184 matches
-
în ochii celor prezenți. Despre el circula o anecdotă cam așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta l-a întrebat: Măi Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă, sau Posteucă? (adică să-l accentueze pe u, sau să-l pronunțe scurt, odată cu e, ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
așa: Când s-a prezentat comandantului flotilei unde fusese repartizat, după activarea în aviație (la origine fusese avocat, dar războiul i-a schimbat drumul vieții) acesta l-a întrebat: Măi Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă, sau Posteucă? (adică să-l accentueze pe u, sau să-l pronunțe scurt, odată cu e, ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă, să fie spus și cuvântul "domnul"! În acest timp, Lulu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Posteucă, cum te cheamă pe tine de-adevărat? Posteâcă, sau Posteucă? (adică să-l accentueze pe u, sau să-l pronunțe scurt, odată cu e, ca pe un diftong). Domnule comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă, să fie spus și cuvântul "domnul"! În acest timp, Lulu Ionescu, cel care, cu ideia lui genială, adusese viața pe acest curs, stătea gânditor în colțul lui de la întinsa masă a veseliei, așa cum ajunsese în acel moment. Dar, în capul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în Grupul 1, comandat în continuare de Dan Vizanty. Rămân aceleași escadrile, 59, 61 și 62, două dintre ele păstrându-și chiar vechii comandanți. Astfel, la comanda Escadrilei 61 rămâne lt.av. Mircea Dumitrescu, la cea a Escadrilei 62, lt.av. Gh. Posteucă, în timp ce cpt.av. Petre Constantinescu pleacă de la comanda Escadrilei 59, fiind înlocuit de lt.av. Tache Baciu. După anihilarea germanilor aflați în zona Băneasa și după încetarea atacurilor Luftwaffe asupra Capitalei, grupul pleacă pe aerodromul Turnișor, în Transilvania. De la 8 septembrie
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
al Grupului s-a îndreptat ca de obicei către Cartierul General. În acea dimineață mă însoțeau: maiorul mecanic Trandafirescu, șeful Serviciului tehnic, comandorul Traian Gavriliu, șeful Biroului-Operații, și cei trei comandanți de escadrilă: căpitanii Petre Constantinescu, Mircea Dumitrescu și Gheorghe Posteucă. Pe drum discutau despre problema cea mai gravă a zilei: în caz de alarmă nu aveam imediat disponibile decât două patrule din fiecare escadrilă, adică 24 de avioane, fără să punem la socoteală celula mea de comandă, deci un total
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mijloc, cu scurtă din piele, comandantul grupului, Dan Vizanty. În fața unui aparat IAR 80, pe frontul de Vest, de la stânga la dreapta: cpt.av. Mircea Dumitrescu, cpt.av. Traian Gavriliu, cpt.av. Bâzu Cantacuzino, cpt.av. Dan Vizanty, lt.av. Gh. Posteucă, lt.av. Dumitru (Tache) Baciu, lt.av. Mircea Teodorescu. Vizanty și alți trei camarazi aviatori, plecând la o vânătoare... de rațe. Vizanty, cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", între doi camarazi, ofițeri aviatori. Fotografie făcută probabil cu ocazia decorării, în octombrie 1944. Dan
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
voluminoasele sale publicații, apreciind rostul "Junimii" în mișcarea de renaștere a limbii și literaturii române, va ști să ducă mai departe făclia veșnic vie a gîndirii junimiste". Despre activitatea de diriguitor al foii junimiste avem o mărturie a poetului Vasile Posteucă, dintr-un jurnal rămas încă inedit și semnalată de Ion Filpiciuc în introducerea la culegerea de folclor Frunză verde, reeditată în 2003, în îngrijirea aceluiași. Consemnarea este datată, joi, 15 iulie 1943, pe cînd poetul se afla prizonier în lagărul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aviatoare 22, 25, 68 Polizu-Micșunești, George 33, 52 Polizu-Micșunești, Nicolae, aviator 20, 33 Popescu, Laelius, jurnalist 27 Popescu, Nicolae "Roată", aviator 78 Popescu, Pufi, aviator 46 Popescu, Rodica, aviatoare, planoristă 35, 51 Popișteanu, Al., aviator 20 Popovici, Andrei, aviator 45 Posteucă, Gheorghe, aviator 86 Praporgescu, general 34 Praporgescu, Bébé 34 R Racoviță, familie 63 Rezeanu, Aurelia 15 Romalo, Nindi 20 Romanescu, Mihail ("Leul"), general aviator 33, 48, 52 Rotaru, Tase, aviator 20 Russo, Alexandru (Sașa), moșier 43, 44, 47 Russo, Nadejda
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
o sută de proverbe olandeze, tratate cu vervă și lirism, vezi, printre altele, și Anotimpurile, Jocuri de copii 1560, Dansul miresei 1566, Dans țărănesc 1568). Și, evident, pentru spațiul nostru cultural, în primul rând, la Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Posteucă și Ion Druță. Nu putem încheia fără a consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs, ca expresie a unui model cultural produs de școala românească de altădată: Deși copilăria mi-a fost umbrită de groaza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică de poet și prozator, de redactor, publicist și cercetător. Manifestă o grijă permanentă pentru mama lui de la Costișa, pe care o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică de poet și prozator, de