184 matches
-
veniturilor statului din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș. Societățile comerciale din Complexul comercial „Euro“ se află permanent în atenția organelor de control din cadrul Secției Timiș a Gărzii Financiare și multe nereguli constatate au fost sancționate. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Doamna MĂRIOARA POSTEUCA, Recaș. Din 2002 beneficiez de pensie de boală și am un punctaj mediu anual de numai 0,71535, mai mic decât al altei persoane care primește și ea pensie de boală, dar a avut un salariu mai mic decât al
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
cuvinte, era suficient să spui că ești legionar pentru ca oamenii din jur să te privească ca atare" - o ipoteză cu totul fantezistă. O informație prețioasă ne furnizează în această privință chiar dl Mircea Handoca, citând o afirmație a legionarului Vasile Posteucă, apărută în cartea Dezgroparea Căpitanului (Madrid, 1977): "Eliade... n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (subl. mea - P. V.). Repet întrebarea: după ce criteriu stabilim că cineva a fost sau nu legionar? După părerea mea, un autor
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
câtorva dintre cei mai cunoscuți pentru a realiza câte valori ale elitei intelectuale a pierdut țara noastră din cauza disprețului autorităților comuniste față de tradiție și cultură: Martha Bibescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Nicolae Breban, Aron Cotrus,Vasile Posteuca, Horia Stamatu, Ion Caraion, Ioan Petru Culianu, Petru Dumitriu, Nicolae Novac, Vintilă Horia, Nicole Valery-Grossu, Victor Frunză, Claudiu Matasa, Nicolae Dima, Dorin Tudoran, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Aurel Sergiu Marinescu, Bujor Nedelcovici, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Gabriela Melinescu
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Iconar" (cu apariție lunară, anul editorial socotindu-se cu începere din septembrie 1935). Deși se vorbea de iminența apariției acesteia încă de prin 1932, nașterea propriu-zisă se pare că a fost oarecum întâmplătoare, așa cum rezultă din amintirile lui Vasile I. Posteucă: "Te vei mira să auzi că decizia asupra revistei Iconar s-a luat la el în casă șsociologul Traian Brăileanuț. Erau de față Mircea Streinul, Ionel }urcanu, Liviu Rusu și eu. Eu aveam o sumă de bani rămasă din colecta
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
din nădejdi spirituale". Așadar, Iconar-ul se voia o revistă de "redeșteptare națională", mai mult polemică și ideologică, decât literară. Pagina întâi era rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc.
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile I. Posteucă. Paginile a doua și a treia erau dedicate constant poeziei, aici semnând și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, V. I. Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
întâmplat cu "Însemnări sociologice". Cercetătorul ieșean a descoperit însă un ecou al Iconar-ului în presa exilului: "Un răsunet târziu al revistei Iconar, un ecou tardiv și în condiții nefaste, cu totul diferite, este vocea din exil a lui Vasile Posteucă, din revista Drum, ce apare de la 1 septembrie 1963 la 6 decembrie 1972 (mult după moartea întemeietorului). O rubrică intitulată Iconar, colaborări ale bucovinenilor din exil ș...ț, tonul vehement și naționalismul acerb, dedicarea unor numere întregi scriitorilor bucovineni - toate
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
337). Dar - constat eu! - nici un rând din corespondența dintre Eliade și Radu Gyr nu conține vreo aluzie la această încadrare. Și-apoi, ce are de spus autorul nostru despre afirmația fără tăgadă a unui legionar din al doilea "eșalon" - Vasile Posteucă (necitată în Mircea Eliade prizonierul istoriei): "Eliade l-a cunoscut pe Căpitan. I-a fost, prin Nae Ionescu, aproape, deși n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (Vasile Posteucă, Dezgroparea Căpitanului, Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
unui legionar din al doilea "eșalon" - Vasile Posteucă (necitată în Mircea Eliade prizonierul istoriei): "Eliade l-a cunoscut pe Căpitan. I-a fost, prin Nae Ionescu, aproape, deși n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (Vasile Posteucă, Dezgroparea Căpitanului, Editura Mișcării Legionare, Madrid, 1977, p. 35). Nu-i reproșăm autorului absența acestui citat. Probabil că l-ar fi reprodus, dacă l-ar fi avut la îndemână, de vreme ce a transcris un fragment din scrisoarea lui Eliade către Brutus
