280 matches
-
început chiar nu ni era permis câtuși de puțin de a ne îndoi cumcă ideea aceasta nu va fi aprobată și de d-voastre. {EminescuOpIX 445} Junimea de pe la celelalte facultăți a îmbrățișat cu căldură ideea, astfel încît sânt în fericita pozițiune de a vă putea anunța cumcă nu putem avea decât o reușită cât se poate de bună și de frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întregul Austriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
costișelor cu cari i-a-mproprietărit o dreptate nedreaptă. Veni-va vremea și a dreptății celei drepte. În fine, daca vre-un domn de naționalitate maghiară mi-ar face până și onoarea reflexiunei, declar a priori că m-ar pune într-o pozițiune șoadă, căci nu știu ungurește, {EminescuOpIX 448} nu m-am silit să-nvăț frumoasa limbă asiatică, căci îmi mai plăcea barbara limbă italiană d. e. în locul melodioasei, dulcei, molatecei limbe maghiare. Aș fi putut s-o învăț ca să mîngăi tigresa, dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu erau încă organizați ei avură nevoie de toată energia lor spre a se împotrivi popoarelor barbare ce îi înconjurau la nordul Dunării. În curând însă Dacii căpătară predomnirea asupra întregului neam. Această precumpenire a elementului dac se explică prin pozițiunea mai tare a țării ocupată de ei, cetatea Carpaților, înconjurată de munți aproape din toate părțile. Și pe atunci ca și în timpurile mai noi Transilvania era adăpostul firesc al poporațiunilor alungate din câmpii, de către oardele barbare. Stăpânii adăpostului însă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o datoresc marii lor inimi, care împlinea dânsa lipsele lăsate de necultivata lor inteligență. Astfel era acest popor, Geto-Dacii. Plini de energia barbară a rasei lor, oțeliți prin credința în nemurire, uniți într-un corp mare și compact, într-o pozițiune din cele mai tari atât pentru atac cât și pentru apărare, cu mintea lor ageră, predispusă pentru primirea civilizației, pe care însuși dușmanii lor firești se însărcinau să le-o comunice, ei deveniseră pentru stăpânii lumii o primejdie din cele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și Sarmizagetuza, el întâlnește înainte de a ajunge la Tibiscum, pe dușman la Tapae. Numele acestui loc s-a păstrat în localitatea Tapa sau Tapia de la nordul Lugoșului, așezată la baza munților și deasupra Timișului, încât înfățișa foloasele strategice pentru o pozițiune de apărare, pe care le-am însemnat mai sus, și pe care Dacii o aleseseră ca punctul unde să aștepte pentru prima oară ciocnirea armatelor romane. De la Tapae înainte, urmând valea Timișului până la confluența Bistrei și apoi valea mărginită de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
romane sunt nevoite să-și deschidă un drum cu toporul; ponoare, torente și șanțuri adânci pe care sunt siliți să le umple; întărituri ridicate mai la fiece pas și apărate cu o stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie și mai fiecare pas înainte al Romanilor este însemnat prin moartea unui legionar; iar din partea Dacilor jertfirea vieții se face cu o dărnicie, pe care putea să o explice numai nestrămutata
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
desuet de angelolatrie: „Angel radios! De când te-am văzut Întâiași dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul rațiunii... Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore: que prétendez-vous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt Într-o pozițiune pitorescă și mizericordioasă și sufăr peste poate. O, da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta sublimă Într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune care m-a făcut pentru ca să-Ți fac aci anexata poezie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
deja se consumă cel de-al doilea mariaj, Rică ar ajunge În mod cert nu doar prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comitetului agricol și al altor comitete și comiții. Declarația de amor a lui Rică, aflat „Într-o pozițiune pitorescă și mizericordioasă” - potrivit propriei mărturisiri -, e patetică și declamatorie. Răzbat ecouri din poezia de dragoste a epocii, adaptări ad-hoc ale unor versuri din balada Zburătorul („fruntea mea Îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate”) a lui Heliade
