1,723 matches
-
Erlebnissroman, o autobiografie spirituală, o carte de autoelucidare. Întrebarea firească vine de la sine: în ce măsură o carte de critică declarat subiectivă, apărută în 1937, mai poate stârni interes acum, la sfârșit de secol? Un raspuns indirect există în prefață și în postfața: cartea conține pagini literare excelente, metoda însăși e interesantă de vreme ce polemizează cu mișcările dominante de la începutul secolului. Însă, mai mult decât atât, Sufletul romantic rămâne o carte de critică: "pasiunea" lui Béguin completează porțiuni de obicei aride într-o panoramă
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
care pentru mine a rămas mult timp, împreună cu numele lui Confucius sau al lui Lao-tzî, numele vreunui mag, oriental sau scandinav". Albert Béguin - Sufletul romantic și visul (Eseu despre romantismul german și poezia franceză), traducere și prefață de Dumitru Tepeneag, postfața de Mircea Martin, volum apărut cu sprijinul Fundației Elvețiene pentru Cultura PRO HELVETIA și al Ministerului Culturii din România, Editura Univers, București, 1998, 543 pag., f. preț.
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
a aproape un veac. Apropierea automată de Un veac de singurătate a lui Gabriel García Márquez a fost făcută deja, ca și decodificările simbolice, de rezonanță legendară ale tuturor numelor proprii aparținînd membrilor familiei (Vitalie, Noapte-de-Aur, Bot-de-Lup, Doi-Frați etc.) În postfața - substanțială - a Dianei Bolcu, care a realizat, de altfel, si traducerea cărții, ne sînt prezentate mai multe piste de lectură, începînd cu sensul vitalității exuberante a personajelor, concretizate în marea lor capacitate de a iubi și de a procrea - totdeauna
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
a tăcerii. Din acest punct de vedere, "seducția violență" pe care universul Cărții nopților o exercita e rod atît al spontaneității, cît și al unei (pre)meditate munci de atelier. Sylvie Germain - Cartea Nopților, Univers, 1998, 238 p. Trad. și Postfața de Diana Bolcu.
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
întâmplare. A publicat cărți fără o legatura vizibilă între ele - Perspective eminesciene, Buc., CR, 1982, Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj, D., 1984, Întrebările poeziei, Buc., CR, 1989 -, a îngrijit ediții din E.M. Cioran și I.L. Caragiale, a scris prefețe sau postfețe la autori din toate timpurile, de la Sextil Puscariu la Sorin Mărculescu, a tradus în limba română două cărți de Jean-Francois Revel (Cunoaștere inutilă, 1992, Revirimentul democrației, 1995), dar și opera dramaturgica completă a lui Eugen Ionescu (cinci volume, între 1994-1998
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
publice cărți. O adevarată nenorocire i se pare faptul că unii dintre optzeciști făceau naveta la țară, ca profesori! Și aceasta în condițiile în care postmoderniștii americani fac navete de căte 2000 de kilometri, cu avionul... Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, postfața de Paul Cornea, București, Ed. Humanitas, 1999, 568 pag.
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
ci ascultătorul ei. Moartea și fantezia sînt temele constante în secole la rîndul de literatură. Dar legătura dintre ele este poate Tema nuvelisticii lui Thomas Mann. Thomas Mann - Povestiri (I și II), traducere de Ion Roman, prefață de Ion Ianoși, postfață, note și comentarii de Thomas Kleininger, Editura Univers, București 2000, 422 +350 pagini, preț nemenționat.
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
a șovăielii și răzgîndirii, a indeciziei și amînării, deghizată permanent în stilistica fermă a tonului narativ, care istorisește calm și netulburat evenimente din mărunta existență a unei familii de evrei ruși. Cartea este tradusă foarte bine de Gheorghe Nicolaescu, dar postfața semnată tot de traducător este simplistă și nu face deloc dreptate romanului. Mendel Singer, eroul romanului, este învățător, el le ține zilnic lecții despre Biblie copiilor vecinilor săi, în propria lui casă. Propovăduind cuvîntul Domnului, Singer nu e totuși nici
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
romanul este cea a adormirii lui Mendel, o cădere în somnul final unde îl așteaptă Ionas, Miriam și Debora: "Mendel adormi. Și se odihni de greutatea norocului și de măreția minunilor." Joseph Roth, Iov. Romanul unui om simplu, traducere și postfață de Gheorghe Nicolaescu, Editura Univers, București 1999, 191 pagini, preț nemenționat.
