312 matches
-
tuturor. Iată, totul a-nverzit sub penel multicolor. Flori și frunze sunt pe ram, gâzele au rostul lor. Mai bat picături în geam cu destine-n viitor... Când Eostre-a transformat pasărea în Iepuraș, tot atunci am căpătat ouă, de la un poznaș. Ca ofrandă pentru ea sunt vopsite colorat, puse-n coș ce se-ascundea prin grădinile din sat. Iepurașul mult visat de copii, azi a sosit. E dorit, e așteptat că au daruri de primit. Vremea a evoluat, ouăle-s de
IEPURAȘUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375313_a_376642]
-
veșniciei privirea mea se îmbăiază purtând penița pe hârtie, o poezie sufletul pictează. Pictează cu penel de gand tabloul dragostei eterne, cuvintele răsar pe rând acoperind câmpia cu poeme. Poemul macului gingaș ce se deschide-n roua dimineții, al trandafirului poznaș ce-nobilează azi grădină vieții. Existența ne este un poem ce Dumnezeu, îl scire-n cartea vieții cu penelul Duhului Suprem dăruind Lumină tribut eternității. Tablou pe cerul înstelat pictează cu Iubire Dumnezeu, si in gradina Lui ne-a așezat peceți de maci
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
parfum. Din licoarea parfumata Trecătorii sorb cu sete Și se-ntâmplă nu odată, Mulți din ei să se îmbete. Și apoi merg parcă plutesc Fără de țintă pe ălei, Și multă vreme rătăcesc Prin parcul Carol plin cu tei. Un vânt poznaș trecea hai-hui, Prin parc aiurea rătăcit, Era pe-aici, acuma nu-i, Pesemne beat, a adormit. Vezi ? Pe lac plutesc mirate Lebede , o mică ceață, Privesc luna, nu departe, A căzut în apă beata. Albe semne de-ntrebare Plutesc demne
PARCUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377062_a_378391]
-
se afla medicul de secție cu o pălărie drăguță pentru viitoarea „regină”. - Cred că asta ți s-ar potrivi mai bine, spuse medicul, decât pălăria mare și grea, care ar trebui taman pe capul meu să stea. Andreea zâmbi medicului poznaș tocmai în momentul când aparatul de fotografiat făcu: „clic”. - Va fi o poză de pomină care va aduce mult noroc, spuse fotograful. - Andreea, ne vedem jos, în sala de festivități, spuseră colegele în cor. - Oh, Doamne. Cum să scap? Simțea
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
absolvi de vina viitoare, Că dintre cei mai buni, sunt cel mai rău, Privește-mă ca pe-un copil mai mare, Care-a furat un măr din coșul Tău! Când am păcătuit, gustând din toate, Din fructe-oprite, că am fost poznaș, M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte, Până la gândul Tău, rămas chezaș. Crezul, Părinte creator de viață, Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot; L-ascund în suflet - templu de speranță - Și-l venerez, cât mă
RUGA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372693_a_374022]
-
03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În noaptea-n care Luna s-a-ntrecut pe sine și-a coborât nerăbdătoare, aruncându-și înspre mine năvodul viselor, din care să-mi aleg frânturi de stele, sau, de-aș vrea, un vis întreg, vântul poznaș și nărăvaș, pornit pe joacă, s-a încurcat în ițe, neputând să treacă a agățat un vis în pletele-i de gheață și mi l-a aruncat direct în față. În visul meu, și nu era un vis oricare, noi
UN VIS de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379799_a_381128]
-
de școlăriță și, cu tact, mă împiedica să mă afund în penibil. - Daaa! Pe un cal alb, dar era calul de pe tabla de șah! am răspuns eu râzând, mobilizată rapid. - Și nebunul era pe cal? întrebase el pe același ton poznaș de mai înainte. - Aș! Nebunul era pe mine! răspunsesem eu printre hohote de râs, întrucât eram în al nouălea cer de fericire. - Și cum s-a terminat visul? s-a interesat Ovidiu pe un ton mai temperat. - Păi nu s-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
un foc de paie.... XXII. OGLINDA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012. Două suflete pereche, Priveau în oglinda veche Admirându-se-n tăcere, Gândind la „Luna de miere”. Ea, suavă și gingașă, Arunca priviri poznașe, Cucerind bărbatul care O dorea cu-nfrigurare. El știa prea bine țelul Și gândea să-i dea inelul, Cumpănind clipa în care Să-i fure o sărutare. Pe o ferăstruică mică, Intră-n zbor o păsărică, ... Citește mai mult Două
