182 matches
-
noutăți pentru agricultori: până la sfârșitul lunii, în conturile primăriilor va intra și ultima tranșă, de 45 miliarde de lei, din cele două milioane de lei pe hectar, adică cei 700 000 de lei/ha pentru executarea lucrărilor de recoltare la culturile prășitoare; la sediul Direcției agricole se pot obține informații referitoare la oferta de produse a firmei Doljchim: azotat de amoniu - între 327 000-332 000 de lei/sac, uree - 395 000 de lei/sac, îngrășăminte complexe - 555 000-593 000 de lei/sac
Agenda2004-34-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282790_a_284119]
-
în domeniul CEM; Estimarea incertitudinii de măsurare în CEM; Echipamente „Agilent“ pentru măsurări și teste CEM. Detalii despre această acțiune se pot solicita și la tel. 403 293 (dl prof. Alimpie Ignea). DUȘAN BAISKI Tranșa de bani l Pentru culturile prășitoare După cum ne-a informat dl Nicolae Oprea, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, miercuri, 26 mai, a fost transferată către toate primăriile din județ suma de 40,5 miliarde de lei, reprezentând tranșa de 600 000
Agenda2004-22-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282473_a_283802]
-
Nicolae Oprea, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, miercuri, 26 mai, a fost transferată către toate primăriile din județ suma de 40,5 miliarde de lei, reprezentând tranșa de 600 000 de lei/hectar, pentru culturile prășitoare (etapa a II-a). Luni, 24 mai, a început repartizarea sumei de cca 3 miliarde de lei, reprezentând prima la lapte pentru luna martie și o parte din aprilie, pentru 2 965 crescători de vaci. Se preconizează că până la sfârșitul
Agenda2004-22-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282473_a_283802]
-
Alunecarea povestirii spre fabulos, spre ireal, se petrece mai ales la Sion, între toți marii memorialiști romantici; basmul inventat de Sion provoacă unele dintre cele mai reușite pagini ale memoriilor: "Din țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea talentului lor muzical se bucurau în
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
au fost definite bunele condiții agricole și de mediu în România. Astfel, începând cu data aderării țării noastre la U.E. , în cadrul schemei unice de plăți pe suprafață - SAPS se aplică bunele condiții agricole și de mediu, definite astfel: cultivarea plantelor prășitoare pe terenuri arabile cu panta mai mare de 12% este interzisă; eliminarea vegetației nedorite și a dăunătorilor de origine animală pe terenurile arabile; eliminarea vegetației nedorite, a arbuștilor și tufișurilor de pe pajiștile permanente; protejarea pajiștilor permanente - menținerea suprafeței acoperite cu
Agenda2006-17-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284928_a_286257]
-
producție, probabil, va fi destinată consumului în zoothnie", a declarat Ion Banu, precizând că, în cazul acestor culturi, s-a efectuat, de câte ori a fost necesar, tratamentul cu fungicide împotriva bolilor care se dezvoltă în condiții de umiditate excesivă. În ceea ce privește culturile prășitoare de toamnă, ploile din această perioadă au determinat o dezvoltare optimă, chiar în condițiile în care acestae au fost însămânțate mai târziu, tot din cauza vremii nefavorabile.
Recolta 2014, afectată de ploile verii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50106_a_51431]
-
erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
transport, se ajunge, la aceste culturi, la 120 % suprafață tasată, deoarece pe unele suprafețe se înregistrează două sau mai multe urme de roți. În medie, pe sezon, fiecare punct al solului este supus de trei ori, iar la culturile de prășitoare chiar de 4 - 5 ori, acestei acțiuni de tasare. S-a calculat că din totalul suprafeței unei parcele, 10 - 20 % din aceasta, și anume pe fâșiile de trecere folosite ca drumuri temporare, este supusă tasării de 6 - 15 ori; 60
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată în cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei sârme întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat în iunie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ha, ovăz 15ha, trifoi 30ha. Restul pășune artificială 30 ha, iar conacul 5 ha. La această suprafață are un tractor, un plug cu trei brazde pentru tractor, 1 rotativ dublu pentru tractor, 3 pluguri cu două brazde pentru cai, 3 prășitoare duble pentru cai. Are tot restul inventarului. Plus un camion - automobil și un automobil. Inventarul viu se compune din 15 cai de muncă, rasa perșeron grea, 120 bovine tinere puse la îngrășat, 5 vaci, 12 scroafe, 140 porci, 1 vier
