1,102 matches
-
Emanuel Osei, a fost cooptat în lotul echipei F.C.U. Politehnica Timișoara, sub culorile căreia va evolua un an, sub formă de împrumut l Atleta rusă Elena Isinbaieva (23 de ani) este prima femeie din lume care la săritura cu prăjina a trecut de stacheta ridicată la 5,00 metri, stabilind la concursul de la Londra cel de-al 17-lea record mondial al carierei, pentru care a fost premiată cu 50 000 de euro, cecul fiind înmânat de recordmanul mondial al
Agenda2005-31-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284026_a_285355]
-
la 5,00 metri, stabilind la concursul de la Londra cel de-al 17-lea record mondial al carierei, pentru care a fost premiată cu 50 000 de euro, cecul fiind înmânat de recordmanul mondial al probei masculine la săritura cu prăjina, ucraineanul Serghei Bubka l Consiliul Județean Constanța a preluat Clubul de Rugby Farul din primul eșalon, al cărui buget pentru sezonul competițional 2005-2006 va fi de 5 miliarde lei vechi. Performanță unică Ciclistul american Lance Armstrong (33 de ani) a
Agenda2005-31-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284026_a_285355]
-
și la noi La cină ne-au sosit noi prieteni cu o poftă și-o credință apoftegmatică cu divinațiile lor mitopoetice și strălucirile uneori migratoare cu ceea ce este și se numește mirare Rămâi țuț peste măsură... dacă nu înțelegi rostul prăjinei Poză 3 Valeriu Stancu n-a fost inventat el chiar a existat și există... Poetul se plimbă scrutând apele cerul și-adâncul firescului gând prinde în mâini transhumanța virtutea de-a dobândi visul cu oase cu tot... Exilarhul din Babilon
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
anu’ am zis să merg la coafor!m-aș fi tuns... dar nu știam cum (evident)... așa că special am ales un loc cu celebrități ca să plec de-acolo: “ten years youn-ger”! Deci: am ajuns, m-a preluat un june tip prăjina, blond, pe care-l suspectez că era din republică Moldova, m-a spălat (pe cap) și m-a instalat pe scaunul electric, unde urma să devin o femeie nouă! Încă de pe vremea când mă spală, a început să bubuie o
Ce vă doriți de la părul dumneavoastră? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18932_a_20257]
-
de Radio Iași. 19.00, Sala Filarmonicii Moldova: Festivalul Muzicii Românești - Organizatori: Universitatea de Arte “G. Enescu” Iași, Filarmonica Moldova, Primăria Municipiului Iași 20.00, Piața Unirii: spectacol extraordinar cu Ovidiu Lipan Țăndărica, grupul Balcano, Stelu Enache și Fanfara 10 Prăjini și concert Hâra - Organizatori: Primăria Municipiului Iași 21.00-03.00, Catedrală Mitropolitana: Slujba de priveghere a Sf. Parascheva (Vecernia, Litia, Utrenia și Sfinta Liturghie) - Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 22.00-04.00, Str. Crișan: Ceaiul Pelerinilor - Organizator: Primăria Municipiului Iași
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Cartuș mârîia ca un turbat, un bărbat plângea și altul agățat în gardul dintre noi și vecini le cerea să-i ajute să coboare în curtea lor. Vecina, care era una mică de statură și foarte grasă, îi dădea cu prăjina de rufe în cap atât cât putea printre stinghiile gardului. -Ce s-a întâmplat? i-a întrebat taticu. -Hoții la rufe și la noi și la Chiranca, i-a spus tata-mare, care mândru de Cartuș, întârzia expre să clarifice situația
