290 matches
-
iluminare; - Modulul de procesare a imaginii, o platformă în timp real unde sunt rezidente componentele software; - Modulul de avertizare acustică/vizuală; - Terminalul de încărcare/programare. Încărcarea imaginilor referință cât și programarea câmpurilor în care se vor aplica funcțiile de măsurare pozițională sau dimensională se va realiza prin conectarea la platforma real-time a unui terminal pe care va rula interfața cu utilizatorii. Industria textilă la nivel mondial, alături de alte ramuri industriale, este în plină recesiune. Pentru a putea rezista și a se
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
să identific tehnocrații din cadrul elitelor politice ale unei societăți comuniste, iar În al doilea rând, să evaluez proporția lor În nominalizările pentru pozițiile guvernamentale În două perioade diferite ale comunismului românesc: 1952-1965 și 1965-1974. De aceea, am ales o abordare „pozițională” a elitelor politice, stabilind ca principal loc al cercetării guvernul și membrii săi. Pentru a conferi argumentelor mele o mai mare consistență și pentru a-i identifica cât mai bine pe aceia care afectau deciziile politice „În mod regulat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
că acestea erau evident „organizații puternice”. Însă decizia mea de a mă focaliza asupra instituției guvernului este susținută de mai multe considerente (sper, solide). 1. În primul rând, În orice sistem politic, guvernul este o instituție centrală și orice abordare pozițională a elitelor politice care nu Îi acordă atenția cuvenită riscă să lase deoparte un număr mare de indivizi care par, altfel, să se califice pentru statutul de elită. 2. S-ar putea argumenta că Într-un sistem comunist există două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
amploarea și durata acestor continuități au fost puțin studiate. Continuitatea practicilor, a strategiilor de personal adoptate, cât și a persoanelor, de-a lungul celor șaptesprezece ani de postcomunism, rămâne un subiect departe de a fi epuizat. Pornind de la un demers pozițional cu privire la elitele guvernamentale, studiul de față Își propune să se concentreze pe un caz bine delimitat, cel al elitelor executive postcomuniste. Cabinetele constituie un centru al puterii statale, locus al luării deciziilor guvernamentale. Dimensiunea redusă a cabinetelor, capacitatea lor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Am ales acest exemplu Întrucât Îl considerăm simptomatic pentru maniera În care a fost creată prima echipă ministerială. Criteriul de selecție a fost centrat pe recomandarea anumitor persoane. Relația cu aceste persoane poate adesea să scape sistematizării unui simplu demers pozițional, bazat pe identificarea formelor de capital de care dispun actorii politici. În fond, este foarte probabil ca principala resursă mobilizată În cazul lui Anton Vătășescu să nu fie capitalul economic reconvertit, ci resursele academice. Astfel, anumite persoane au ocupat diverse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
politică 9. Trebuie însă spus că analiza carierelor politice este gândită de către Mattei Dogan nu doar ca un indicator revelator al reprezentării, ci mai ales ca un explicans al articulării decizionale în cadre instituționale. Din acest motiv, urmând o logică pozițională, multe dintre studiile cu privire la decriptarea traiectoriilor actorilor politici s-au îndreptat spre analiza elitelor guvernamentale, miniștri și secretari de stat, considerați a fi principalii actori decizionali 10. Numeroasele studii cu privire la acești actori din țări precum Franța, Italia, Marea Britanie sau Olanda
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Accesul la cuvânt Accesul la cuvânt al interlocutorilor este controlat de norme culturale implicite, pe care vorbitorii le învață prin interacțiune socială sau prin reguli cu caracter explicit, pe care indivizii le deprind prin educație. Bernstein (1971) distingea între orientarea pozițională și orientarea personală în cadrul familiei, prin extensie în cadrul grupului imediat relevant. Astfel, orientarea pozițională presupune că membrii grupului vorbesc în concordanță cu poziția pe care o ocupă în cadrul grupului. Orientarea personală presupune accesul egal la cuvânt al tuturor membrilor grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe care vorbitorii le învață prin interacțiune socială sau prin reguli cu caracter explicit, pe care indivizii le deprind prin educație. Bernstein (1971) distingea între orientarea pozițională și orientarea personală în cadrul familiei, prin extensie în cadrul grupului imediat relevant. Astfel, orientarea pozițională presupune că membrii grupului vorbesc în concordanță cu poziția pe care o ocupă în cadrul grupului. Orientarea personală presupune accesul egal la cuvânt al tuturor membrilor grupului. Extrapolând, Estul are o orientare pozițională în privința accesului la cuvânt, Vestul are o orientare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin extensie în cadrul grupului imediat relevant. Astfel, orientarea pozițională presupune că membrii grupului vorbesc în concordanță cu poziția pe care o ocupă în cadrul grupului. Orientarea personală presupune accesul egal la cuvânt al tuturor membrilor grupului. Extrapolând, Estul are o orientare pozițională în privința accesului la cuvânt, Vestul are o orientare personală în privința accesului la cuvânt. Trompenaars (1993, pp. 68-69) distinge trei tipare de acces la cuvânt: tiparul „anglo”, interlocutorii își respectă reciproc cuvântul, nu întrerup, dar nici nu fac pauze mari între
