298 matches
-
spus că era însărcinată cu mine în luna a șaptea. Și, deși era însărcinată, deci mă purta în burtica ei, împreună cu mama ei, adică bunica Marghioala și cu încă o bătrână căreia sătenii îi spunea baba Ioana au mers la prășit pe un ogor pe tarlaua Țurchea, cam la un kilometru și jumătate de casă. Pe fratele mai mare Gică, de vreo șase ani și pe sora Maricica de trei ani i-a lăsat în grija bunicii dinspre tată, Maria. Deci
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe tarlaua Țurchea, cam la un kilometru și jumătate de casă. Pe fratele mai mare Gică, de vreo șase ani și pe sora Maricica de trei ani i-a lăsat în grija bunicii dinspre tată, Maria. Deci au mers la prășit. Ziua era călduroasă. Pe la amiază, mama îi spune bunicii că nu se simte bine, că are aceleași simptome pe care le-a avut când a născuto la șapte luni pe soră-mea. - Mamă, nu mă simt bine deloc. Cred că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a pus pământ ca să nu sângerez. Să știi că pământul era pe vremea aceea sănătos și bun, așa cum l-a lăsat Cel de Sus, nu ca pământul de astăzi otrăvit cu îngrășăminte chimice, cu pesticide sau insecticide. Când mergeai la prășit, nu aveai încălțăminte ca astăzi, ci prășeai în picioarele goale și uneori scăpai sapa în picior și te tăiai. Atunci puneai țărână pe tăietură, fără a te teme că s-ar infecta rana. Bunica a trimis-o pe baba Ioana
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
știi că pământul era pe vremea aceea sănătos și bun, așa cum l-a lăsat Cel de Sus, nu ca pământul de astăzi otrăvit cu îngrășăminte chimice, cu pesticide sau insecticide. Când mergeai la prășit, nu aveai încălțăminte ca astăzi, ci prășeai în picioarele goale și uneori scăpai sapa în picior și te tăiai. Atunci puneai țărână pe tăietură, fără a te teme că s-ar infecta rana. Bunica a trimis-o pe baba Ioana să-i spună tatălui Manolache că Veta
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Conform mai multor agenții de presă serioasă și internațională, cităm, “sufla un vânt cald pe alocuri”. Pe odihnitoarea întindere a fostelor terenuri întovărășite păștea o vacă. Ceva mult mai sus, la primul nivel al înălțimii, câteva grupuri de Candidați întru prășeau cu responsabilitate lanurile de mană cerească care, așa cum reflecta Cuvioșia Sa, Acachie cel Mic, păreau suficient de suficiente întru nutrirea noilor cotingente de enoriași. Nimic, nici măcar un micuț cutremur de gradu paișpe pe scara Richter von Alois Cedad Duce de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să mai cumpărăm cele necesare familiei greu încercate de refugiu. Toată munca noastră, toată agoniseala pentru care încă mai plăteam rate, rămăsese acolo, departe, în Basarabia. Am pus porumb și floarea soarelui. Dumnezeu cu mila. Tocmai când era timpul de prășit, am primit ordin de mobilizare: pe 16 iunie trebuia să fiu la Regimentul 25 infanterie Vaslui. De la Vaslui am pornit în marș forțat spre Huși, apoi spre Arsura, ocupând o zonă de front de la Ghermănești la Drânceni. Sub ploaie, noaptea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să înceapă a vorbi și umbla prin toate colțișoarele casei, prin toate sertarele și cutiile, curiozitatea, necesitatea cunoașterii îndemnându- i la toate năzdrăvăniile lor inocente. Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se clintește. Și tot așa când sapă-n grădină, grădinărie, ogor, plantele surâd printr-un freamăt luminos de parcă ar fi eliberate dintr-o strânsoare și, cultivatorul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
părinți și azvârlit în necunoscut. 37. Așa a început cariera mea de "metec" pe malurile Dâmboviței. Până la terminarea liceului și a studenției, mi-am folosit vacanțele de Paști și de vară pentru a-i ajuta pe părinți. Am semănat, am prășit, am secerat grâu, secară și ovăz, am cosit, am adus acasă fânul și otava, după ce s-au uscat, am cărat în spinare sacii de la treier, am cules cartofi, am tăiat lemne în pădure. Nu m-am eschivat de la nici un efort
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
luat eu ca sume, ca asta, n-ai nici un spor. Din banii ăștia n-ai nici un spor. Nu se lipește de tine banul ăsta neam. Când pui mâna și-l iei, în clipa când ai dat cu sapa, când ai prășit tu acolo, aia e o valoare. Aveam o soție, aveam un copil, dădeam acolo. M-am căsătorit când am venit din Italia, în ’81, când am fost adus. Într-una din seri, mi-a reproșat: „Băi, unde tot umbli tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
auzise grohăituri și guițări și zărise câteva scroafe scurmând cu râtul pe lângă garduri, dori un purcel. Gazda zâmbi, cu oscilări din cap. Nu aveau oamenii porci mulți, fiindcă nu găseau ce să le dea de mâncare. Cartofii sunt greu de prășit pe rostogolitura dealului. La oraș se cresc porcii bine, unde sunt birturi și rămășițe de la bucătărie! Afară de aceea, și purceii erau sau arvuniți dinainte, sau de-a dreptul destinați ca acoperire a unor datorii. Astfel, gazda creștea cu chiu, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acuzatoare către administratorii orașului Bârlad.” * Mare iubitor al oamenilor - nu numai al timpului, toamnelor, primăverilor și florilor - dar mai ales a plugarului căruia în „Rondelul plugarului” George Nedelea îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul De când e‐nceputul 209
