43,523 matches
-
de-a lungul unei cariere prodigioase, Hans Mattis-Teutsch. Provenit, asemenea lui Br�ncuși, din climatul meșteșugăresc al Școlii de Arte și Meserii, din acel climat care punea accentul exclusiv pe îndemînare și pe rigoare, el a reușit să depășească orizontul practic al capacității de a face și să ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut Mattis-Teutsch, indiferent de expresia imediată, se resimte indubitabil amestecul subtil de nonșalanță tehnică, de manualitate, și de capacitate de
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
totuși blocat în clipa aceea inaugurală a apariției ei pe lume, cînd am ascultat muzica necesității și dorinței. Un strigăt de ajutor, de bucurie și tristețe care apoi se pierde, fiindcă vorba și cîntul nu mai reprezintă același lucru. Viața practică nu permite această suprapunere. E privilegiul nașterii de a se desfășura melodic. Iată de ce am numit-o Cecilia, după sfînta protectoare a muzicii, condamnată la moarte prin sufocare în propria ei baie și decapitată abia după trei tentative nereușite ale
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din punctul acesta de vedere este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a. footnote>. Cine au calitatea de rudes? Răspunde Augustin că rudes sunt: cei neinițiați în doctrina creștină (qui ad ecclesiam rudis venit); cei care nu s-au documentat prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai mult, ce respinge Augustin din cultura tradițională? Respinge cultura literară pe motiv că era singura, pe vremea lui, care avea importanță practică<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 284-285. footnote>. Restul, recte cultura de tip filosofic, Augustin o păstrează înlăuntrul culturii sale creștine. Cultura literară este primejdioasă pentru că, tocmai în ciuda deșertăciunii ei, a caracterului insipid și decadent, avea un teribil succes la intelectualii timpului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
față de el, chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 51-53. footnote>. * * * De catechizandis rudibus este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2006 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606 520-782-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RADU, STELUȚA Tehnici de conservare a alimentelor : lucrări practice / Steluța Radu. Iași : PIM, 2010 ISBN 978-606-520-782 0 664 3 LUCRAREA 1 ANALIZA SENZORIALĂ LA PRODUSELE ALIMENTARE CONSERVATE 1.Reguli de protecția muncii în laboratorul de analize fizico-chimice și microbiologice 2.Analiza senzorială la conserve 3.Determinarea masei nete, a
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Produsele precoapte în vid fac parte din gamă a cincea de produse vegetale conservate.Aceasta este o etapă intermediară între produsele proaspete, care se păstrează 6 zile și gamă sortimentului, care se păstrează 6 săptămâni. Produsul acestei game sunt considerate practice și sănătoase răspunzând așteptărilor consumatorului, care elimină o parte din timpul de preparare a produsului (decojire, curățare, spălare, fragmentare, fierbere coacere). Sortimentul românesc cuprinde: tocana de legume, zacusca, ghiveciul. Acestea prezintă următoarele caracteristici: -au termen de garanție 3-4 luni, nu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
necesare Aveți pe masa de lucru următoarele ustensile: balon cotat, pahare Erlenmeyer, balanța, fiola de cântărire, biureta, pipete; cilindru gradat, baghetă, cutie cu greutăți, balon cu fund rotund, spatula, pâlnie de filtrare - subliniați ustensilele de care aveți nevoie pentru lucrarea practică, pe care le păstrați, iar pe cele nefolositoare puneți-le la locul lor. Pregătirea ustensilelor Ustensilele din sticlă alese le pregătiți pentru lucrare prin spălare, clătire și uscare. Măsurarea Cântăriți la balanța cantitatea de zahar calculată anterior și măsurați volumul
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
14. Croitor, N., 1996 - Îndrumar de laborator pentru tehnologia și controlul calității în industria conservelor de legume și fructe, Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați. 15. Croitor, N., Lenco, G., 2006 - Tehnologia produselor de origine vegetală. Îndrumar de lucrări practice, Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați. 16. Dănăilă M. & COLAB, 2005. Manual pentru școala de arte și meserii, clasa a Xa, Calificarea profesională Lucrător în prelucrare carne, pește, lapte, conserve, Ed. Oscar Prinț, București,. 17. De Wit, J.N., and
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Prod. J. 26:4-12; 19. Eskin, I. 1977- Biochimystry of food, Academic press, New York 1977; 20. Farr, D 1990 High pressure technology în food industry. Trends Food Sci. Technol. 1:14-16; 21. Fellows, P.J., 1990 - Food Processing Technology Principles and Practice, Ellis Horwood 22. Gherghi, A. ș.a., 1979 - Menținerea calității legumelor și fructelor în stare proaspătă, Ed. Tehnică, București 23. Guțulescu & COLAB. 1977- Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
anilor a efectuat numeroase cercetări pe diverse teme, cercetări efectuate personal sau împreună cu colaboratorii și elevii săi, lucrări unanim recunoscute prin valoarea lor științifică: Chimie analitică calitativă. Semimicroanaliză (ediția I, 1954); Curs de chimie anorganică; Metaloizi (1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
forma o suită. În cadrul noubei, această unitate se regăsește la nivel de apartenență modală, calitate comună a tuturor mișcărilor ce o compun. Această apartenență modală comună conferă grupajului de părți componente ale noubei unitatea și coerența necesare unei suite. Rațiuni practice legate de morfologia instrumentelor au condus de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