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am văzut mai sus că titlurile din presă și sloganurile de acroșaj publicitar se deosebesc pozițional și tipografic de redacțional. Cel din T7a, dispus pe un rînd, diferă de cele din T7b și din T14 aranjate pe două rînduri. Ch. Luc și J. Virbel vorbesc pe bună dreptate de proprietățile "tipo-dispoziționale" ale punerii în formă materială
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
economice, care au încercat să evidențieze costurile sociale și, în particular, costurile ambientale derivate din existența creșterii economice. Între acestea pot fi amintite: “paradoxul” lui Easterlin (datele care indică faptul că bogăția și fericirea umană nu sunt corelate); noțiunea bunurilor “poziționale”, elaborată de Hirsch, care spune că plăcerea, satisfacerea anumitor bunuri este restrânsă la un număr mic de persoane cu venit ridicat, în pofida iluziei că toți membrii societății ar putea să ia parte într-o zi la consumul acestor bunuri; analiza
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
separat tehnica portarului (vezi capitolul următor). II.2. Tehnica atacantului Tehnica atacantului cuprinde: * poziția fundamentală a atacantului; * deplasarea În teren; * ținerea mingii; * prinderea mingii; * pasarea mingii; * aruncarea la poartă; * driblingul; * fentele. II.2.1. Poziția fundamentală a atacantului În cadrul atacului pozițional, jucătorii adoptă o poziție specifică de lucru, pe care o numim poziție fundamentală. În jocul de handbal nu există o poziție fundamentală standard, aceasta fiind strâns legată de deplasările jucătorului (cu și fără minge), de acțiunile de derutare a adversarului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea În funcție de așezarea laterală a partenerului. Recomandări: Se va insista asupra activității independente a trenului superior și a celui inferior, În strânsă legătură cu poziția dinamică de intrare În posesia mingii (fig. nr. 13). Ex. 5. Dispunerea jucătorilor În atacul pozițional și adaptarea poziției fundamentale la cerințele postului, la prinderea mingii, la mișcarea În teren pe post, la cerințele impuse de tactica individuală și colectivă. II.2.2. Deplasarea În teren a atacantului Desfășurarea jocului de handbal presupune adoptarea unor poziții
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (fig. nr. 43). Ex. 6. Pase În doi din deplasare și aruncare la poartă cu pas Încrucișat (aruncările se vor efectua de la nivelul semicercului de 9m). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional; unul dintre jucători primește mingea și efectuează aruncarea la poartă cu pas Încrucișat. Variantă: Din aceeași formație de lucru, dar introducându-se jaloane, apărători pasivi sau semiactivi. d. Aruncarea la poartă cu pas adăugat Este o aruncare cu sprijin pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncare la poartă. Ex. 5. Pasă la un jucător fix, reprimirea mingii și aruncare la poartă cu pas adăugat. Ex. 6. Dribling multiplu și aruncare la poatră cu pas adăugat (fig. nr. 44). Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși În atac pozițional și, după pase sau dribling, aruncă la poartă cu pas adăugat. Pentru a se arunca prin culoare, se vor utiliza jaloane și apărători pasivi sau semiactivi. e. Aruncarea la poartă din săritură Deși considerat mai dificil, este procedeul cel mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mare; când atacantul primește mingea și se află În imposibilitatea de a pasa, deoarece coechipierii săi sunt strânși marcați; când jocul cere reducerea ritmului (calmarea) acțiunilor de atac (final de meci și scor favorabil, schimbări de jucători, trecerea În atacul pozițional). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Ex. 1. Dribling printre 5-6 jaloane, așezate În linie dreaptă pe lungimea terenului, executat În viteză foarte mare și aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Obs.: atenție la alternarea corectă a mâinilor În timpul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
