348 matches
-
rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud. Printre speciile ocrotite trebuie amintite: Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști: Teritoriul Parcului Național Bucegi include trei etaje de vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
1824, ce au fost lucrate în ateliere vieneze), tingiri, căldărușe, ibrice de cafea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument de arhitectură aparținând tipului de casă țărănească de epocă, construită în jurul anului 1785, fiind caracteristică târgurilor prahovene. Este cunoscută sub numele de „Casa Hagi Prodan”. Are o decorație în stuc realizată
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
întregirea neamului 1916-1918. Pe spatele soclului alte inscripții: Cetățenii urlățeni recunoscători eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de corespondență cu privire la ajutorul acordat de către Prefectura prahoveană pentru ridicarea monumentului .
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
morți în războiul pentru întregirea neamului. 1916-1918, Asociația Arta Română - turnătorie București, Ctitor medic Ștefănescu Mihail, iar pe laterale listele cu numele a 154 eroi locali. În arhivele prahovene se păstrează un dosar de corespondență cu privire la ajutorul acordat de către Prefectura prahoveană pentru ridicarea monumentului .
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
PSD, în 2000, Daniel Savu a fost ofițer, Serviciul Român de Informații Prahova (1992-1999).. În perioada 1999-2000 a fost director la „Pro Bio-Cercetare" SĂ, Ploiești. A fost consilier municipal în Ploiești. În timpul guvernării PSD (2000-2004), Savu a fost directorul filialei prahovene a APAPS (acualul AVAS) (2001-2004). În 2004, Daniel Savu a fost numit președintele executiv al PSD Prahova. În anul 2007, Savu a devenit senator, după decesul lui Antonie Iorgovan. La începutul lunii aprilie 2016, a demisionat din PSD.
Daniel Savu () [Corola-website/Science/322836_a_324165]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Brădet, Gresia, Rotarea, Starchiojd (reședința), Valea Anei și Zmeuret. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de și Posești și spre sud-est
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
și 1979, când a fost diriguitor în domeniul culturii și artei, el a avut dese ocazii de a participa activ, în străinătate, la colocvii și mese rotunde, inclusiv la festivaluri internaționale de folclor, conducând formații populare de dansuri și corale prahovene; ele au câștigat medalii de aur și de argint, la Messina - Italia, Stuttgart și Magdeburg din Germania și Corck - Irlanda. ("Medaliile" se găsesc azi în arhiva "Direcției de Cultură" a județului Prahova) În 1975 a inițiat, împreună cu alți colaboratori, reluarea
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
1918-1921, rezumatul tezei de doctorat, 50 din totalul de 300 pagini cu date inedite din arhive). 2. "Prahova - tradiții de luptă și înfăptuiri", Ploiești, “Întreprinderea Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală). 3. "Izvoare istorice prahovene. 1918-1928", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
2001 (276 pagini). 11. "Universitatea Petrol-Gaze. 1948-1998", monografie, publicată la semicentenarul instituției, Editura “Universității din Ploiești”, 1998 (coautor, 245 pagini). 12. "Nicolae Iorga și Prahova. Documente: 1889-1948", culegere de documente, București, Editura “Silex”, ediția I, 1998 și Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
I, 1998 și Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive și presă). 13. "O istorie economică a românilor în epoca modernă. 1821-1918", manual, Editura “Universității din Ploiești”, 2000 (266 pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16. "Nicolae Iorga in memoriam - 130 de la naștere
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
pagini). 14. "Viața politică prahoveană. Documente: 1919-1938", Editurile “Silex” și “Scrisul Prahovean”, 2000 (coautor, 466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16. "Nicolae Iorga in memoriam - 130 de la naștere", culegere de evocări, Ploiești, Editura “Noel Computers” și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 2001 (coautor, 296 pagini). 17. "Nicolae Iorga in memoriam. 1871-2001", tabel cronologic adnotat, Ploiești, Editura “Prahova”, 2001 (224
