2,533 matches
-
amplasare ilegală în tot Bucureștiul, hrănesc direct cel puțin 200.000 de persoane, iar indirect s-ar putea ca cifra să ajungă la peste o jumătate de milion de persoane. Acești nefericiți care au obținut dreptul de a-și pune prăvăliile de tablă pe asfaltul domeniului public tot din partea primăriilor se văd acum transformați în infractori, ceea ce nu sînt, și în obiect al oprobriului public. Mizeria din București e vina lor, se spune, ceea ce e stupid, fiindcă nu buticarii înalță maldăre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Cilibi Moise, se născuse în 1812, la Focșani, sub numele de Froim Moise. Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură dată și puțină vreme a avut o mică prăvălie cu mărunțișuri în combinație cu altcineva. Prefera, mai curînd, să-și practice meseria ca ambulant, stînd lîngă un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
a găsit un bun arhitect, ce i-a dat un bun plan pentru o pereche de case ce voiește să-și facă, acum caută un arhitect mai bun să-i facă un plan pentru parale". Și: "Lumea cumpără mănuși de la prăvălii cu patru sfanți perechea, la trei zile le rupe, mai bine la Moise Ovreiul cu un sfanț rupte gata". Și încă: "Cilibi Moise este așa de rău bolnav la pungă încît nu se găsește nici un medic să-l poată vindeca
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
al cărui nume trebuie să fie trecut în stenogramă, m-a atacat cu o violență rară. Față de rafinamentul și blîndețea celorlalți intelectuali amintiți, acesta semăna leit, ca mod de a gîndi și limbaj, cu mitocănimea de azi a băieților de prăvălie servind la T.V. Faima mea de exclus, în loc să mă izoleze, mă făcuse să fiu apreciat întîi și întîi de intelectualii adevărați care știau că avusesem dreptate. Și-atunci abia s-au pus bazele viitorului scriitor, după cum avea să remarce, profetic
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din stirpea bucureșteană, anunțase pe niște afișe mari lipite pe obloanele prăvăliilor că împăratul Napoleon al francezilor avea să le facă urzicenenilor o vizită pe data cutare, la orele cutare, în punctul de atracție al eroilor cinstiți de patria română. Era într-o duminică. O ploaie violentă căzuse de dimineață. Lumea înota
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
spectrală, de lucruri cu patină, cu istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra înseamnă hoț de apă, aluzie la picurarea imperceptibilă a lichidului dintr-un recipient în altul), se aglomerează în paginile cărții ca într-o prăvălie de antichitați, alcătuiesc un bric-á-brac imaginar a cărui atmosferă păstrează ceva (ne)liniștitor și fascinant ca însăși durata pe care aceste instrumente au fost destinate să o măsoare. Dar Cartea ceasului de nisip este departe de a se reduce numai
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
un murmur negru creștea din sinagogi:/ Cereau desigur - altfel ai fi voit să rogi -/ ca să-i ferească Cerul cum le-a ferit strămoșii/ de panica adusă din cîmpurile roșii./ Deodată, după geamuri se aprindeau făclii;/ o umbră liniștită intra în prăvălii/ prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă./ Tăcerea de salină încremenea în casă/ și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa./ Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga:/ Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine,/ dete-oi lua
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
oricînd. Actrița creează o eroină deopotrivă vulnerabilă și puternică în zbuciumata ei existență de nomadă ce are menirea să perpetueze obiceiurile mamei, o indiancă maya a cărei cenușă o poartă într-un vas de lut. Această moștenire dictează și stilul prăvăliei pe care o deschide acolo unde poposește, de responsabilitățile destinului eliberîndu-se cînd intriga îi va fi dezvăluit pe deplin caracterul de femeie tînără, lipsită de prejudecăți, care izbutește să schimbe cu totul rînduielile bizare ale unui orășel din Franța anilor
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
fie că le abordează superficial. Iar Puterea "le descoperă" cu o indignată inocență. Cutare ministru se miră că se scumpește căldura, altul se plînge de lipsa medicamentelor și mai știu eu ce secretar de stat declară război de o zi prăvăliilor unde se vînd brînzoaice și senvișuri. Așa se face, probabil, că, la rîndul său, alegătorul nu se prea sinchisește de problemele de pe agenda politicienilor, deși opoziția fierbe, iar Puterea dă din colț în colț.
