KorAP: Find »[drukola/base=poteră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...14 >

345 matches

Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. ---, "Centro e periferia: Pistoia nell'orbita fiorentina durante îl '500", în Pistoia: una città nella stato mediceo, Pistoia, Comune di Pistoia, 1980, pp. 9-147. Guarini, E. Fasano, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", în Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. Guasti, C. (ed.), I capitoli del Comune di Firenze, Cellini, Firenze, 1866, vol. I, capitolul din 9 octombrie 1336. Guasti, C., (ed.), Commissioni

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Alison, "The Humanist Portrait of Cosimo "Pater Patriae"", în Journal of the Warburg and Couirtauld Institutes, 24, 1961, pp. 186-221. Connell, William J., "Îl comisario e lo stato territoriale florentine", în Ricerche storiche, 18, 1988. ---, "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 14, 1991, pp. 523-543. Fasano Guarini, Elenă, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, pp. 11-17. Kristeller

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
The Government of Florence Under the Medici, 1434-1494, Clarendon Press, Oxford, 1966. ---, "Lorenzo de' Medici. Formation of His Statecraft", (1977), în Lorenzo de' Medici. Studi, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Florența, 1992, pp. 41-66. Salvatori, Patrizia, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Olschki, Firenze 1992, pp. 125-146. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Political Life of the Commune of Buggiano", în Rinascimento, Rinascimento

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Ricerche storiche, ÎI, 1975. Cochrane, Eric, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 1981. Colucci, Benedetto, Lazareus, în Francesco Antonio Zacharia, Bibliotheca pistoriensis, Torino, 1752, pp. 287-297. Connell, William J., "Clientelismo e Stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 53, 1991. pp. 523-543. ---, "Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo mondo, Gian Carlo Garfagnini (ed.), Leo S.

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
the Territorial State, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1968. Benivieni, Antonio, Vită di Piero Vettori, l'antico, gentil' huomo fiorentino, Giunti, Firenze, 1583. Bertelli, Sergio, "Petrus Soderinus Patriae Parens", în Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, 31 (1969), pp. 93-114. ---, Îl potere oligarchico nello stato-città medievale, La Nuova Italia, Florența, 1978, pp. 56-61. Bodin, Jean, Leș six livres de la république (1583); rpt., Aalen:, Scientia, 1961, Cartea 3, capitolul 2, p. 378. Borgia, Luigi, "Gli stemmi dell'omonima sală", în R. Bernardini (ed.

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
că așa numitul "al treilea republicanism" al lui Skinner din 1990 stă la baza așa zisei "a treia cale" adusă în discuția publică de Tony Blair în anul 2000. * Publicat inițial în italiană sub titlul "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 14, nr. 53 (1991), pp. 523-543. 1 A. Maczak (ed.), Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Monaco, Oldenbourg, 1988; S. Kettering, Patrons, Brokers and Clients în Seventeenth-Century France, New York, Oxford

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Kent, The Rise of the Medici. Faction în Florența, 1426-1434, Oxford, Oxford University Press, 1978; Idem, The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society, ed. cît., pp. 63-77; și R. Bizzocchi, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
and Society, ed. cît., pp. 63-77; și R. Bizzocchi, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A. Molho, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", în Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16; Id., "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme, pp. 233-242. 4

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
istoriografica a unei Pistoia care "nu a fost niciodata sub dominația Florenței" a aderat și istoricul Fioravanti care a scris în secolul al XVIII: Fioravanti, Memorie storiche, pp. 39-46. În general, pentru studierea autonomiilor orașelor toscane, vezi E. Fasano Guarini, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. 34 Pentru existența acestor legături deja în epoca luptelor dintre "Albi" și " Negri" din Florența și Pistoia [delle lotte fra i Bianchi e Neri

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
famiglia di Lorenzo îl Magnifico în quest'ultima città", Bullettino storico pistoiese, XXXI, 1929, pp. 6-23, 94-112. 59 Q. Santoli, "Giannozzo Manetti, Capitano di Custodia a Pistoia", în Bullettino storico pistoiese, XXVIII, 1926, pp. 47-56. 60 Vedi Bizzocchi, Chiesa e potere, pp. 189-190. 61 G. Forteguerri, Cenni storici intorno alla donazione del cardinale Niccolò Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857; G. Beani, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Pistoia, Popolo Pistoiese, 1891