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
într-o dispoziție momentană a resurselor. 1.5. O economie a oportunităților În privința poeziei române ei [românii din Ardeal și din Bănat] au rămas subt semnul cel de gheață din termometru. Pricina la aceasta unii o scriseră la climă, la pozițiunea locului; alții iarăși la o deosebită istățime, ce o ar avea locuitorii acelor țări și care la ai noștri ar lipsi. Noi din parte-ne nu ne învoim nici cu una, nici cu alta din aceste două păreri. Nu cu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de frumoase ar fi ele, sunt respingătoare 253 sau Rostul tragic al vieții omenești e că, pe când viața petrecută în aievea, se ține seamă de împrejurări și de slăbiciunile omenești, se fac concesiuni și se iartă multe, "în lumea ideală" pozițiune socială, bogății și destoinicii individuale sunt numai accesorii, cei mari și mici sunt deopotrivă și li se cere tuturora cumpenire deplină, nu se face nici o conseciune, nu se iartă nici un păcat și slăbiciunea, fie cât de mică duce neapărat la
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
principalul argument pentru participarea la operațiunile militare din Balcani. Ca atare, Marele Duce Nicolae era Înștiințat de Carol I că a decis să treacă Dunărea În fruntea a 30.000 de oameni, cu obiectivul de a cuceri Împreună cu armata imperială „pozițiunea de la Plevna” <ref id="70"> 70 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 55; ANIC, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 5. </ref>. La 16 august 1877, Domnitorul României sosea la Gorni-Studen, sediul Cartierului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
12/24 aprilie 1878, o notă diplomatică baronului Stuart, rămasă Însă fără răspuns <ref id="100"> 100 Ibidem, dosar nr. 17/1878, f. 100-104.</ref>. Ca atare, Consiliul de Miniștri, convocat de urgență, avea să decidă ca armata să ia „pozițiune de apărare”, Domnitorul Însuși efectuând inspecții militare În Oltenia <ref id="101"> 101 Istoria Românilor, vol. VII, tom I, București, 2003, p. 694. </ref>. În același timp, erau respinse propunerile Țarului <footnote id="102"> 102 Alexandru al II-lea Îi
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Predeal la 5 aprilie 188514. Regele Suediei și Norvegiei, în toastul rostit la București, la 3 aprilie 1885, și-a exprimat admirația față de națiunea română "care a lucrat cu bărbăție la regenerarea națională și care și-a dobândit astăzi o pozițiune nu numai prin gloria armelor, ci și prin lucrările păcii"15. Relațiile româno-suedeze, au înregistrat o evoluție pozitivă imediat după dobândirea independenței în anul 1878, după comunicările oficiale întreprinse de România la Stockholm și în alte capitale europene. În perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Unirea a pregătit Dinastia; întemeierea Dinastiei a desăvârșit Unirea; amândouă au adus Neatârnarea..” În anii domniei lui Carol I s-au obținut: „Stabilitatea în Stat, purtarea unui război victorios, desființarea vasalității, dobândirea Independenței, înălțarea Regatului, recunoașterea de către toate Statele a pozițiunii europene a României, răspândirea în lume a unui nume onorabil și respectat, și pe lângă acestea, progresele însemnate culturale și economice în toate direcțiile activității unui popor plin de viață.” Gândul ne duce, mai departe, la D.G. Golescu , care scria lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la 5 aprilie 188589. În toastul rostit la București, la 3 aprilie 1885, Regele Suediei și Norvegiei și-a exprimat admirația față de națiunea română "care a lucrat cu bărbăție pentru regenerarea națională și care și-a dobândit și astăzi o pozițiune nu numai prin gloria armelor, ci și prin lucrările păcii"90. Relațiile româno-suedeze au înregistrat o evoluție pozitivă imediat după dobândirea independenței, după comunicările oficiale întreprinse de România la Stockholm și în alte capitale europene. În perioada până la primul război