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
atît de important și original (ce echipă minunată a făcut cu Cătălina Buzoianu, cu Mihai Măniuțiu) este de fapt o machetă la scara 1:1 inspirată din Muzeul Satului care, datorită turnantei Naționalului, se învîrtește și-și arată toate fațetele: prăvăliile, curțile din mai multe unghiuri, veranda spiritualizată prin amplasarea, bizară oricum, a unei pianine - sau pian cu coadă, nu mai țin bine minte. Muzica, și ea, completează și susține, triumfal, incursiunea în viața satului, altfel un tîrg provincial: Hora Staccatto
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
astea trebuie vândute, nu? ce să fac, să le mănânc eu?" o repezea vânzătorul la încercarea timidă de protest și se mai găsea cineva să strige: "hotărăștă-te odată, iote la ea, mai e dată și cu ruj!". După ce pleca din prăvălie constata că la o hârtie de cincizeci primise rest ca de la douăzeci și cinci, dar nu mai avea curaj să se întoarcă. În autobuz era admonestată că a atins cu plasa ciorapii cucoanei bătrâne sau înjurată că se înghesuie în meseriașul băut
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
Potrivit cu ideile apusene, orașul nu este, desigur, deosebit de frumos. Casele șunt în parte foarte rurale, chiar cele din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME Autor: Dan Petrescu Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Preocupat de lucrul la prăvălie, Mache nici nu realiză că venise luna septembrie, care anunța venirea toamnei, chiar dacă vremea nu se răcise. Magazia era plină cu produse culese din livezi, podgorii, sau din câmpiile Bărăganului. Domnul Alexandrescu se pregătea să se aprovizioneze, din belșug, pentru
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
vremea nu se răcise. Magazia era plină cu produse culese din livezi, podgorii, sau din câmpiile Bărăganului. Domnul Alexandrescu se pregătea să se aprovizioneze, din belșug, pentru sezonul rece. Mache realiză că venise toamna, în ziua când Maria intră în prăvălie, mirosind a lăcrămioare, datorită apei de colonie cu care se dădea prin spatele micuțelor ei urechiușe, care încadrau coada groasă, ce îi cădea pe spate, și îi zise: - Mache, mâine plec la Liceul de fete din Slobozia și am venit
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
-și ajute tatăl la culesul porumbului de pe câmp, a cărui recoltă din acel an depășise orice așteptării. Mache o strânse cu delicatețe, iar la despărțire îndrăzni să o sărute pe obraz. Au trecut aproape doi ani de când Mache lucra în prăvălia domnului Alexandrescu, timp în care devenise om de bază și încredere pentru afacerile patronului, în orașul Ciulnița. Domnul Alexandrescu îl învățase tot ce era necesar pentru conducerea unei afaceri, așa precum ar fi făcut pentru fiul său, deoarece familia lui
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
fost legată la rețeaua de cale ferată, orașul prosperă și se dezvoltă pe zi ce trece. Am auzit că va deveni capitala județului, așa că m-am gândit să-mi extind afacerile acolo. În acest sens voi deschide la Slobozia o prăvălie, voi construi un mare depozit și voi sprijini mai mulți întreprinzători să lucreze pentru mine, în punctele de lucru pe care le voi deschide în satele mai răsărite din Bărăgan. Vreau să te trimit pe tine la Slobozia și să
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Cît e Cola? Cît e uleiul? Cine le cară la mașină?" - mi s-au părut de o plicticoșenie feroce. Ce mă interesează cît e Cola și cît e uleiul?!, aș spune, în stilul filmului. Dacă vreau să aflu, merg la prăvălie, nu la cinema! Am revăzut, de curînd, filmul la "Lira"; cei cîțiva minori din sală, neintimidați de faptul că filmul e "nerecomandat sub 18 ani", agitau cu voioșie, la ieșire, replici din film, gen: "Mă, tu cînd te c..., dimineața
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
textului. Mizerie cruntă, sărăcie, boli necruțătoare, mirosuri pestilențiale ale nesfârșitelor gropi de gunoi, crime, șobolani, hoituri, vagabonzi, colportori, condamnați la moarte, prostituate ("viața urmează legile mizeriei cu exactitatea unui ceasornic", p. 35) etc., dar și grădini verzi cu fântâni publice, prăvălii de lux, procesiuni bogate, sărbători, carnavaluri, spectacole de teatru, focuri de artificii, calești aurite, aventuri galante, poezie, șoapte și cântece de dragoste, parfumuri, fructe, toalete, pictură ("totul se dizolvă într-o puritate greu de definit", p. 38) etc.... Totul se