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
pentru Principele moștenitor al României întregite, atitudinea manifestată cu ocazia concursurilor naționale de atletism, ce pe vremuri s-au desfășurat în Timișoara în prezența Sa”; Carol II „nivela nisipul cu grebla”, „era extrem de atent asupra mijloacelor întrebuințate pentru realizarea probelor: prăjină, greutate, suliță, disc etc.” „Viu entusiasm“ Atmosfera din dimineața zilei de sâmbătă, 2 mai, este zugrăvită în „Vestul”: „Clădirile sunt toate pavoazate cu fâlfâitoare steaguri tricolore, ghirlande de brad și flori se zăresc pretutindeni”; „În piața din fața gării încă de
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
stabilit în acest an un record mondial pe distanța de 10 000 de metri, la C.M. de la Helsinki. Rusoaica a reușit să obțină medalia de aur la C.M. din Finlanda, unde a stabilit un nou record mondial la săritură cu prăjina (5,01 m). pronosport Pronosticurile redacției AGENDA pentru concursurile Pronosport din 22-23 octombrie 1. Barcelona - Osasuna 1 2. Cadiz - Bilbao 1 3. Celta Vigo - Espanyol 1 4. F.C. Sevilla - Alaves 1 5. Getafe - Zaragoza 1 6. Malaga - Betis Sevilla X
Agenda2005-43-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284343_a_285672]
-
că voi rămâne pentru primele trei curse, cele din Australia, Malaysia și Bahrain. Apoi vor decide dacă vor lucra mai departe cu Alexander Wurz sau cu mine“, a declarat pilotul iberic în vârstă de 33 de ani. l Săritura cu prăjina este cea mai scumpă dintre probele atletice. Salteaua costă 10 000 de euro, iar o prăjină, între 550 și 850 de euro. Marii sportivi folosesc prăjini personalizate, care costă mii de euro, și pe care le schimbă în fiecare an
Agenda2005-09-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283439_a_284768]
-
dacă vor lucra mai departe cu Alexander Wurz sau cu mine“, a declarat pilotul iberic în vârstă de 33 de ani. l Săritura cu prăjina este cea mai scumpă dintre probele atletice. Salteaua costă 10 000 de euro, iar o prăjină, între 550 și 850 de euro. Marii sportivi folosesc prăjini personalizate, care costă mii de euro, și pe care le schimbă în fiecare an. Din păcate, în România se mai utilizează încă prăjini de acum 20 de ani, iar campionul
Agenda2005-09-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283439_a_284768]
-
mine“, a declarat pilotul iberic în vârstă de 33 de ani. l Săritura cu prăjina este cea mai scumpă dintre probele atletice. Salteaua costă 10 000 de euro, iar o prăjină, între 550 și 850 de euro. Marii sportivi folosesc prăjini personalizate, care costă mii de euro, și pe care le schimbă în fiecare an. Din păcate, în România se mai utilizează încă prăjini de acum 20 de ani, iar campionul național Andrei Roșca este nevoit să sară cu unele de
Agenda2005-09-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283439_a_284768]
-
costă 10 000 de euro, iar o prăjină, între 550 și 850 de euro. Marii sportivi folosesc prăjini personalizate, care costă mii de euro, și pe care le schimbă în fiecare an. Din păcate, în România se mai utilizează încă prăjini de acum 20 de ani, iar campionul național Andrei Roșca este nevoit să sară cu unele de împrumut. l Fondul de premii pentru meciul de șah dintre rusul Garry Kasparov, fost campion mondial, și uzbecul Rustam Kasimdanov, actualul campion F.I.D.E.