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Ploiești, Editura “Prahova”, 2003 (508 pagini). 21. "Doctrine Politice în epocile modernă și contemporană", Ploiești, Editura “Prahova”, 2004 (coautor, 120 pagini cu exemple de personalități). 22. "Nicolae Iorga și Partidul Naționalist Democrat în viziunea presei și a documentelor de arhivă prahovene. 1890-1948", București, Editura “Academiei Române”, 2005 (215 pagini). 23. "Doctrine și Curente Politice - ieri și azi", Ploiești, Editura “Typodas Press”, 2006 (coautor, 112 pagini pe bază de lucrări din străinătate). 24. "O istorie a social-democrației în Ploiești și Valea Prahovei. 1870-1948
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de bulgari și, plecând spre București, a lăsat la Ploiești, până către sfârșitul lunii mai, o unitate condusă de Ducaș. Oștirea lui Tudor Vladimirescu nu a ajuns până la Ploiești, dar din câteva însemnări pe marginea unor cărți bisericești, reiese că prahovenii erau de acord cu programul revoluției. Vechile tradiții de luptă, noile idei democratice, conștiința națională tot mai puternică pregătiseră pe ploieșteni pentru revoluție. Chiar în ziua de 11 iunie 1848, în Ploiești se citeau circulara Ministerului din Lăuntru, semnată de
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
de 1298 m (1295 m după altă sursă), la limita dintre Munții Gârbova (Baiului) (aflați la vest) și Munții Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact dintre "Piciorul Predelușului" (1483 m, din "Munții Neamțului" − subunitate a Munților Baiului, respectiv 1486 m după altă sursă), aflat la vest și, "Muntele Prisciu" (din "Munții Grohotiș", 1557
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
acest sens, omul de afaceri a vândut în anul 2007 fondului de investiții PPF compania de asigurări Ardaf pentru suma de 35 de milioane de euro . În anul 2008, Tender a vândut către compania americană de servicii petroliere Weatherford firma prahoveană Atlas Gip pentru suma de 16,8 milioane de euro. În anul 2009, omul de afaceri a vândut hotelul Covasna din Neptun pentru suma de 1,2 milioane de euro către oamenii de afaceri Nicolae și Ion Dușu din Constanța
Ovidiu Tender () [Corola-website/Science/318150_a_319479]
-
parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principala a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
comuna Sângeru, la vest cu comunele Șoimari și Podenii Noi, iar la sud cu comuna Apostolache, Prahova. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ234, care o leagă spre sud de Apostolache și mai departe de restul rețelei de drumuri județene prahovene. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiojdeanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (99,31%). Pentru 0,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
minute în cele trei meciuri susținute de România la Mexico '70 (cu Anglia, Cehoslovacia și Brazilia). În meciul cu Brazilia a avut sarcina de a-l anihila pe atacantul brazilian Jairzinho. După retragerea sa din activitate, a antrenat diverse echipe prahovene, inclusiv Petrolul Ploiești, atât la seniori, cât și în special la Centrul de Copii și Juniori, iar din anul 1991 pe Conpet Ploiești, de unde s-a pensionat în anul 2005. În anul 2000 a fost declarat cel mai bun fundaș
Mihai Mocanu () [Corola-website/Science/307872_a_309201]
-
în DN1A) și spre est în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Posești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
bine primit în cercurile liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni. Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
război. Corul de băieți al Liceului Sf. Petru și Pavel din Ploiești a fost invitat la radio de trei ori, succesiv. Emil Vasilescu a fost și un pasionat culegător de folclor muzical, toate culegerile fiind incluse în cărțile lui. "Personalități prahovene, dicționar bio-bibliografic", de Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian (în colaborare cu Mihai Apostol și Maria Necula); Editura Premier, Ploiești, 2002.
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
din noapte, când toți se odihnesc, el pare că veghează”. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Atestată documentar in 1833, casa construită de polcovnicul Panca, este monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Nicolae Iorga a locuit și a creat la Vălenii de Munte între anii 19
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]