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
aplaudă reciproc"; În cartea celor 322 de vorbe memorabile, ale lui Petre Țuțea, stă scris negru pe alb: "Americanii n-au vocație, ei gândesc negustorește". Adevăr grăit-a teologul și filosoful român, americanii îl invocă pe Dumnezeu ca să le binecuvânteze prăvăliile, exercitând stăpânirea lumii doar la casele de bani". Cum e firesc, în cadrul unor rostiri de mare deschidere interpretativă, când se aduc argumente peremptorii pentru susținerea unei afirmații, sunt citate nume de autorități în materie. În ordinea înaintării paginilor: Parmenide, Sundar
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
ocazia să mă minunez de grămada de timp și de vorbe consumate de oameni ca să încheie ori să renunțe pînă și la cea mai neînsemnată afacere. Era vorba de achiziționarea unei Enciclopedii pentru copii; tratativele începute înainte de intrarea mea în prăvălie s-au prelungit, ca să nu ducă la nimic, încă o jumătate bună de ceas. Mi-am adus aminte că în vremurile fericite (vreau să zic pe cînd eu eram cel ce cumpăra sau vindea) un da sau un nu hotărau
Umberto Saba - Italo Svevo la Amiralitatea britanică by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2701_a_4026]
-
aripi la picioare. Era un om adorabil, bătrînul Schmitz! După elogiile, mai ales cele tipărite, aduse romanelor lui, nimic nu-i plăcea mai mult decît să relateze amicilor amintiri din îndelungata-i viață de comerciant. Cîte n-am auzit în prăvălia din San Nicolò, unde venea să mă vadă aproape seară de seară, unde oameni iluștri din lumea literelor și (pe atunci) influenți social nu se dădeau în lături să converseze cu mine (eventual se întîmpla contrariul) și unde astăzi încerc
Umberto Saba - Italo Svevo la Amiralitatea britanică by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2701_a_4026]
-
mine și oriunde intram să cumpăr ceva, erau foarte atenți să observe dacă am contactat pe cineva sau dacă se întâmplă ceva deosebit între mine și negustor. Mi s-a spus de multe ori că, după ce am intrat în unele prăvălii unde eram cunoscut, după plecarea mea din prăvălie, soseau doi inși de la Securitate și întrebau ce am cumpărat, dacă sunt client regulat și dacă ei mă cunosc. După plecarea lui Stanley în vacanță eu nu mai mer geam acasă să
A VENIT STANLEY. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
foarte atenți să observe dacă am contactat pe cineva sau dacă se întâmplă ceva deosebit între mine și negustor. Mi s-a spus de multe ori că, după ce am intrat în unele prăvălii unde eram cunoscut, după plecarea mea din prăvălie, soseau doi inși de la Securitate și întrebau ce am cumpărat, dacă sunt client regulat și dacă ei mă cunosc. După plecarea lui Stanley în vacanță eu nu mai mer geam acasă să dorm, dormeam sus într-un dormitor alături de dormitorul
A VENIT STANLEY. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
viața“. Cu sandale deci și cu mâneci scurte ! Imaginea contrastează cu ținuta imuabil sobră cultivată în toate împrejurările de profesor, impusă sieși și reclamată celorlalți. Îi face observație lui Sala că poartă haine maro („Pi vremea mea numai băieții de prăvălie aveau așa ceva“), revenind la sentimente mai bune când observă că discipolul său trecuse la costum gri sau negru („Ai intrat și mata în rândul oamenilor serioși“). De alt fel sunt relațiile cu Rosetti, deschis totdeauna umorului, iubitor de spectacole, ca
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
Cadîr, care este veșnic îndrăgostit și întotdeauna pus pe șotii. El este și cel care face în așa fel încât istoria spectacolului să aibă un final fericit. Iar toată atmosferă se va putea ”relaxa” printr-o uniune a celor două prăvălii deținute de tații îndrăgostiților. Piesă scrisă de Victor Ion Popa are un puternic mesaj uman, este caldă, sentimentală și plină de umor. Împreună, Take Ianke și Cadîr alcătuiesc un trio purtător amuzant și purtător de mesaj social - forță dragostei și
Ioan Gyuri Pascu pe scena de la sindicate [Corola-blog/BlogPost/98856_a_100148]