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
12.1950 - s-a născut Gheorghe Păun 6.12.1952 - s-a născut Viorel Rujea 6.12.1952 - a murit D. Popovici (n. 1902) 6.12.1971 - a murit I. M. Rașcu (n. 1890) 6.12.1972 - a murit Vasile Posteuca (n. 1912) 6.12.1973 - s-a născut Mihai Goțiu 6.12.1973 - s-a născut Nicoleta Popa 6.12.1991 - a murit Vladimir Colin (n. 1921) 6.12.2007 - a murit Marius Tupan (n. 1945) 7.12.1894 - s-
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5072_a_6397]
-
mediu civilizat și plăcut de a petrece timpul liber, respectiv să oferim sportivilor de performanță condiții cât mai bune pentru a-i sprijini în efortul lor”, menționează Florentin Banu. Centrul sportiv este condus de multiplul campion național de badminton Florin Posteucă, sprijinit de fostul antrenor de atletism al lui Florentin Banu, dl Dorel Miclăuș, și de Daniel Banu. Toți patru sunt sportivi de carieră, dar venind din discipline diferite, respectiv badminton, atletism și fotbal. Cu toții sunt conștienți că investiția în Centru
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]
-
cucerit tot ce se putea cuceri la nivel național. A fost aproape de a intra în prima sută de jucători ai lumii (locul 111 a fost cea mai bună clasare), iar la nivel zonal are două titluri de vicecampion balcanic. Florin Posteucă este cu siguranță unul dintre cei mai talentați sportivi timișoreni în momentul de față, fiind unul din motivele pentru care în momentul de față badmintonul românesc se identifică aproape cu Timișoara. Cariera sportivă a actualului campion național a început în
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
de față badmintonul românesc se identifică aproape cu Timișoara. Cariera sportivă a actualului campion național a început în 1985, la C.S. Gloria, creuzet al performanței timișorene în badminton, primul său antrenor fiind Ioan Molodeț. De altfel, Gloria a rămas pentru Posteucă singurul club, cu două excepții: intervalul 1987-1990, când evoluează pentru Autoturisme Timișoara, și scurta sa perioadă de „stranier”, când este legitimat la Clubul Setesi Mediterranea din Palermo, club condus de fosta campioană națională a României, Erika Stich. Din 1990, când
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
când se întoarce la Gloria, face un redutabil cuplu jucător-antrenor cu...superiorul său pe cale ierarhică din federație, Ștefan Nyari, împreună cu care cucererește nouă titluri naționale consecutive, până în 2003, când Robert Ciobotariu, eternul său rival, reușește în sfârșit să-l întreacă. Posteucă avea însă să-și ia revanșa pe teren propriu, câștigând finala Campionatelor Naționale ce s-au desfășurat în decembrie trecut la Timișoara. Nu a fost singura realizare a timișoreanului în 2005, anul trecut el ajungând în semifinale la Internaționalele Bulgariei
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
la Timișoara. Nu a fost singura realizare a timișoreanului în 2005, anul trecut el ajungând în semifinale la Internaționalele Bulgariei, și în finala balcanică de la Serres, în Grecia. Nu doar nenumăratele victorii de pe terenul de joc fac însă din Florin Posteucă un campion atipic, căci rezultatele sale academice (absolvent al Facultății de Matematică de la Universitatea de Vest din Timișoara și cu un Masterat în aceeași disciplină la Universität der Saarland din Saarbrücken - Germania) completează în mod surprinzător performanța sportivă a acestui
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
se vor întâlni de-o parte și alta a fileului jucători de badminton din Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Danemarca, Egipt, Israel, Scoția, Slovacia, Slovenia, Turcia, Țara Galilor, Ucraina, Ungaria și, firește, sportivii români, cap de afiș fiind campionul național timișoreanul Florin Posteucă. Cu premii totale de 5 000 de euro, turneul își are programate fazele superioare sâmbătă, 25 martie, când se vor desfășura sferturile de finală și semifinalele, și duminică, 26 martie, când va avea loc finala. Toți cei care doresc să
Agenda2006-10-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284837_a_286166]
-
complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian Chelariu) apropiați liberalilor lui Ion Nistor, mentorul mișcării literare din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al patrulea în cîteva antologii locale și, incidental, în Antologia poeților tineri a lui Zaharia