primi mingea și a construi fazele de atac sau pentru a finaliza. Continuare a plasamentului, demarcajul poate fi direct sau indirect. b. Pătrunderea Pătrunderea este acțiunea de demarcare către poartă (când se trece În atac) sau spre semicerc (În atacul pozițional sau În circulație), efectuată În regim de viteză și forță, cu scopul primirii mingii și al aruncării la poartă. c. Depășirea Depășirea este acțiunea de tactică individuală prin care atacantul, aflat În posesia mingii, se eliberează corect de marcajul apărătorului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
construirea acțiunilor specifice tuturor fazelor atacului. a. Pasa Între doi sau mai mulți jucători Este cel mai simplu mijloc, care stă la baza jocului colectiv. În primele două faze ale atacului se utilizează pasele lungi și În adâncime, În atacul pozițional se folosesc pasele laterale pe pătrunderi și cu angajarea pivotului, iar În atacul În circulație pasele scurte, rapide, de colaborare. Acest mijloc de tactică colectivă este legat mai ales de atacul pozițional, când se folosesc sisteme ordonate de pasare cum
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
utilizează pasele lungi și În adâncime, În atacul pozițional se folosesc pasele laterale pe pătrunderi și cu angajarea pivotului, iar În atacul În circulație pasele scurte, rapide, de colaborare. Acest mijloc de tactică colectivă este legat mai ales de atacul pozițional, când se folosesc sisteme ordonate de pasare cum ar fi: * pasarea mingii În lanț (fig. nr. 108a); * sistemul de pasare 1-8 (centru extr. stg. inter stg. centru extr. dr. inter dr. centru pivot centru); poate să Înceapă și spre partea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În cadrul oricărei faze a atacului, dar mai ales În atacul poziționa, circulația mingii se Încadrează În sistemul respectiv. b. Pasa pătrundere reprimirea mingii Mijloc simplu de colaborare Între doi jucători, pasa pătrunderea reprimirea mingii, este utilizat nu numai În atacul pozițional, ci și În contraatacul susținut. De exemplu: pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă (procedeu la alegere) (fig. nr. 109). c. Încrucișarea Încrucișarea reprezintă părasirea temporară, fără sau cu minge, a zonei de teren În care acționează un atacant
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
inter și o extremă, aceasta se numește Învăluire (fig. nr. 110c, d); * Încrucișarea Între trei jucători din linia de 9m (Încrucișare dublă). Încrucișările, ca și pasele, stau la baza tuturor acțiunilor colective, mai ales În contraatacul susținut sau În atacul pozițional. Obs.: O serie din exercițiile corespunzătoare etapei de Învățare și consolidare vor fi prezentate În cadrul fazelor de atac. Încrucișarea dublă (pentru interi) Fiind schimburi de locuri Între doi sau trei jucători efectuate În adâncime (În zone Învecinate sau Îndepărtate), Încrucișările
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de atac. Încrucișarea dublă (pentru interi) Fiind schimburi de locuri Între doi sau trei jucători efectuate În adâncime (În zone Învecinate sau Îndepărtate), Încrucișările ca și paselestau la baza tuturor acțiunilor colective, mai ales În contraatacul susținut sau În atacul pozițional. Obs.: În activitatea practică, trebuie să se aibă În vedere ca Încrucișarea să se facă, pe cât posibil, la nivelul pivotului. Încrucișarea dublă este specifică liniei de 9 m și este utilizată cu scopul de a pune În valoare jucătorii interi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În opt se compune din Încrucișări, peste una, două sau mai multe fâșii de teren și schimburi de locuri, prin conducerea mingii. Obs.: circulația jucătorilor și a mingii, din cadrul "optului", este necesar să fie alternate și cu pase În atacul pozițional. Vom Încerca să realizăm o clasificare a circulațiilor În opt, iar pentru o mai bună Înțelegere, vom utiliza și desenele (descrierea acestor tipuri de circulații o veți găsi În cursul teoretic): * circulația În opt În trei jucători, realizată În zona
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În pătrundere; favorizat de plasamentul pivotului, acesta aruncă la poartă (fig. nr. 139). IV.3.1.3. Forme de joc În atac În realizarea atacului În jocul de handbal, se disting următoarele forme: * atacul rapid (contraatacul și contraatacul susținut) * atacul pozițional * atacul dinamic sau În circulație. Toate cele trei forme sunt indispensabile pentru o echipă care Își propune să obțină rezultate sportive de Înalt nivel. Echipele de valoare sunt capabile să aplice alternativ, toate formele de atac, În mod conștient, calculat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Toate cele trei forme sunt indispensabile pentru o echipă care Își propune să obțină rezultate sportive de Înalt nivel. Echipele de valoare sunt capabile să aplice alternativ, toate formele de atac, În mod conștient, calculat și cu justificare tactică. Atacul pozițional și atacul În circulație sunt două forme specifice fazei a IV-a atacului (atacul În sistem). Atacul pozițional Această formă de atac se utilizează cu justificare tactică În situațiile când apărarea a avut timp suficient pentru organizare și nu poate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]