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. 62 Referitor la Panichi: Connell, Îl commissario, p. 591; și Id., Republican Territorial Government, pp. 175-178. Asupra lui Marchetti: Bizzocchi, Chiesa e potere, p. 190. Referitor la Ippoliti: S. Zamponi, "La duplice elezione d'Antonio Ippoliti canonico pistoiese ", în Bullettino storico pistoiese, ser. III, XIV, 1979, pp. 91-94. 63 Pentru informații despre Salvetti, care erau din Pistoia, dar aveau reședința la Florența: Martines

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
client medicean care a abuzat de funcția să (de doctor comunal la Prato), si care a fost totuși recomandat cu succes de Lorenzo pentru un mandat ulterior în aceeași funcție în același oraș, vezi P. Salvatori, "Rapporti personali, rapporti di potere nella corrispondenza di Lorenzo dei Medici", în Lorenzo îl Magnifico e îl suo tempo, G. C. Garfagnini (ed.), Florența, 1992, p. 138; și Lettere, I, p. 435, n. 1. 10 ASF, MAP 21, 106, 19 octombrie 1465, Mariano Panichi către

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Sân Gimignano: ibid., I, pp. 296-297, 308-310.Vezi, de asemenea, Salvadori, Rapporti personali, pp. 136-139. 39 Vezi excursul în Lettere, I, pp. 547-553. 40 Pentru cazul Pistoia, unde această tendință este evidentă, vezi articolul meu, "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", Società e storia, 14, 1991, p. 540. 41 Ibid., pp. 534-539, discută rolul lui Neri Capponi la Pistoia. Black, Cosimo de' Medici and Arezzo, pp. 40-41, discută patronajul lui Luca Piti la Arezzo. * Publicat

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
este menționat în Mark Phillips, The Memoir of Marco Parenti: A Life în Medici Florența, Princeton, Princeton University Press, 1987, p. 209. Cât îl privește pe Panciatichi că anti-Medici pe la 1478, vezi William J. Connell, "Clientelismo e Stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 53, 1991, pp. 538-539. 95 Pentru studierea politicilor electorale ale regimului lui Albizzi care prezintă similarități cu perioada mai târzie a familiei Medici, vezi Renzo Ninci, "Lo scrutinio elettorale nel

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
se consulta, legile publicate parțial în Giuseppe Vedovato, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florence, 1946. 46 Vezi supra, nota 9. 47 ASF, SCM Ia Canc., 37, fol. 125v, 1 July 1448: "piena autorità, potestà et balìa di potere provedere, ordinare et fare nella cità di Volterra et per tutto quello capitaneato qualunche cosa gli parrà utile et che a lui piacerà per guardia, difesa et conservatione di decta cità ... et per conservatione et accrescimento dell'onore et stato

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
253-4; a se compară cu notă 5 supra. 61 Uzajul comercial modern, în care acest cuvânt înseamnă "faliment" sau "bancruta", derivă de la commissario, care era numit în mod independent și care asumă controlul unei companii eșuate. 62 Sergio Bertelli, Îl potere oligarchico nello stato-città medievale, La Nuova Italia, Florența, 1978, pp. 56-61; Daniel P. Waley, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. 63 Într-un document din 1378; ASF, Tratte 1083 [cât.?], fol. XXVr. 64 Buonaccorso Pitti, "Ricordi", în Mercanti

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721

Pierre, Les sommets de l'État: essai sur l'élite du pouvoir en France, Paris, Seuil, 1994. Bloomfield, Paul, Uncommon people. A study of England's elite, London, H. Hamilton, 1955. Bobbio, Norberto, Il Dubbio e la scelta: intellettuali e potere nella societa contemporanea, Roma, Nuova Italia scientifica, 1993. Bottomore, T.B., Elites and society, Middlesex, Pelikan Book, 1964. Brym, Robert, Intellectuals and politics, London, Allen&Unwin, 1980. Burguière, André, Revel, Jacques (dir.), Histoire de la France. Choix culturels et mémoire, Paris, Seuil

[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549

urmare, ori acceptă dezvoltarea, ori PCI-ul și pe al său tout va bien; c) frustrarea și agresivitatea ce derivă din aceasta ar putea să-l facă să accepte „chiar și” cuvintele de ordine revoluționare ale mișcărilor Lotta Continua și Potere Operario 1, pentru că el a ajuns la acel nivel de rea-voință și de vulgaritate care îi permit să primească mesajul extremist (în cazul în care s-ar mai găsi cineva care să-l lanseze). Fascismul este o relicvă demnă de

