărcată? Acid/ Uric? Acid". Avem aici fațeta umoristică a unei concepții cît se poate de serioase asupra poeziei, asupra rezoluției artistice a acesteia. Dacă Nichita Stănescu și ceilalți autori de vîrf ai modernismului postbelic fac poezie din tot ceea ce ating, folosindu-și degetele ca pe niște baghete magice, Alexandru Mușina și congenerii săi "optzeciști" își parcurg experiențele și își trăiesc viața în poemele pe care le scriu. Distanța dintre realitate și text dispare, poezia
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Gheorghe Grigurcu Socotit un scriitor emblematic al literelor românești postbelice, Marin Preda a fost tratat și după 1989, într-o manieră univocă, exclusiv encomiastică, ce pe de o parte eluda frapantele denivelări ale operei sale (Cornel Regman îmi spunea că tematica urbană a reprezentat o veritabilă decapitare a acesteia!), pe
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
țeste acoperite, în linia de modă a unui bodyguard, cu păr tuns scurt, țepos... Mici ticuri stilistice, care ar fi putut lipsi. Sau, poate, chițibușerii de cronicar. Lumea în două zile este unul dintre cele mai bune romane din perioada postbelică și un manual de proză pentru orice aspirant al genului.
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
Sorin Titel. Nu știm ca vreo altă publicație să fi consemnat acest fapt, după cum nici revista noastră nu a făcut-o, o spunem cu părere de rău. Sorin Titel nu doar că a fost un scriitor important al literaturii noastre postbelice, dar a fost și redactor al "României literare", până la stingerea lui din viață, prematură. Cu prilejul comemorării Reflex publică postfața criticului Cornel Ungureanu la volumul Sorin Titel interpretat de..., care va apărea anul acesta la Reșița. Cartea ar fi trebuit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
în ambiguitate. Cursivitatea tonului melancolic dobândește virtuți poetice, descriptive, naturiste, nostalgice. Urmând "firul amintirii", naratorul descoperă omul "singur în fața istoriei", vegheat de ochiul triunghiular al lui Dumnezeu, ascuns în metafora discului solar. George Meniuc e unul dintre puținii scriitori basarabeni postbelici, a cărui operă (antologată în ceea ce are mai bun și mai durabil) suportă translația și integrarea în literatura din România.
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
amestec de zgomote și de forfotă, o chintesență de snobism și un creuzet al viciilor, Roma lui Moravia este în același timp Mecca boemei culturale și singura scenă politică posibilă, dar este mai ales un centru viu al lumii literare postbelice. Între colinele acestui oraș au loc toate scandalurile generate de apariția volumelor sale, aici se publică din ’54 revista „Nuovi Argomenti” pe care o conduce, în Vatican este pus la Indice volumul Povestiri romane și nu foarte departe de Piazza
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
moartea scriitorului opera sa a fost și continuă să fie editată în mai multe țări (Mircea Iorgulescu spune că între 1948 și 1953 în Turcia au apărut 12 dintre cărțile sale, unele în mai multe ediții succesive; în primii ani postbelici, 1946 - 1959, traduceri ale cărților sale au mai fost publicate în Danemarca, Portugalia, Italia, Cehoslovacia, R.F Germania, Franța, Iugoslavia și Japonia). Volumul lui Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, este de neocolit pentru cunoașterea personalității unuia dintre cei mai controversați scriitori
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
prin spusele prietenilor săi. Și nu sunt puțini. La o rapidă radiografiere a ținerii mele de minte, realizez că nu am auzit nici măcar o vorbă de tăgadă despre cel ce-a fost unul dintre cei mai importanți poeți ai generațiilor postbelice , totodată, dramaturg și traducător , dar, mai ales, prietenul de cuvânt românesc nealterat, Cezar Ivănescu. Incomod și erudit... , două cuvinte care sugerează esența portretistică a celui căruia Constantin Noica Îi mărturisea cu admirație: Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme... am
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
prin vocea unui personaj, profesor și el, să schițeze un portret caustic, din interior, al învățământului românesc: "școala este o perdea în spatele căreia se practică cu voie de la stăpânire umilirea și pedepsirea profesorilor, a intelectualilor, în cea mai bună tradiție postbelică și, în același timp, un staționar pentru repetenții de la gimnaziu, pentru micii delincvenți, pentru huligani pur și simplu care, lăsați în afara țarcului bine păzit numit școală, ar fi o mare amenințare pentru ordinea politică" (p.38). Împlinirea profesională a personajului
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]