406 matches
-
cătând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-ar dori pentru o fată. - Nici narcisele nu-mi plac, Prea aruncă-n jur miroznă ! Zise una sub cerdac: - S-o miroși ? Asta da poznă ! - Fetelor, ce ziceți oare ? Trandafirul de-l alegi, sigur, e frumos, dar doare de te-nțepi când îl culegi? Au ținut-o, zi lumină, luând la rând pe fiecare. Pe-nserat zic: - Din grădină suntem cea mai mândră floare. Cât bârfesc
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372449_a_373778]
-
fiind prizonier într-un lagăr german. În cealaltă casă, în care fuseseră încartiruiți niște soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i îi dădeau zahăr și-l aruncau în sus, spre marea lui satisfacție. Rușii se purtau frumos, chiar când făcea pozne păguboase. Avea vreo trei-patru ani când, desculț fiind, își oprise fuga exact în covata în care ei își plămădiseră aluat pentru pâine. Pedeapsa a fost simbolică, unul dintre ei îl ridicase și-l lovise cu latul săbiei la fund, în
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
înapoi, am observat că avea o altă expresie pe fata nu ne privea cu răutate tot cu acel zâmbet frumos feminin împletit cu bunătate însă pe Marian îl cerceta așa cum o învățătoare își cercetează un elev ce a făcut o pozna și vrea să o ascundă, i se adresa lui Marian: - Și zici că nu știi, de ce nu ești primit la azil, nu ai nici o ideie despre marea nedreptate ce ți se face acolo, nu bănuiești că ar putea fi și
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
l-a împărtășit, dar sub jurământ că nu spunem tatei. (Eram aceștia trei, nu numai frați, ci și buni prieteni. Hoinărelile, unele aventuri copilărești, apropierea ca vârstă, ne uniseră. Realizaseră între noi noi solidaritate în totul, uneori chiar și în pozne cu urmări...penale din partea părinților. Această solidaritate s-a menținut și când ne-am făcut bărbați în toată firea. Ne ajutam în tot ce puteam. Iar când a plecat primul dintre noi, Vasile, golul lăsat a fost atât de mare
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
îmi bântuie gândurile ce musai se cer a fi descătușate. Nu, nu cumva să vă fure vreo bănuială vinovată asupra-mi! Sunt de-acum om la vârsta bătrâneții, dar nici la tinerețe n-aș fi avut destul spor la niscai pozne de genul celora ce v-ar putea trece prin minte. Așadar, în a doua zi a vizitei noastre la Chișinău, dl. doctor în știinte Vasile Șoimaru, pe lângă alte surprize pregătite pentru noi doi, primarul și învățătorul de la Miroslovești, ne face
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
le culeg și-n noaptea părului să ți le-așez, tu, diademă de lumină, și peste-a mele vreri regină. Dar am rămas captiv în vise - nestinse-n lacrima-nserării - când din înalt ai coborît ca plat model al acătării. POZNELE TIMPULUI O comedie groaznică e vremea cu este, fuse și va fi - prezentul parcă-i o nimica, din viitor poți doar ciupi; trecutu-i fără de hotare, căci el înghite ne-ncetat istorii și-ncheiate sorți, eternu-n clipă comprimat. Să fie între timp
STIHURI DIN LUMINĂ (X) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348398_a_349727]
-
filmele de pe casete, cu polițiști americani frumoși, inteligenți și totdeauna victorioși. Cauciuc se mistui ca un fum, iar peste douăzeci și patru de ore se prezentă la director cu un plic plin cu poze. Pozele îl arătau pe profesorul de matematică făcând pozne cu două eleve din clasa a opta. - Heheheeeee, behăi satisfăcut directorul, iete bă, ce trupan pă moșu’, numa’ fibră, când dracu’ are timp de tras la fiare, c-așa cân’ te uiți la el n-ai zice!! Băăă, și ștorfetinele
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
după vreo boroboață mai sâcâitoare. Copilul se lăsa chemării ascultând explicațiile înflorite despre necazul puiului îngrozit de vânt și întuneric, așteptând spășit întru salvare pe mamă și frați. După zăbava de la tablou, uita, parcă, tot, revenind la alte și alte pozne. Și urmă asa o vreme. Era în amurgul unei zile caniculare. Dată treburilor, bunica sesiză, într-un târziu, liniștea nefirească din casă. Pesemne că e ostoit de joacă și căldură bietul, își zise. Și gândul ăsta o scoase din reverie
TABLOUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377037_a_378366]
-
al-Ula Al-Ghiti, de origine yemenită, a pus bazele Fundației Taiba din România, în 1999, care este finanțată de o bancă din Arabia Saudită. Aceeași bancă sponsorizează și Liga Islamică și Culturală din România, precum și Taibah International Aid Agency, din Bosnia.” Iaca poznă! „De la înființare, «Taiba» și «Islamul Azi» au avut ca scop contestarea autorității Muftiatul Cultului Musulman din România, reprezentat de Muftiul Yusuf Muurat. Muftiatul este singura autoritate recunoscută de statul român ca reprezentându-i pe musulmanii din România. Într-un raport
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
proiectul nostru. Ce Înseamnă de fapt o istorie? „Proces de dezvoltare”, „știință care studiază dezvoltarea complexă a societății, a unui popor etc.”, „scriere conținând evenimente și fapte care se Încadrează În această știință”, „povestire, narațiune”, dar și (familiar) „Întâmplare, pățanie, poznă, Încurcătură”. Și apoi să răspundem Încă o dată, dar amănunțit și răbdător, aceleiași Întrebări elementare - ce este dandysmul? -, fără teama că am putea-o epuiza. Oricât de sever, de riguros ar fi efortul de ordonare, dandysmului Îi rămâne mereu un rest
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să dea în fandacsie. Plictisul e mare și oamenii își mai alungă urâtul ținându-se de pozne sau - nevindecabil miticism - discutând politică. Comice, până la un punct, sunt șiretlicurile la care, urmărind să se mărite, participă, cu osârdia speței, văduve, fete bătrâne, fete tinere. După nuntă, însă, începe șirul lung de dezolări. Eroii lui B. sunt munciți câteodată
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră din poznele și isprăvile unor personaje ce își vor avea celebritatea lor: Haplea și Frosa, Lir și Tibișir, Timofte și Porumbița, Uitucilă. Alte culegeri includ adaptări iscusite ale unor legende din toate zările (Clopotul fermecat, Comoara cu povești, Povești de aur), povestiri
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
fericirea mea!, București, 1923; Stafiile dragostei (în colaborare cu Dr. Ygrec, Sărmanul Klopstock și Alexis Nour), București, 1929; Doamna Casanova (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1932; Fecioare la licitație (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1933; ed. Iași, 1991; Pozne și năzbâtii, București, [1933]; Fata cu păr de lup, București, 1934; Cavalerii verticali (în colaborare cu Ionel Jianu), București, 1934; Rumba dragostei (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1934; Tichia de mărgăritar, București, 1935; Cine a ucis? (în colaborare cu
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
cele mai intime stări sunt dezvăluite până în profunzimea personalității lor. Adesea pacientul își reprezintă dinainte reproșurile privind neglijența îngrijirii dinților și avertismentele ce i se vor da, ceea ce îl face să se simtă ca un școlar certat, prins cu o poznă, și-i provoacă opoziție (Luban-Plozza, 1969). Datorită lipsei de cunoaștere a multor probleme diferite psihologice, psihosomatice și socio-medicale, foarte mulți dentiști apelează cu disperare la un autoritarism convențional și chiar la metode represive; ei se refugiază în spatele mitului infailibilității salvatoare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
văduve drept sminteală din cauza durerii, neputând crede că într-adevăr se bucură de moartea lui (Nevasta). Rivalitatea erotică duce ușor la crimă (Răfuiala). O umanitate nu mult diferită populează nuvelele din spațiul orășenesc, cu personaje umile, ușieri, hamali, servitoare (Norocul, Pozna). Nuvelistul se pricepe să sugereze traiul cenușiu, asfixia morală, ambianța sordidă, tragismul cotidian al unui univers fără orizont. Personajele, frustrate, își revarsă mânia neputincioasă în gesturi de violență asupra celor mai slabi. E sensibilă influența lui Cehov, din care R.