[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
burgheză. Modelele sale sunt anglo-saxone și franceze. De altfel, și retorica bazată pe „hiperbola simplistă” are trăsături admirabil de burgheze. Vezi, de exemplu, limbajul futurismului (fascist). Limbajul ziarului Lotta continua 1 și (la un nivel mult inferior) cel al publicației Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3, și de „scriitură” sociologică anglo-americană. În plus, pentru a fi „populare” din punct de vedere lingvistic, aceste ziare adoptă (sper cel puțin cu cinism, în măsura în care cinismul

[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782

Daniélou, Jean. Message évangelique et culture hellénestique. Tournai: Desclée, 1961. ---. Biserica primară (de la origini până la sfârșitul secolului al treilea). București: Herald, 2008. [1985] Dolcini, Carlo (coord.). Il pensiero politico dell'età antica e medioevale. Torino: UTET Libreria, 2000. ---. "I due poteri universali. Il sorgere della riflessione politica in Occidente tra Alto Medioevo e Medioevo centrale". Dolcini 99-120. Dubois, Claude-Gilbert. "Les modes de classification des mythes". Thomas 28-35. Duby, Georges. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. București: Meridiane, 1998. [1978] Dumézil, Georges

[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
1995. Vol. 2, 2003. Nicol, Donald M. Împăratul fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin Paleologul, utimul împărat al romanilor. Iași: Polirom, 2003. Patlagean, Évelyne. Structure sociale, famille chrétienté à Byzance (IV-XI). Studies Series. London: Variorum Reprints, 1981. ---. Santità e potere a Bisanzio. Milano: Il Saggiatore, 1992. Un medioevo greco. Bisanzio tra IX e XV secolo. Bari: Dedalo, 2009. [2007] Pelikan, Jaroslav. "The spirit of Eastern Christensom (600-1700)". The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine. Vol. II. Chicago

[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
soutient l'apprehension intuitive. (40). 40 Vezi pentru: 1. rolul femeii: Bréhier 15-33, 73-137; Cavallo 137-67; Maltese 25-49, 111-39; Mango 17-103; Patlagean, "La pauvreté à Byzance au temps de Justinien: les origines d'un modèle politique"; Structure sociale; Santità e potere a Bisanzio 135-67; 2. educația și statutul copilului: Cavallo 111-67; Riché; 3. tratamentul social aplicat bolnavilor: Cavallo 21-50; 4. funcția sclavilor: Cavallo 51-87; Patlagean, "Économie paysanne et féodalité byzantine"; Structure sociale. 41 Vezi Impellizzeri: Egli ha operato l'adattamento del

[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
44 Vezi Papaioannou, Kostas. L'Art grèque. Paris: Mazenod, 1972. 114 (apud Besançon 21). 45 Vezi: Sono due, o imperatore augusto, i sistemi con i quali principalmente è governato il nostro mondo: la sacra autorità (auctoritas) dei pontifici e il potere (potestas) dei sovrani. Tanto più grave è la responsabilità dei sacerdoti, in quanto nel giudizio divino dovranno rendere ragione anche della salvezza degli stessi sovrani ... (apud Dolcini, "I due poteri universali" 102). 46 Pentru respectarea adevărului istoric, imperiul creștin al

[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
nostro mondo: la sacra autorità (auctoritas) dei pontifici e il potere (potestas) dei sovrani. Tanto più grave è la responsabilità dei sacerdoti, in quanto nel giudizio divino dovranno rendere ragione anche della salvezza degli stessi sovrani ... (apud Dolcini, "I due poteri universali" 102). 46 Pentru respectarea adevărului istoric, imperiul creștin al lui Constantin I, cu capitala stabilită pe ruinele fostului Bizanț păgân, ar trebui să se numească mai curând "constantinopolitan," mai ales după stabilirea definitivă a reședinței imperiale în orient de către

[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488

da lomina în locul cel bătrân, nice stele no vor lumina, ci vor întonica și zelelia să vor micșora și multe vor fi cu năduh; să vor ivi și tresnete și cotremure vor fi; și multe ceatăți vor cădea însă de potere loi Dumnezeu; și lona și stelele să vor asconde și domnii vor fi pre comeți și popii no să vor conoște dein omeni proști, ce vor fi minciuni multe ier deriptate no va fi” etc. Toate narațiunile oglindesc acest motiv

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]