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și în special a recoltării mecanice a capsulelor de bumbac. Se prășește cu tractorul, cu o prășitoare fixată înaintea tractorului. Se experimentează noua mașină de recoltat. Pentru prima oară se experimentează așa ceva. Reușita aceste experiențe ar însemna o nouă revoluție în cultura bumbacului, după aceea a egrenării bumbacului pentru scoaterea semințelor din puful ce le înconjoară. E
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
îndemn la moderație, la reducerea vitezei. Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns în capătul locului. Intrăm în vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns în capătul locului. Intrăm în vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de inimă când ne-a văzut oprind. Acum s-a liniștit. Îl rog să-mi explice cauza emoției. Are o datorie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
au fost construite 2 răsadnițe calde necesare nevoilor școlii și pentru locuitorii comunei. Lotul școlar, în suprafață de 9 ha, era cultivat cu plante de cultură în mod sistematic, folosindu-se ca unelte agricole: plugul de fier, grapa, rarița, semănătoarea, prășitoarea. Subinspectorul școlar N. Niculescu menționa: “Culturile sunt bine îngrijite și executate la timp”. Organizarea lotului școlar cât și antrenarea elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun pentru a
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
-se cu coasa în spinare în drum spre ogorul de la Poiana. Voi să știți că Mazilu' cade cu gâtu-n coasă! Că iar îi bat și zice că până disară mai are în față o zi întreagă di coasă, discutau niște prășitori care tocmai se pregăteau să-și încheie ziua de muncă. Văzând oamenii că Mazilu' trece fără să-i observe, unul dintre ei i-a urat, de la capătul ogorului, ziua bună și spor la muncă. Bonjur! le-a răspuns acesta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oamenii că Mazilu' trece fără să-i observe, unul dintre ei i-a urat, de la capătul ogorului, ziua bună și spor la muncă. Bonjur! le-a răspuns acesta și și-a continuat mersul legănat fără să-și dea seama că prășitorii se distrau copios privind spre soarele ce pălise și se rostogolea încet-încet către scăpătat. Bonjur, bonjur! Pantalonii rupți în tur, ochii mici și gâtul spart! Harnic lucrător, frățioare! 'Conu' Mazilu' își începe ziua di muncă pe-nserat! Din toată discuția acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ieși să-i salute el însuși pe invadatori, arătându-le drumul. Clasa samurailor de sub vechiul shogunat nu avusese monopolul imoralității și al degradării. Sub domnia lui Ieyasu, atât seniorul, cât și vasalul mâncaseră orez rece și păsat; purtaseră bătălii; luaseră prășitoarea, lucraseră la câmp și munciseră împreună cu toții ca să supraviețuiască. În sfârșit, învinseseră toate greutățile și deveniseră destul de puternici pentru a-i ține piept lui Hideyoshi. Și totuși, chiar și acolo, mai existau samurai ca Morikawa Gonemon. — Ei, Generale Gonemon, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lor se întărește cu ei, și în fața lor odraslele lor propășesc sub ochii lor. 9. În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi și copiii se zbenguiesc în jurul lor. 12. Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13. Își petrec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
s-a mai putut ridica de jos. Ce jale a fost atunci! Ce jale, oameni buni! Ulterior, mortul a intrat în groapă, iar casca de protecție, în legendă și tradiție. Ciocârlia, regina-mireasă Vara era caldă, frumoasă. Câmpia era înțesată cu prășitori, și în grupuri și răzleți. Marii majorități a acestora nu le venea a cânta. În general, nu o duceau bine. Le lipseau de-ale gurii, îmbrăcăminte și încălțăminte. În primul rând însă duceau dorul banilor. Pe ce să faci bani
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe câmpie, ci, de undeva,de pe aici, din direcția Zăvoiului. Steaua de care spun că răspândea lumina în sufletele oamenilor era, în realitate, o foarte frumoasă fată, așa cum sunt, la vremea neprihănirii, fetele poporului român. Nu știu cum o chema, dar printre prășitori, i a mers și i-a rămas numele de Regina Ciocârlie. De fapt, a ciocârliilor. Era o armonizare între cântecele ciocârliilor autentice, ale câmpiei, și cele ale fetei la care mă refer. Ciocârliile autentice fiind, așa cum bine știți, acele păsări
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
urgență, aducându-și o femeie de la Suhuleț - Tansa. Dar aceasta era ca și Chimircan, căci „până nu tună nu-i adună” sau „după sac și petic”. Vara fiind, mai treceau femeile cu de-ale gurii să ducă în câmp, la prășitori ori la secerători și cum fetele stăteau pe drum și plângeau de foame, se mai îndura câte o femeie și le mai dădea câte ceva de pomană pentru a-și mai astâmpăra gurile de foame. Colbul era gros pe drum, fetele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]