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Seleuș, Pantelimon, Erkesek, Muslu, Muslu-bei, Satiskioi și Terzikioi. Satul Șiriu era un sat românesc întemeiat în anul 1858 de către mocanii ardeleni veniți în Dobrogea. Satul Capugi, denumire provenită de la termenul turcesc însemnând portar, era așezat pe valea Capugi "într-o pozițiune frumoasă"1134. Acesta se afla la 3 km sud de satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135. Satul Cartal Seleuș era situat pe valea pârâului Cartal, un afluent al Casimcei, la 5 km E de satul Șiriu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de satul Șiriu. Satul Pantelimon fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al distrugerii satului în timpul războiului Crimeii a fost acela că aici se afla reședința hanului tătarilor din Dobrogea. Satul Erkesek era situat pe dealul cu același nume, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stilul lui caracteristic „Nu Înțeleg ce fel de speranță poate cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii popoarelor pe jumătate cucerite, și n-am nevoie să amintesc aici care a fost soarta așa numiților socii populi romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cineva Întemeia pe această convențiune, când disproporția de putere este așa de mare, Încât, ori câte n-ar zice, niciodată nu am fi pe picior de egalitate! Știți care este pozițiunea care se face României prin această convențiune? Este Întocmai pozițiunea care o făceau romanii popoarelor pe jumătate cucerite, și n-am nevoie să amintesc aici care a fost soarta așa numiților socii populi romani. Aceasta Însă nu este destul. Dacă ar fi numai atâta că noi, părăsiți de toți am
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ne putem arăta În fața Europei mai dârzi decât ne permit puterile noastre, și numai arătând bunăvoința noastră vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conținutului tratatului de la Berlin. Tratatul de la Berlin ne impune, ne pune În pozițiune de a trata chestiunea evreilor și a-i da, se Înțelege, o soluțiune conformă cu ideile moderne; dar negreșit că noi trebuie să căutăm să fie conformă și cu situațiunea noastră”. La Începutul anului 1879 (februarie), Camera și Senatul au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vre-o putere care crede că Tratatul de la Berlin va putea fi aplicat, Încât să dăm În bloc drepturi tuturor evreilor, trebuie să răspundem că nu se va găsi nici un ministru care să facă aceasta. Suntem, prin urmare, Într-o pozițiune foarte neplăcută. Eu unul, D-lor, v-o declar francamente că nu văd În populațiunea evreiască, care este În țara noastră, pericolul pe care-l vedeți”. Dar admit că este așa; „v-aș Întreba Însă, ce ați câștigat cu măsurile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fie enunțată și În discursul din 14 aprilie 1895, când a declarat, completând cele spuse anterior „casele acestea nu urmăresc numai cazuri izolate, nu urmăresc numai unele accidente Întâmplătoare, ele urmăresc și un alt țel, acela de a asigura o pozițiune mai bună nu numai bolnavilor, văduvelor și orfanilor, dar ele vor să permită crearea cetăților uvriere, vor ca lucrătorii să se poată bucura de toate acele foloase, care să-i facă a nu se crede că sunt niște paria, că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), la care au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
minime intervenții în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
le stăpânea mai înainte, cât și acele ce le-a smuls mai în urmă Poloniei, Principatele Moldovei și Țării Românești au devenit obiectul ambiției cotropitoare a celor două curți împărătești, precum și a intrigilor diplomatice câte chinuiesc Divanul de la Constantinopol. Prin pozițiunea lor geografică între Banatul Timișoarei, Transilvania, Polonia și Marea Neagră, aceste provincii înfățișează foloase politice și comerciale, atât pentru Casa Austriei, cât și pentru Rusia. Aceasta de pe urmă, după extensiunea limitelor sale până la țărmurile Nistrului, proiectează în chip vădit cotropirea Moldovei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]