prin intermediul diferitelor versiuni muzicale ale aceleiași suite nouba. Odată cu extinderea numărului de poeme cuprinse într-o nouba a crescut și numărul, dar și importanța solo urilor instrumentale, precum și a interludiilor de acest gen. Acest fapt s-a datorat unor rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file, pe care Neofit Ivanovici a copiat anumite cântări ce răspundeau unor necesități liturgice practice, printre ele numărându-se Anastasimatarul lui Anton Pann - Manuscrisul nr. 1143 - în care apar alte kekragarii, scrise în deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea, Doamne strigat-am... glasul VI caligrafiat în Anastasimatarul lui Anton Pann - nr. 1143, f.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical - liturgic Cu noi este Dumnezeu, „care să cântă la praznicile împărătești: adică la Nașterea Domnului, la Botez, și Buna Vestire
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în vreme ce celelalte trei categorii sunt în zona plurivocalității. DAT MUZICAL - fenomen, fapt, obiect, valoare ◦ Tabloul reperabilității Pe acest eșafodaj teoretic ne propunem să contribuim cu câteva noi concepte, sau cu unele perspective inedite asupra unor concepte cunoscute, utile, credem noi, practicii muzicologice și/sau componistice, în perspectiva unei interpretări teoretice a datului muzical (DMz). DMz este un concept generic, descriptibil printr-un complex de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
din Evul Mediu au fost luate în considerație mai multe formule în vederea calculării și determinării intervalelor existente în muzica dimensiunile micro-intervalelor existente în muzica Orientului. Deși au fost formulate nenumărate teorii și au fost experimentate o multitudine de demonstrații practice și matematice, nici până în ziua de astăzi muzicologii care se ocupă cu studiul muzicii orientale nu au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce privește sistemul acustic cel mai bine adaptat. În consecință, noțiunea dimensiunii micro- intervalelor rămâne o chestiune
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
destinate clavecinului, au rolul de a întări sau prelungi sonoritatea unor note. Insistența pe asemenea formule pur ornamentale poate absorbi din energia necesară pentru conducerea ulterioară a liniei. O execuție de lucru cu suprimarea ornamentelor ar putea fi o soluție practică, de studiu, pentru aflarea rolului ornamentației și a sensului melodic fundamental. Linia nudă va clarifica rostul și dinamica necesară ornamentului. Odată depășite dilemele edițiilor și stabilirii textului corect, sarcina interpretului rămâne să aplice principiile, legile nescrise ale gramaticii interpretării Pentru
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
bine zis, dăruindu-se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru (Luca 17, 21), ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum ... (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84); El a luat pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem ceea ce este
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
bine zis, dăruindu-se, să o avem pe aceasta înlăuntrul nostru (Luca 17, 21), ca să nu avem numai nădejdea de a intra în ea, ci având-o încă de acum ... (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 88, în Filocalia..., vol. VI, p. 84); El a luat pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem ceea ce este
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Municipiului București organizează în 31 mai - 1 iunie Ziua Porților Deschise în cele 21 de subunități operative din subordinea instituției, cu ocazia Zilei internaționale a copilului. Pe parcursul celor două zile, elevii și cadrele didactice pot participa la desfășurarea unor activități practice în subunitățile de pompieri. * Direcția Rutieră din Inspectoratul General al Poliției Române va organiza la Terra Park o serie de manifestări dedicate copiilor, în cadrul cărora vor fi prezentate riscurile nerespectării regulilor de circulație. La standul Poliției Rutiere copiii vor primi
Manifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062]
-
rezultatele proiectului și echipa de implementare, după care a urmat de un film documentar realizat în cadrul proiectului de către Partner Global Commercium.De-asemenea partenerii din Ialia și Spania au prezentat experiența lor privind implementarea proiectului și a modelelor de bune practice. Obiectivul general al acestui proiect este”Facilitarea accesului la o formă de calificare și reintegrarea socioprofesionala a persoanelor care au execută pedepse privative de libertate.” Este foarte importantă reintegrarea pe piața muncii a persoanelor care părăsesc penitenciarele și centrele de
Conferinţa finală a proiectului VIAŢA DUPĂ GRATII [Corola-blog/BlogPost/93829_a_95121]
-
la această funcție să țină cont în asumarea programelor proprii de acest document strategic pentru România. Ce este SMART Diaspora. SMART Diaspora este un document de politică publică ce propune, printr-o serie de direcții de acțiune și de măsuri practice, valorificarea potențialului strategic al tinerilor înalt calificați de peste hotare și facilitarea contribuției lor la dezvoltarea economică și socială a României. Obiectivul principal propus în SMART Diaspora este ca România să devină o destinație de carieră atractivă pentru studenții și absolvenții
SMART Diaspora și alegerile prezidențiale: Apel către Prezidențiabili SMART [Corola-blog/BlogPost/93898_a_95190]
-
ministerul honvezilor, de la Budapesta, tare ar fi tentată, neoficial, să participe la coaliția inițiată de Rusia pentru pacificarea, manu militari, a Siriei. Intenția Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a își trimite soldații în țările baltice face parte din circul propagandistic occidental, fără relevanță practică pentru securitatea Estoniei, Letoniei și Lituaniei, care au, oricum, forțe armate insignifiante. Faptul că acest Rogozin occidental, nimeni altul decât Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a salutat anunțul Germaniei de a conduce forța de reacția a NATO, în anul
NATO? O iluzie… SUA? Singura certitudine Citeste mai mult: adev.ro/nvx5h2 [Corola-blog/BlogPost/93917_a_95209]