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Federației Române de Baschet, are ca scop alinierea la practica internațională, dorindu-se eliminarea oricărei posibilități de corupere a arbitrilor. l Noul președinte al Federației Române de Badminton este timișoreanul Florentin Banu, secondat de vicepreședintele Ștefan Nyari. De asemenea, Florin Posteucă este membru al Biroului Federal. Pronosport Pronosticurile redacției AGENDA pentru concursurile Pronosport din 9-10 aprilie 1. Bilbao - Sociedad 1 2. Betis - Levante 1 3. Espanyol - F.C. Sevilla 1 4. Getafe - Albacete 1 5. La Coruna - Villarreal X 6. Mallorca - Zaragoza
Agenda2005-15-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283591_a_284920]
-
țară. Un loc cu pajiști, copaci seculari, printre care zărești mese și scaune de lemn (ce amintesc de decorul serbărilor câmpenești de la noi), așezate pe ici pe colo, învecinate cu o rotondă a scriitorilor români (George Dornev, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Mihai Eminescu), busturi în bronz executate de binecunoscutul și regretatul sculptor Nicăpetre. Undeva, puțin mai departe, se zărește un lac, cu trestii, nuferi și o insulă plutitoare (totul amintește de Eminescu și de inegalabilele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Eliade primise din partea Univer sității din Chicago titlul “Sewell L. Avery Distinguished Service Proffesor” care acolo era de mare prestigiu, iar în iunie 1966 devenise Doctor Honoris Causa al Universității americane Yale. Chiar dacă între exilații români din Canada profesorul Vasile Posteucă de la State College din Mankato (v. Ion Filipciuc, Prefață la romanul V. Posteucă, Băiatul drumului, Ed. Miorița, Câmpulung -Bucovina, 2000, p. VI) fusese oprit să-l omagieze în revista “Drum”, Universitatea din Windsor (Canada) i-a conferit lui Eliade la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Proffesor” care acolo era de mare prestigiu, iar în iunie 1966 devenise Doctor Honoris Causa al Universității americane Yale. Chiar dacă între exilații români din Canada profesorul Vasile Posteucă de la State College din Mankato (v. Ion Filipciuc, Prefață la romanul V. Posteucă, Băiatul drumului, Ed. Miorița, Câmpulung -Bucovina, 2000, p. VI) fusese oprit să-l omagieze în revista “Drum”, Universitatea din Windsor (Canada) i-a conferit lui Eliade la 60 de ani distincția “Christian Culture Award Gold Medal for 1968”. în cărțile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în care lui E. Wiesel i s-a dat Nobelul pentru pace, la care Hitler fusese nominalizat în 1939 iar Stalin de două ori), neprietenii românilor au reușit să-și plaseze minciunile lor în mediile universitare occidentale. în legătură cu poetul Vasile Posteucă (1912-1972) de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în 2012, eveniment trecut neobservat de oficialii culturii criptocomuniste - ar mai fi de menționat faptul că împreună cu Nicolae Dima (n. 1936), fost deținut politic între 1956-1958 (Amintiri din închisoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
deschis: aparținuse la mișcarea de dreapta a tineretului român. Ideea fondării unei reviste literare de orientare naționalistă a apărut, după cum se știe, în casa cunoscutului profesor sociolog Traian Brăileanu. De față fiind Mircea Streinul, Ionel Țurcanu, Liviu Rusu și Vasile Posteucă, fodatorii ei, cu toții membri ai Societății "Arboroasa". În paginile revistei, se întâlneau nu numai cei cinci fondatori, dar și alți arboroseni, cum au fost: Nicolae Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel. La această societate au aderat alți tineri talentați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, la editura Timpul din Iași în 1999; după retipărirea și punerea în circulație a unor cărți de Mircea Streinu, Vasile Posteucă, Iulian Vesper și a altor iconariști, această mișcare a fost cunoscută mai îndeaproape, creațiile membrilor ei devenind un bun comun. Chiar eu am scos, în 2009, antologia Poezia Bucovinei, în care i-am inclus pe principalii și cei mai talentați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în calitate de președinte al Fundației Culturale "Casa Limbii Române" din Cernăuți, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba Iulia, al școlii și al primăriei din Satul Stănești, raionul Hliboca, regiunea Cernăuți, să dezvelim în fața școlii din această comună bustul lui Vasile Posteucă. Școala din sat va purta numele acestui poet și prozator de valoare. Nu ne-am gândit la reînvierea revistei "Iconar". Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, președinte poetul Ilie T. Zegrea, a întemeiat cu câțiva ani în urmă o revistă nouă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]