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
pe de altă parte umple aceste coordonate cu reacțiile și sfaturile mundanului. Sică Popescu, ...Restul e deșertăciune, Ed. Steady Promotion, București, 1999, prefață Dan Verona (Un portret al poetului în "vara de noiembrie"), prezentare bio-bibliografică Ică Bondoc (Sică omul...); cu postfața (?) (sic!) autorului, 164 p., 20.000 lei
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
dintre "acolo" și "aici" poate fi interesantă și utilă chiar și pentru cei care au trecut prin formele radicale ale comunismului. Sau poate în primul rând pentru aceștia, pentru că această experiență le aparține mai mult. Ian McEwan, Câinii negri, traducere, postfață și note de Virgil Stanciu, Editura Univers, București, 1999, 166 de pagini, preț nemenționat.
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
Istoria nebuniei. Mai mult decît atît, ideile teoretice din această carte sînt, uneori, contrazise brutal de dovezi textuale. Istoria pe care Arheologia cunoașterii o statuează dincolo de istorii are această ironică particularitate: nu e defel istorică. Michel Foucault, Arheologia cunoașterii, traducere, postfață și note de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999, 287 pagini, preț nemenționat.
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
în ordine cronologică, după anul de apariție al volumelor, au o valoare în sine și, în același timp, ilustrează o evoluție. Există și trei poeme traduse în engleză - eșantion poetic pus la dispoziția eventualilor cititori din alte țări. Urmează o postfață - semnată de un rafinat degustător de poezie, Eugen Negrici -, completată cu o bibliografie critică. Ultima secvență a cărții cuprinde o Biobibliografie, bogată în informații și concisă. Cu o ironie subtilă, în biografia poetului sunt incluse evenimente istorice. "10 august 1942
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
buzele tuturor, se vede mai crunt ca oricînd atunci cînd îl citim pe Michel Foucault. Arheologia cunoașterii a apărut în prima parte a anului 1969, la Gallimard, într-o perioadă încă scuturată de șocul electric al lui mai 1968. Din postfața semnată de Bogdan Ghiu aflăm că în ianuarie 1969, cu două luni înainte de publicarea Arheologiei, a avut loc deschiderea facultății de la Vincennes, în estul Parisului, urmare directă a protestelor studenților. În februarie același an, Foucault ține o conferință intitutală "Ce
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
Ideal ar fi ca el să fie atașat, drept Apendice, la Arheologia cunoașterii, cu atît mai mult cu cît e conceput în același stil de gîndire și cu aceleași obiective metodologice. (Continuare în numărul viitor) Michel Foucault, Arheologia cunoașterii, traducere, postfață și note de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999, 287 pagini, preț nemenționat.
