7,476 matches
-
sensibilitate existențială care se poate dovedi o față acceptabilă a “sentimentului” devalorizat de poetica modernă. Paradoxal, ironia care e o aneantizare, se țese din materialități mărunte dar palpabile, din gesturi anodine dar precise, care transmit fiorul vieții: “Umerașele nichelate susțineau povara veșmintelor de zi cu zi,/ care ne feresc să părem mai goi decît sîntem./ Femeia fără să vrea își lăsase pardesiul cu fața deschisă spre interior/ obligată să asiste la ritualul/ ce avea să se desfășoare. Cealaltă haină mai discretă
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu m-a înspăimântat gândul. Ce-aș fi ajuns, ce s-ar fi ales de mine dacă aș fi trăit cu această insuportabilă povară? Chiar și azi întrebarea mă înfioară. Apoi, însă... La fel de inconștient am provocat, poate, alte răni. Răni pe care nu le-am observat niciodată sau prea târziu. Rănile în care pietrele erau înlocuite de cuvinte. Trecerea Ca s-ajungă aici trecuse
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
așternutul curat. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Din bun și rău n-a mai rămas ce stoarce și în desagi s-au adunat poveri. Abia m-ajunge vântul care toarce din freamătul pădurilor de ieri. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Și nu e drept ca vremea să mă-ncarce cu toamne și cu doamne și
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
copacii trosnind de ger, de cumplitul ger al bucuriei, cu gheața sufletului clocotindă din mine! La timona unei corăbii fără țintă, bătrânețea nu e o virtute cu clinchete de zurgălăi la fereastră - nicidecum! Numai eu știu cât de grea e povara să mergi Înainte fără sextanți În derivă, cu copiii din vis agățați de odgoanele luminoase ale Cântecului, sătul flămând de alchimii celeste! Nimic nu se vede În față, doar o troică beată Înoată prin puhoiul de nea al Siberiei mele
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pline de sunete sfărâmate, cu ochii pândind prin cețuri până mă dor - degeaba, nu pot ghici în atâtea ocoluri, în atâta învălmășeală de linii frânte, drumul tău drept către fagure, spre tainicul Hexagon. Când te văd zburând - încotro, unde, cu povara ta mică și dulce pe picioarele aurii, firavă, parcă temându-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să-ți revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
Motte-Fouqué. Subcapitolul Istoria ca stare a sufletului ne oferă studiul convingător nu doar al scrierilor lui Walter Scott, Hugo și Manzoni, dar și a Palatului de ghiață, al lui Lajecinikov sau Taras Bulba al lui Gogol. În subcapitolul Orgoliul și povara sensibilității, care începe cu Goethe și Rousseau (fără să fie omise și "spiritele tutelare" ale genului - Homer, Ossian, Lessing), alături de romanele lui Lermontov și Musset sînt analizate scrierile, importante pentru istoricul literar, ale lui Chateaubriand și Sénancour, Benjamin Constant și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și, ludic-ironic-descreierat-lucid cum era, își alesese mâna care să pună punct la povestea nebunească. Mai degrabă. Poate malefic și inteligent fără măsură, se jucase încă o dată și voise să încarce pe altcineva cu istoria sa monstruoasă, să arunce în spatele altcuiva povara răului pe care îl comisese el. Fiindcă, dacă faci pe cineva să afle răul care e în tine, practic, acel rău nu moare, i-l transmiți acelei persoane, răul acela, cunoscut și de altul, de alții, devine etern. Da, da
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
acela, cunoscut și de altul, de alții, devine etern. Da, da, cel mai probabil asta a urmărit. Și a și reușit. Mi-a așezat mie în spate răul, povestea lui. Mai ales dacă acel care se întâmplă să primească nemeritata povară este un ins cu frica lui Dumnezeu, care-și asumă niște principii ale binelui împotriva răului, cineva care de mic a fost învățat să-și iubească semenii ca pe sine însuși, mai ales într-un asemenea caz impactul asupra celui
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
ins cu frica lui Dumnezeu, care-și asumă niște principii ale binelui împotriva răului, cineva care de mic a fost învățat să-și iubească semenii ca pe sine însuși, mai ales într-un asemenea caz impactul asupra celui care primește povara este formidabil, imposibil de calculat, cum total imprevizibile sunt și consecințele acestui transfer, ca și reacțiile celui ce se încarcă cu povestea despre rău. Acela care primește în felul acesta povara răului e în stare de orice gest, inclusiv să
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
într-un asemenea caz impactul asupra celui care primește povara este formidabil, imposibil de calculat, cum total imprevizibile sunt și consecințele acestui transfer, ca și reacțiile celui ce se încarcă cu povestea despre rău. Acela care primește în felul acesta povara răului e în stare de orice gest, inclusiv să vrea să stopeze răul, nu? De pildă, îi poate trece prin minte să slăbească o roată de la căruciorul lui Tiberiu Naumescu sau Corneliu Golam și seara, când acesta iese din casă
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