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mișcau convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care îi recenzează volumele sau redactează medalioane noi (E. Lovinescu, Tudor Vianu). Alt prozator promovat constant de S. este cronicarul dramatic al publicației, Liviu Rebreanu, cu schițele Pozna (3/1919), A murit o femeie... (7/1919), Divorțul (22/1919), Ghinionul (13/1920), în numărul 26/1919 tipărindu-i-se și fragmentul Fuga din „romanul-jurnal” Calvarul. Deși Liviu Rebreanu colaborează la S. și în calitate de dramaturg, în numărul 37/1919
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
la întrebări de tipul : De ce fetița mea nu vrea să comunice cu mine ?; De ce fiul meu este atât de agresiv ?; Cum să-mi conving copilul să nu mai stea atât la calculator?; Când copiii mei nu vor mai face atâtea pozne ?; De ce fiica mea nu este cea mai bună din clasă, când îi oferim toate condițiile ? Învățătoarea și părinții, în colaborare cu psihologul său consilierul școlar, cu medicul școlii, cu profesorul de religie sau preotul trebuie să formeze o echipă. Colaborarea
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
gravitate. Hazul sfătos al prozatorului îngăduie uneori analogii cu registrul stilistic al basmului, astfel încât nu distonează deloc prezența în text a unui basm propriu-zis, parcă extras din colecția Povești ardelenești a lui Ion Pop-Reteganul. Prozele componente pun în scenă mici pozne, pățanii diverse (unele cu valoare de pildă), personaje pitorești. Superstiții și eresuri sunt „recuperate” cu farmec în cadrele realului. Privirea povestitorului zăbovește asupra unor mici ritualuri casnice sau asupra unor gesturi cotidiene, consemnate cu acuratețe, procedeul vorbind despre o fascinație
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
insultă, pentru că practic ai ratat misiunea.” Terminologia militară pătrunde și într-o altă descriere, când se se strecoară în magazia școlii, iar Jacob spune: „Totul a avut loc în două mici ambuscade”. Când mama lui l-a surprins făcând o poznă, el spune „Încetul cu încetul, am cedat interogatoriului și am mărturisit”. Astfel, multe din amintirile sale din copilărie reprezintă primele scântei de curaj, anticipând aspectul asumării provocărilor de mai târziu, în calitate de soldat profesionist. Amintirea despre kibutz este, în orice caz
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe-o cioată. Că era încă tăiere în parchet și muncitorii lepădaseră sculele, să facă amiaza. - Taman de tine am nevoie, zic eu, și, nici una nici două, haț ! înșfac toporul de coadă. Scula bună face cu ochiul. Să vezi, dumneata, poznă, că-n nes iarnă cât pe ce să facă și de la mine picioare. - Zău ?! - Zău, cumătre ! Așteptam popa de Bobotează. Acu, părintele știi că umblă cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
eu”. Iordache Cărăușu stupi între picioare. De după lada de făină un omuleț negru zise atuncea tare : - Solomonarii au fiecare feliușagul lor, unii leagă ploile și abat grindina la loc pustiu, pe prund ori pe imaș. Răzbunicul meu știa să facă pozna asta. Alții au dar să nu le facă rău dihăniile. Asta am văzut-o eu cu ochii mei când eram băietănaș. Umblam cu oile în zăvoi, pe malul apei, ș-aveam acolo între trei răchiți colibă și târlă unde aduceam
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Pe neobservate, Sorin iese din cameră, se-ntoarce iarăși, pe urmă pleacă din nou. Deodată, de la chivetă se aude un zgomot asurzitor. Tăticul sare ca ars. Unde-i băiatul? Unde se aude tărăboiul ăsta? O fi făcut cel mic vreo poznă? Se duce, glonț, către bucătărie. Sorin abia a reușit să pună în chiuvetă un capac mare și verde. Peste ursuleț, peste camion, peste cămilă... Văzându-l pe tata, băiețelul simte nevoia unei explicații. ‘A ‘pă-la’ ! ‘A ‘pă-la’ ! Tinuța Este cel
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
educatoarea de la grădiniță. Ce mult iubesc acest glas, cel mai frumos și mai catifelat glas din lume...” -Dar, dintre toți, cei mai alintați erau un băiețel și o fetiță care, fiind cei mai mici, făceau, în ograda bunicilor, și cele mai multe pozne. E-adevărat, multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau pe loc când copiii erau cu chef de joacă sau puneau la cale vreo șotie... Bunica trage cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]