redactor, publicist și cercetător. Manifestă o grijă permanentă pentru mama lui de la Costișa, pe care o vizitează destul de des. De asemenea, sora lui, căsătorită în sat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Drumur, E. Ar. Zaharia, G. Coșbuc (Sus inima români!), Octavian Goga (Părăsiții), George Tutoveanu (Fii gata!), Șt. O. Iosif (Rugăciune), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Vasile Voiculescu (Sântem ai mântuirii...), Radu Gyr (Crucea din stepă), Al. Mateevici (Limba noastră) ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale semnau condeie cunoscute: Traian Brăileanu, Mihai Cazacu, Gabriel Bălănescu, Paul Constantinescu, George Chlopina. Aron Cotruș, V.G.Cosma, George Drumar, Pavel Costin Deleanu, Radu Gyr, Nae Ionescu, George Macrin, Aurel Marin, Stere Mihalexe, Andrei Martinescu, Teofil Lianu, Teodor Murășanu, I. Posteucă, Ion Roșca, Liviu Rusu, Sever Al. Slătinescu, Liviu Stan, Barbu Slușanschi, Mircea Streinul, Vasile I. Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul Glasul Bucovinei ori în revista Junimea Literară. Unii scriau cu predilecție poezie - Aron Cotruș, V. Posteucă, Radu Gyr, Teofil Lianu, G. Drumar,Th. Mureșanu, Aurel Marin, alții ca Mircea Străinul mai ales proză, Liviu Rusu și Barbu Slușanschi scriau eseuri, Paul Constantinescu dezvolta problema Specificului național în muzică. Grupul bucovinean, în Iconar, cultiva o lirică „sumbră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie Română „A. Phillippide” Iași în „Gruparea poetică „Iconar” din „Iconar” nr.1/1995, Rădăuți. * Vasile Posteucă (19121972), încă din perioada „Iconar” de la Cernăuți (19351938) a avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui azil în America. 399 Deferit justiției și condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare pe motive politice, Vasile Posteucă părăsește Bucovina și familia - soția și doi copii la 11 octombrie 1941 pentru Occident, unde este internat în lagărul de concentrare de la Buchenwald (19421944), trăiește apoi prin Austria, Germania și Franța, iar în vara anului 1950 traversează atlanticul pentru Canada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la aproape trei decenii de despărțire, își va întâlni și îmbrățișa soția, Zamfira, sosită din România, cu pașaportul obținut ca urmare a intervenției senatorilor americani Walter Mondale și Eugene Anderson. La 17 noiembrie 1972, în spitalul Columbus din Chicago, Vasile Posteucă, aflat pe patul de moarte, primește vizita prietenului său Mircea Eliade... * Iconar, reapare sub egida Institutului Internațional privat de studii și cercetări științifice privind Bucovina și Basarabia, Rădăuți, strada Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Orizont, cu subtitlul: literatură, critică, știință. * În preajma gândului, revista nr.1, anul II, redacția Cernăuți, str. Bolintineanu nr.10A. Th.Paun, I.T. (despre Spiru C. Haret), E. Ar. Zaharia (o traducere din Baudelaire), Ioan Goanță ( „Mărturisire”), Dumitru Crăescu, V.I. Posteucă, Demetrus, V.Popovici-Spad. Dl. Aurel Putneanu semnează această „Întoarcere-n copilărie”: „Pe bănci de școală, vechi și ruginii mi-a încolțit în suflet ca o floare nădejdea că voi crește mare șioi fi de sprijin mamei, când va îmbătrâni. Atâția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Arboroasei»”, de Dumitru Covalciuc, „Testamentul politic al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
locală. I-am spus să te contacteze dar modest cum Îl cunosc, eu cred că nu a ajuns la tine. Îl apreciez mult, mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil ” loc=”Buftea” data=”16 ianuarie 1969”> Stimate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
golaverajului, iar în etapa viitoare va evolua în deplasare, la ultima clasată, LPS Suceava, duminica viitoare. CSS Bacău: Jugănaru, Munteanu - Moise (13), Ursu (8), Liță (7), Craiu (4), Gavrilă (3), Preser (3), Butnaru (2), Lungu (1), Rachieru (1), Pop (1), Posteucă. Antrenor: Eusebiu Tancău. 13 NOIEMBRIE Victorie la pas: Știința MD Bacău - CSM Oradea 32 25 (17-12) Știința Municipal Dedeman Bacău a obținut cea de-a patra victorie consecutivă, la capătul unui joc pe care l-a controlat în totalitate, în fața
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Vasile Posteuca Bucovina, Bucovina, Plai de basme și de stele, Te-a scris dorul cu lumina Pe cerul inimii mele... Cu penel de vis subțire Crești în patru zări: grădină, Prag sfințit de mănăstire, Bucovina, Bucovina... Mă adun în amintire Și te-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93267]
-
-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența lui. Ideea de progres fiind exclusă din formula nuvelei, căruța lui Moș Nichifor este oricând legată "cu teie, cu curmeie". Harabagiul a fost totdeauna "moș". Când căruța merge, feleșteocul și posteuca fac mereu "tranca, tranca! tranca, tranca!" Iepele lui Moș Nichifor sunt "albe ca zăpada", fiindcă și când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel. Când căruța urcă la deal, Nichifor, ca să nu-și spetească iepele, invită obișnuit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]