a pătruns iarăși în curte. Am găsit urme de încălțăminte, un stîlp al gardului rupt și plasa de sîrmă îndoită. Așa a tatonat și anul trecut, înainte de a-mi fura bicicleta. Cum voi suporta și această frică? Nu e destul povara ce-o duc? îl rog pe Dumnezeu să-mi dea tărie. Singurătatea doare din ce în ce mai mult. Eu am văzut în ea calea spre Dumnezeu și poezie. Ce vremuri!... Grîdina Sfîșieri astrale Semințele pentru grădina de sticlă izvorul în cădere le împrăștia
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se lapede de diavol, mergând de bunăvoie la felcer să scape de povară. Amărâtul asculta, tăcea, se lăsa bruftuluit, își cerea iertare, dar de renunțat la podoabă nici vorbă. "Mai bine mort!" Dar nici după capul lui nu se puteau lua. Speranța a dat-o proprietarul nostru, gospodin Gherasim Șutoțkin, un bătrân care
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Am jurat să nu mă doară Nici bătaie și nici ură, Nici minciuna Împotrivămi. Viața-i cuminecătură. De poveri și de-nvrăjbeală, De trădări și lașitate, Nici În cot să nu mă doară. Nici de frunza mea pălită, Nici de vârsta-mi troienită, Nici de ura ce se-ndură, Nici de veșnicul complot, Nu mă doară nici În cot. Viața
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
dau naștere răspunde, într-o anumită măsură, unei porniri a sufletului, prin durată și intransigență, ele îi impun o încercare ce, în timpul acediei, este, fără îndoială, cea mai grea pătimire. Se adaugă alte încercări: foamea, somnul, abstinența totală, febra, oboseala, povara mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o regulă a
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge... SILABA ÎNVIERII MOSC VISEAZĂ Regele zăpezii a venit În poarta inimii mele și proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
era copilul lui tata, ci al unui francez, a fost motivul divorțului. Nu m-am făcut medic, cum dorea tata, ca să nu mi se spună toată viața: „Uite-l, acesta este fiul lui Danielopol!”. Ca să scap de o astfel de povară - povara de a nu fi eu Însumi - am urmat Dreptul. Trebuie să vă mai spun că am fost crescut de tata, la București, până mi-am terminat studiile primare, apoi am fost trimis În Franța, să urmez Colegiul Iezuiților din
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
copilul lui tata, ci al unui francez, a fost motivul divorțului. Nu m-am făcut medic, cum dorea tata, ca să nu mi se spună toată viața: „Uite-l, acesta este fiul lui Danielopol!”. Ca să scap de o astfel de povară - povara de a nu fi eu Însumi - am urmat Dreptul. Trebuie să vă mai spun că am fost crescut de tata, la București, până mi-am terminat studiile primare, apoi am fost trimis În Franța, să urmez Colegiul Iezuiților din Évreux
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în acest volum 60 dintre poeziile compuse de el în detenție. Cu puțin timp înaintea trecerii lui în eternitate, Zahu Până a publicat o excepțională biografie a mentorului sau spiritual, poetul Râd Gyr, căruia i-a fost dat “să urce povară geniului sau spre cele mai grele trepte spre înălțare”, cum scrie el la începutul articolului. Pe acest poet care, “de la Eminescu încoace nici un altul n-a fost mai cunoscut și n-a avut un destin mai tragic”, a avut șansa
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
să Își păstreze o uimitoare acuratețe a detaliilor. Condiția omului obișnuit devine așadar o imagine centrală În cadrul volumului, reflectată În analiza multiplelor scene existențiale. Astfel, farmacista pensionară Pompi, micii funcționari asupriți de șefii lor, femeile bătrâne și singure, atinse de povara vârstei, casnice epuizate de Îndatoririle zilnice sau veterani ai comunismului aflați În pragul pensionării sunt doar câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
exista minuni, și din punctul meu de vedere există, ce ai dori să se Întâmple acum, la ceas aniversar? POETUL: Gândindu-mă la iubitul poet Grigore Vieru, l-aș ruga pe Dumnezeu să nu-mi mai pună pe umeri și povară altor maldăre de ani. Dar nu să mă ia la El să mă lase În pace. Iar pe meșterul Cronos l-aș aresta și nu l-aș mai lăsa să tic... ticăie, să nu-mi mai roada timpul, fuiorul anilor
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
prea ocupată cu propria familie pentru a-l Îngriji, iar ceilalți total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva locuirii alături de niște intruși, familia preferă prezența bunicului, dar faptul e tardiv; scenele care trădează reticența și apoi vădita antipatie față de orice emigrant sunt de o duritate pe care nici măcar privirea inocentă a lui Danny nu
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
unei individualități ce se rostește, ci o sumă de povești inscripționate În filigran de o voce ce se definește ca purtătoarea de cuvânt a acestei lumi; fiecare dintre istorii are desigur unicitate, dar ea se leagă de celelalte prin aceeași povară a suferinței unor oameni aflați Într-o permanentă așteptare a Întâlnirii cu istoria, prin aceeași hotărâre a armenilor de a căuta un rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin evocarea atmosferei propriei copilării. Memoria afectivă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]