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Cumpănind clipa în care Să-i fure o sărutare. Pe o ferăstruică mică, Intră-n zbor o păsărică, ... Citește mai mult Două suflete pereche,Priveau în oglinda vecheAdmirându-se-n tăcere,Gândind la „Luna de miere”.Ea, suavă și gingașă,Arunca priviri poznașe,Cucerind bărbatul careO dorea cu-nfrigurare.El știa prea bine țelulși gândea să-i dea inelul, Cumpănind clipa în careSă-i fure o sărutare.Pe o ferăstruică mică,Intră-n zbor o păsărică,... XXIII. VIȘINI ÎN FLOARE, de Cârdei Mariana
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
țară. Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați site-ul www.mercystreetfilm.ro , iar pagina www.facebook.com/mercystreet.themovie vă așteaptă cu aplicația Mercy Street, un joc educativ cu cele două personaje Burricone și Coccolino, două pisici simpatice, poznașe și vorbitoare. Vă mulțumesc, Corina CHERECHEȘ Specialist PR & Comunicare 0723.842.848 București, 1 aprilie 2016 *** “Mercy Street” is the first 3D animationfeaturefilm, made with a 100% Romanian technique After four years of big investments and hard work, Opal Production
PREMIERĂ ISTORICĂ ÎN ANIMAŢIA AUTOHTONĂ / HISTORIC PREMIERE IN ROMANIAN ANIMATION de CORINA CHERECHEŞ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369291_a_370620]
-
dirijat deviate. Histrionismul structural îl scutește, întrucîtva, de efectele urîte ale sifilisului și-și poate oferi/poate oferi celor din jur numere aproape atractive (trist atractive). În prelung fericitul exod la Torino începe să joace pe stradă scene "vesele și poznașe", cum singur îl înștiințează, epistolar, pe devotatul Köselitz: "... savurez atît de multe glume stupide cu mine însumi încît din cînd în cînd rînjesc pe stradă preț de jumătate de oră". Devine bulimic, preocupîndu-se metodic de feluri speciale de mîncare, sindromul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu-i cumva, așa, în joacă, un mic delir bazacon? Păi nu prea e... O fi verde calul cu pricina, dar starea de spirit pe care piesa o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în revista „Luceafărul”, în 1959, colaborând apoi cu poezie, epigrame, fabule, proză, publicistică, folclor, recenzii la „Iașul literar”, „Viața studențească”, „Scânteia pionierului”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Flacăra”, „Argeș”, „Îndrumătorul literar”, „Tribuna școlii”, „Viața Buzăului”. Prima lui carte, Greieraș poznaș, scrisă pentru copii, apare în 1974. După ce publică versuri cu tematică diversă în reviste și în antologii literare, A. reînvie pastelul, despre care, recomandând volumul Zăpezile fierbinți (1976), criticul Eugen Simion scrie că ar fi „forma în care sensibilitatea lui
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
istoriei, dar fără să depășească un convențional și simplificator mod de abordare. Unda nostalgică urmărește și învăluie, în cele din urmă, și reportajele ori însemnările autobiografice din Ținutul Sânzienelor (1984) sau paginile din microromanul Ani de studenție (1989). SCRIERI: Greieraș poznaș, București, 1974; Zăpezile fierbinți, București, 1976; Copac solitar, București, 1981; Pentru pământul natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
savoare aparte sunt „tabletele cu Cocó”, papagalul care a devenit nu doar blazonul revistei, ci și un personaj nelipsit din paginile ei, putând fi întâlnit în diferite ipostaze: de confesor, de interlocutor, de martor ascuns la anumite evenimente, de reporter poznaș și, în genere, de simbol al opiniei publice sau al ubicuității jurnalistice (Cocó șofeur, Cocó deputat, Câinele lui Cocó, Cocó la Iași, Cocó și actorii, Plângerea lui Cocó, Rugăciunea lui Cocó, Cocó-express etc.). Ca prozator, Tudor Arghezi nu publică însă
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
1954; Fete în uniformă, București, 1956; Zi cu soare, București, 1957; Ina Mădălina, București, 1959; Hai, urcați-vă, zorele!, București, 1960; Un oaspe drag, București, 1960; Cântecul pașilor, București, 1962; Zburați, hulubii mei!, București, 1963; Fântâni albastre, București, 1964; Fluturași poznași, București, 1965; Martinel sportiv, București, 1966; Cântece de lună, București, 1967; Cri, cri, cri, București, 1967; Fănel și briceagul albastru, București, 1968; Prispa cu statui, București, 1969; Învățați să numărați, București, 1970; Cartea păpușii, București, 1970; Ora singură, București, 1972