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
a predicțiilor mesianice ale d-lui Dan Zamfirescu din anii săi buni de altădată. Numai că aplicate asupra subiectului opera lui Nae Ionescu (autor, repet, fără, de fapt, operă) devin bine ridicole. Bune aprecieri se pot face, în schimb, despre postfața d-lui Dan Zamfirescu, în care, analitic și temeinic, apelînd la surse mai puțin știute, spulberă ipoteza acreditată a asasinării lui Nae Ionescu de către regele Carol ai II-lea și serviciile sale de specialitate, demonstrînd, cu argumente irefutabile, că moartea
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Mihai la Călugăreni/ semănînd spaimă de moarte între bacterofagi/ "au căzut virusul Q de pe tine/ ca Sinan Pașa de pe pod în apă"/ o, Escherichia coli, o, Escherichia coli/ prin pădurea Albiori" (ibidem). Pe bună dreptate, Nicolae Balotă, semnatar al unei postfețe, remarcă o apropiere de "enciclopedismul poetic al lui Saint-John Perse, prin unele din enumerările sale, prin surprinzătoarele analogii sau simple asociații între imagini provenind din regnuri felurite, de pe tărîmuri foarte diverse". Dacă moralmente avem a face aci cu o oficiere
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
iei foarte în serios" etc. Cartea este presărată ici-colo cu aforisme amintind de Nietzsche:"Fiecare operă de artă este o crimă necomisă", "Neologismele sunt evreii limbajului" etc. Cam asta rămâne după ce Adorno concentrează într-o frază savuroasele sale comentarii. În postfață, Andrei Corbea (care este și traducătorul cărții) enumeră câteva epitete atribuite lui Adorno de dușmani și nu numai: obscur, manierist, extravagant, ermetic, "iritant pentru cititor". Și am putea adăuga multe altele. În cazul aforismelor sunt perfect valabile. Însă foarte multe
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
apostol că "Legea poate da greș" și că "putem să gândim (și) altfel decât prescrie" ea, Legea reprezentând, de fapt, un act fatal de "îngrădire" a libertății umane. Paralela cu sistemele totalitare nu este greu de semnalat și, de altfel, postfața semnată de Mircea Martin pune explicit această problemă. Protagonistul se raportează la episodul Golgotei (la care, de altfel, nu a asistat direct) ca la un moment cheie al existenței sale. Apariția "rabinului trădător", a "străinului" niciodată numit, îi dezvăluie pas
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
absolute (deșertul și orbirea): "Fără să vreau clădisem în jurul meu singurătatea", dar și al unei discrete apologii a excesului, antidotul rațiunii falsificatoare: "Am pierdut orice măsură. Da' e bine!". Miklós Mészöly, Saul. Roman. În românește de Cristina Bâzu cu o postfață de Mircea Martin, Pont Pubisher, Budapesta, 1998, 216 pag., 9500 lei.
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
George Șipoș (Constantin Severin, Axolotul/ The Axolotl (nouă poeme renga/nine renga poems), postfața de Florin Vasiliu, English version by Liviu Martinescu, Ed. Mașină de scris, București, 1998, 83 p.) Constantin Severin nu este genul de poet pe care îl vezi tot timpul în paginile revistelor literare. Asta pentru că el a ales să scrie
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
râsul văr" (Lied). Ar fi păcat că Denișa Comănescu să nu continue ceea ce a început cu ani în urmă. Așteptăm cu nerăbdare reluarea captivantei ei aventuri lirice, asemenea spectatorilor unui film bun întrerupt la jumătate. Denișa Comănescu, Urma de foc, postfața de Mircea Ivănescu, Botoșani, Ed. AXA, col. "La steaua - poeți optzeciști", 1999. 124 pag.
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
un veșnic neliniștit. Cartea aceasta e cu adevarat foarte frumoasă, așa cum sînt toate scrierile filozofului francez, desi recunosc că mi-a făcut mai mare plăcere să o citesc decît în cazul celorlalte. M-a nedumerit, ca să nu zic chiar stupefiat, postfața lui Cornel Mihai Ionescu, intitulată Celălalt și spectrele: Intrigat și indignat că într-o carte despre timp, cum e această, numele lui Heidegger nu e rostit niciodată, desi bîntuie fiecare pagină, ca o fantomă ce se respectă, autorul acestei postfețe
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
postfața lui Cornel Mihai Ionescu, intitulată Celălalt și spectrele: Intrigat și indignat că într-o carte despre timp, cum e această, numele lui Heidegger nu e rostit niciodată, desi bîntuie fiecare pagină, ca o fantomă ce se respectă, autorul acestei postfețe, care e totodată coordonatorul colecției în care a apărut volumul, nu șovăie a explica această "elocventa omisiune" făcînd trimiteri explicite la "marxismul" lui Jankélévitch. Nu contest argumentația lui Cornel Mihai Ionescu, pentru că ea e expusă sumar, fără răgazul unor explicitări
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
trebuie să ne ducă la Heidegger, doar pentru că el e autorul unei cărți întitulate Sein und Zeit? Voi fi fiind eu naivă, dar nu mi se pare deloc un argument viabil. Vladimir Jankélévitch - Ireversibilul și nostalgia, traducere de Vasile Tonoiu, postfața de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, 287 pagini, preț nemenționat.
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]