Agenda2005-09-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283439_a_284768]
-
localitatea Ciocănești. Programul primei zile, vineri, 11 martie, cuprinde un moment poetic și de prezentare având protagoniști autori de carte bucovineană precum Lucian Turuc, Petru Țăranu, Sofia Vicoveanca, Mircea Nichituș, Gheorghe Grigorian, după-masa fiind marcată de prezența Fanfarei de la 10 Prăjini; pentru seară este prevăzut un recital al interpretei Sofia Vicoveanca, alături de soliștii Pamfil Roată și Sorin Filip. Sâmbătă, 13 martie, participanții pot admira Parada portului tradițional, după care se va da startul concursului de încondeiat ouă, de la ora 15 are
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
expoziție cu vânzare a ouălor încondeiate, iar seara se desfășoară un Bal în costum popular. Ziua de duminică este marcată de organizarea mai multor concursuri sportive și jocuri distractive, de la ora 14 începând programul folcloric, cu Laura Lavric, Fanfara 10 Prăjini, Aurel Moldovan, Grupul Etno-Datini și Pavel Stratan. ( A. M. G.) Trenurile Zăpezii Datorită afluenței crescute de călători spre și dinspre Valea Prahovei în contextul condițiilor meteo favorabile sporturilor de iarnă, oferta turistică de călătorie Trenurile Zăpezii pentru relația București-Predeal/Brașov și
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
Se face liniște, pe urmă întuneric. În întuneric se văd petale de mușcate roșii căzând.) Actul II Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Bujor Florian Prietena Soției Bolnavului X Decorul: O livadă cu pruni, o căruță cu saci, găleți, o prăjină, o cotăriță cu mâncare. (Bolnavul X și Soția Bolnavului X coboară din căruță, se uită la prunii încărcați cu fructe și discută.) Soția Bolnavului X: Ai reușit să găsești un om care să ne ajute la lucru? Bolnavul X: Am
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
-o repede, scârbită.) Soția Bolnavului X: (pentru ea) Mor de scârbă. Boschetarul mi-a atins mâna. Mi-a pupat-o! E primul bărbat care îmi pupă mâna! (În livadă, Bolnavul X, Soția Bolnavului X, Bujor Florian, scutură prunii cu o prăjină, pe urmă adună fructele în găleți ca mai apoi să le golească în saci.) Bolnavul X: Văd că ești bun de lucru. Florian: De mic am muncit. Bolnavul X: Ai avut ghinion să crești fără mamă și te-au zăpăcit
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
bolohoveanul. Ăla, când era mai tânăr, omora bourul cu mâinile goale și îi mânca inima și limba. Strașnic bărbat și el! Mai povestește-mi, bunicule! Menumorut își privea nepotul cu admirație. Vedea un flăcău de 20 de ani, înalt cât prăjina și lat pe spinare cât ușile cele mari ale castelului, care învățase de mic, alături de bunicul său, meșteșugul tuturor armelor timpului și toată bruma de știință pe care i-o putuse da episcopul locului și un profesor adus tocmai de la
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
fost zgâlțâiți “eroii” din noi când ne-a spus vor-ba asta? Băiețașii de 7-8 ani, promovați la rangul de “flăcău”! Ne-a înflorit vitejia în piept, care crescuse cât o bălărie, de nu-i mai ajungeau în vârf nici cu prăjina. Și bălăria asta ne-a umflat piepturile, ne-a străpuns și a crescut în jur buruiană stufoasă și țepoasă,lăsându-i pe toți cu gura căscată: Uite cât de viteaz este “flăcăul”! Văzându-ne așa de îmburuienați, “domnul” Dode a
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari și cu împrejmuire de 22 prăjini pământ. coala a fost frecventată în 1891 de 38 elevi, dintre care 4 fete. Sunt două biserici: una în satul Lunca și alta în satul Fruntești, deservite de doi preoți și doi cântăreți; cârciumi sunt șase. Are o populație de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și îngrădească o gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă=80 prăjini). Boculeștii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și îngrădească o gospodărie de 50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă=80 prăjini). Boculeștii, despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
50 prăjini (prăjina în Moldova are 179 m2, cea din Bucovina 130m2), să crească animale și păsări, iar la împroprietărirea lui Cuza din 1864, a intrat în categoria celor cu 4 boi, primind 4 fălci de pământ (o falcă=80 prăjini). Boculeștii, despre care va mai fi vorba, au fost oameni destoinici, la fel ca alții, dar, spre deosebire de acești alții, au înțeles importanța școlii și a științei de carte. Se păstrase în familia lor amintirea despre Pop Boca, preot în Ilva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]