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
de vibrantă încărcătură a trăirii exprimă patrioticele simțăminte. Construită cu o tehnică sigură, piesa se susține mai ales prin rostirea cultă, cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și în poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
liberă, pe alocuri suprarealistă, creații cu totul originale în planul ficțiunii, valorificând fabulosul eroic, unele din ele fiind chiar puse în scenă. Dacă Fata de apă e mai curând o legendă din vremea arhaico-mitică, în care un leneș „Dănilaș cel poznaș” (un antierou aproape) alungă spre Bosfor leul care ucidea turmele bătrânei Vineri, apoi, vrând să se însoare cu „fata de apă”, zâna Dunării, dispare înghițit de valuri, iar Pentr-o puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
ochi albaștri, Buzău, 1995; Povestea sfântului Valentin, București, 1997; Poveste de Paști, București, 1997; Lunile minunile, București, 1998; Autoportret cu cap înfrunzit, București, 1998; Circul, București, 1999; Trei povești până mai crești, Timișoara, 1999; Hai la serbare!, București, 2001; Chiriași poznași, Deva, 2002; Una e Miruna!, București, 2002. Traduceri: Bella Ahmadulina, Lumină și ceață, București, 1983; Bulat Okudjava, Cântecul esențial, București, 1987; Vladimir Vâsoțki, Nerv, București, 1992 (în colaborare cu Andrei Ivanov); Preafrumoasa Vasilisa (basme rusești), București, 1993 (în colaborare cu
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
separa profundul de obscur, de ilizibil. O inflexiune auctorială se află și în strigătul exasperat al dascălului: "imaginația nu înseamnă minciună" și "fără soluții facile, vă rog, nu-i vorba nici despre vis, nici despre marțieni, nici despre o zînă poznașă". Daniel Pennac ne provoacă prin această carte minunată, să redescoperim farmecul "soluțiilor facile". Daniel Pennac, Domnilor copii, traducere de Sanda Oprescu, Ed. Univers, 2000, 192 p., f. preț.
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
doctorului Dan Adam, un „strigoi al laboratoarelor”, care își consumă tinerețea în studii deșarte, uitând să mai trăiască. Viața lui s-a risipit fără rost. Scenele de final, proiectate într-o sofisticată lume de dincolo, sclipesc de verva unei ingeniozități poznașe. O „comedie de salon”, cu alură parodică, este Triunghiul cu patru colțuri. S. încearcă aici, jucându-se de fapt, să execute câteva măsuri pe claviatură psihologică. Ușile, „reportaj senzațional” în scenografie constructivistă, plimbă o oglindă pe dinaintea porților de intrare în
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
si cu regizorii aceluiași teatru, George Mihail Zamfirescu și Ion Sava. Mai colaborează Maur Săveneanu, N. Ioanid, Mircea Ioanid, N. Gr. Constantinescu. Unii colaboratori își ascund identitatea sub pseudonime: Ion Brambura, de pildă, este Constantin Argeșanu, dar altele, ca Ombra, Poznașul sau N’importe qui, sunt, astăzi, aproape imposibil de identificat. R. P.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
se înscrie pe linia tradiției românești a literaturii pentru copii. Sunt închinate versuri pline de căldură elementelor naturii, frumuseților țării ș.a.m.d., într-o suită de tablouri în culori vii, calde, din care nu lipsesc, după canoanele genului, protagoniștii poznași, fie copii, fie simpatice animale, ce probează întru totul un cod moral exemplar. SCRIERI: O poveste cu primăvară, cu desene de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
fiul lui Andrei Mironov, țăran. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952). Lucrează ca învățător, apoi ca redactor la „Tinerimea Moldovei” și la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec. Valorificând modelele folclorice, a scris două culegeri de basme în versuri pentru copii: Bostănel cu capul chel (1960) și
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
de proză Fântâna comisarului (1975), Unul dintre noi (1979), Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor (1981), Clipa (1987), care au ca punct de plecare elemente luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]