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
loc în cursul săptămânii, fără să coincidă cu o sărbătoare religioasă reducea din start audiența rurală. Cel puțin aceasta ar putea fi o explicație de domeniul evidenței: "fiind [...] la câmp, la o depărtare de 20-30 km, sătenii au plecat la prășit cu tot calabalâcul, încă de săptămâna trecută, rămânând în sat aproape copii de la școală, numai"195. Slaba participare a țăranilor la astfel de festivități era un fapt destul de obișnuit, pe care unii raportori l-au interpretat mai critic: "nu atât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar nu a reușit nimic așa că dimineața a fost găsit dormind pe pământul rece cu genunchii aduși spre piept, respirând ușor ca într-un somn fără vise. În ziua ceea, băiatul care niciodată nu se dădea în lături de la muncă, prăși la porumb alături de tatăl și de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară trecea pe la ei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache m-au rugat să-l duc pînă la țară, pentru că are să tragă o linie la pădure, în hotar cu Cătămăreștii, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Crede că se vor tăia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de existență; multe; muncă fizică; muncă grea; munci /bani; muncitori; necesar; neîntrerupt; neplătit; nimic; noapte; obligator; obligație; obositor; obține; ocupat; om; oportunitate; ora; părinți; perfect; a persevera; personal; nu pierde timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere; din plin; plină; prăși; preface; preferat; a primi bani; a produce; productiv; profesia; profesie; profesor; progresa; prost; pulover; răsplată; realizare; rece; saltă; sapă un șanț; sarcini; sănătate; săptămînal; scaun; scop; servitoare; silință; sincer; sîrguincios; slujbă; spor; spori; sport; stărui; cu stăruință; sticlă; strădui; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că tocmai de aceea... Mihai: Cum adică tocmai de aceea...! Delegatul: Un pic de mișcare... după masă... mai ales durpă o masă ca asta... Nu-i greu, zău! Azi, cu precădere, ne ocupăm de napi. Îi udăm, îi plivim, îi prășim... E foarte plăcut. Nici nu simți cînd trece vremea... Și mai uiți de necazuri... de altele. Odihnă activă... știți doar... Noi vă așteptăm... (pleacă) Maria: (după o pauză în care se așteaptă dizolvarea atmosferei stranii creată de delegat) Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noi pentru că știau că vor fi bine plătite și respectate, în ciuda faptului că tatăl meu le controla uneori “să nu dea negru peste verde, că boierul chior nu vede”, adică să nu lase nici o buruiană la rădăcina plantelor când le prășeau. Femeile erau foarte harnice și tatăl meu era tare mulțumit de ele. In anul 1953, tatăl meu a obținut cea mai mare producție de sfeclă din țară, de 60 de vagoane la hectar de pe o suprafața de circa 3 ha
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se gîndește la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
folosească la zidiri, cu deosebire la case. Să nu stai cînd trăsnește în dreptul ușii, nici în dreptul ferestrei. în săptămîna Sfintelor Paști, nu e bine ca muierea să coase, căci atunci împarte Sf. Ilie tră snetele. Găsesc agricultorii - la arat, la prășit - vîrfuri de săgeți, o specie de silex negru, lamelos, ce nu-s altceva decît resturi dintr-un trăsnet căzut pe-acolo. Cel care este omorît de trăsnet i se iartă toate păcatele și se duce drept în rai. Săgețile de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit. - Hai nevastă la băut - Mergi nainte că te- ajung.>> -//,, Mă făcui că cer un foc, ca să fac minciunii loc. ” - din popor. -//,,Foaie verde tiriplie Trece puica pe colnic Răsucind la borangic Numai din degetu-al mic. De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul unei sape pentru a reduce evaporarea apei din sol și pentru a favoriza în același timp penetrarea apei (vezi „Unelte de bază”Ă. Puiet: Tânără plantă destinată a fi
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
însăși a realităților care l-au inspirat. La o conturare riguroasă a formelor l-au obligat pe artist scenele de muncă reprezentate în acuarelele sale, fie că acestea sunt plasate în cadru natural (Lucrări de primăvară, Eleve la practică, La prășit, Prânzul pe câmp, etc.), cu toate atributele unei picturi în pleinair, fie că sunt văzute în interioarele uzinale, cu o atmosferă mai sobră, fără transparențe vibrante, dar nu lipsite de o remarcabilă consistență picturală, cum este, bunăoară, compoziția din colecția
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
a ieși din spațiul românesc: "De vreo 20 ani se seamănă în învecinată Transilvanie, cu multă iconomie, popușoi prin o mașină de semănat ce se anină de al patrulea plug și apoi popușoii, în acest chip samanați, sau cartofele, se prășesc cu multă înlesnire prin altfeli de plug de prășit, la care trebuie numai un cal și patru oameni, cari într-o zi isprăvesc mai mult și mai bine decât ar fi aice în stare 50 sau 60 de oameni să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]