801 matches
-
din primele veacuri. Un generator asigura curent electric pentru tiparnița. Nu există telefon, fie el fix ori mobil, nu există radio ori televizor sau altceva de acest fel. Chiliile sunt de mici dimensiuni, sărăcăcios mobilate. Destinația lor este destul de strictă: Pravila (rugăciunea), studiul și, puținele ore de somn. În rest activitatea se desfășoară la muncă în cadrul mănăstirii sau la slujba, în biserică. Carnea este interzisă total, peștele fiind singura dezlegare. Iluminatul este asigurat cu lămpi cu petrol, candele, lumânări. Oricât de
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
și învățătura copiilor de la școala de aici, este în grabă refăcut, dovadă fiind clopotul dăruit mănăstirii în 1763. În pofida evenimentelor au rămas numeroase mărturii care atestă relațiile schitului cu sudul munților. Unele dintre acestea le constituie cărțile provenite de aici : Pravila lui Matei Basarab; Penticostar, Râmnic, 1743; Mărgăritare, București, 1746; Octoih, București, 1746; Octoih Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1752; Evanghelie, București, 1760. Filele unui Molitvelnic de Târgoviște, 1713 (aflat in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului), păstrează, prin zapisul cumpărării sale, din 1750, de către
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
a aranjat căsătorii ale surorii și ale celor trei fiice ale sale cu regii Polonie, Franței, Ungariei și Norvegiei. El a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia. Iaroslav a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev și din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local și al comunităților monastice și a fost fondatorul unui sistem de învățământ. Fiul lui Iaroslav a dezvoltat mânăstirea Pecersk, care a funcționat ca Academie
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
Denumirea mitropoliei provine de la numele localității de reședință, Proilavia (alte variante "Proilavu, Proilava, Proevlavia, Proevlavie, Proevlau" sau "Proevlaschii") , actualul oraș Brăila. Inițial, sediul mitropoliei a fost la Brăila, dar în decursul timpului s-a mutat la Ismail sau Silistra. În conformitate cu Pravila cea Mare din 1652, ocupa locul 55 din 72 în ordinea canonică între mitropoliile supuse Patriarhiei Ecumenice, imediat după cel al Mitropoliei Dristrei (vechiul Durostorum), dar înaintea mitropoliilor Țării Românești și Moldovei, care ocupau ultimele două locuri. La 1715, Patriarhul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei care s-a scris în limba română. Acestă pravilă a fost întocmită de Ritorul Lucaci la cererea episcopului de Roman, Eustatie. Manuscrisul Pravilei se află la Biblioteca Academiei Române din anul 1952. Din descrierea Pravilei, aceste text a fost scris de ritorul Lucaci. După unii cercetători, Lucaci era originar din
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei care s-a scris în limba română. Acestă pravilă a fost întocmită de Ritorul Lucaci la cererea episcopului de Roman, Eustatie. Manuscrisul Pravilei se află la Biblioteca Academiei Române din anul 1952. Din descrierea Pravilei, aceste text a fost scris de ritorul Lucaci. După unii cercetători, Lucaci era originar din s. Costești, din Lunca Prutului, acolo unde Ciuhurul se varsă în Prut. El și-
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei care s-a scris în limba română. Acestă pravilă a fost întocmită de Ritorul Lucaci la cererea episcopului de Roman, Eustatie. Manuscrisul Pravilei se află la Biblioteca Academiei Române din anul 1952. Din descrierea Pravilei, aceste text a fost scris de ritorul Lucaci. După unii cercetători, Lucaci era originar din s. Costești, din Lunca Prutului, acolo unde Ciuhurul se varsă în Prut. El și-a făcut studiile în Polonia. Că era un cărturar și un
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
Ciuhurul se varsă în Prut. El și-a făcut studiile în Polonia. Că era un cărturar și un învățat ne putem da seama dupa funcțiile pe care le deținea (ritor-profesor de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
învățat ne putem da seama dupa funcțiile pe care le deținea (ritor-profesor de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe baza lor Lucaci a întocmit o noua pravilă. este o prelucrare nu doar o traducere, autorul redînd textul
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
de text dintre pravilă și alte texte juridice românești(cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe baza lor Lucaci a întocmit o noua pravilă. este o prelucrare nu doar o traducere, autorul redînd textul într-o limbă mai clară care se apropie mult
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
cu Pravila lui Eustratie-1632, Pravila de la Govora-1640-1641, Îndreptarea legii- 1654). Aceste asemănări se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe baza lor Lucaci a întocmit o noua pravilă. este o prelucrare nu doar o traducere, autorul redînd textul într-o limbă mai clară care se apropie mult de limba română de azi. Ea este o adaptare
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
se datorează în special folosirii unor izvoare comune. Pentru întocmirea Pravilei, Lucaci a folosit în calitate de izvoare Nomocanonul slav prescurtat, Pravila de ispravă- versiunea românească a Nomocanonului, precum și alte pravile în limba slavă. Pe baza lor Lucaci a întocmit o noua pravilă. este o prelucrare nu doar o traducere, autorul redînd textul într-o limbă mai clară care se apropie mult de limba română de azi. Ea este o adaptare la necesitățile morale, canonice și juridice ale poporului român. Inițiativa lui Lucaci
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
necesitățile morale, canonice și juridice ale poporului român. Inițiativa lui Lucaci de a îmbogăți textul slav cu numeroase completări și felul în care a scris îl situiază printre fruntașii culturii românești din a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Pravila este de o importanță deosebită pentru lingviști, filologi, cît și pentru istoricii literari și juriști deoarece este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei în care s-a scris în limba română, alcătuit cu 60 de ani înainte de scrierile
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
adoptat și în plan politic, evitând astfel anexarea reală. Tot pe plan intern inițiază o revigorare a legislației, punând să se traducă unele codice de legi bizantine sub denumirea de "Zakonicul de la Târgoviște", cel mai vechi manuscris cunoscut al unor pravile, copiat in Țara Românească la 1451 de gramaticul Dragomir. Schimbarea sistemului monetar, ca și participarea la ceremoniile de investire a noului sultan Mehmed II aveau să schimbe optica lui Iancu de Hunedoara despre domnitorul valah. Iancu declanșează o serie represalii
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
ca numai băieții să moștenească moșia din care se trage numele familiei, pe când fetele să vină numai la împărțirea celorlalte moșii. Condica lui Ipsilanti reprezintă un progres, deoarece este o lege civilă și nu numai bisericească și penală, așa cum erau pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu. Tot Ipsilanti a înființat la București trei tribunale ca drept de apel la divanul domnesc.
Alexandru Vodă Ipsilanti () [Corola-website/Science/299481_a_300810]
-
b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință referitoare la istoria culturii românești și evoluția limbii literare, afirmînd că destinația cărții este să învețe „pre mișelamea”. 4. Palia de la
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la Govora”, 1654, „Evanghelie”, București 1723, „Sinopsis”, Râmnic 1783, „Predici”, 1765, „Liturghier”, Blaj 1807.
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
schimbările fonetice ce au avut loc până atunci. Limba astfel rezultată se numește sârbo-slavă, iar scrierea să, scriere din Raška. Din punct de vedere lingvistic, operă cea mai semnificativă a Sfanțului Sava este "Karejski tipik" (Tipicul din Karyes). "Dušanov zakonik" (Pravila lui Dušan), scrisă în anii 1349-1354, folosește aceeași limbă. Următoarea reforma a limbii are loc după ce Șerbia devine vasala Imperiului Otoman, sub domnia lui Ștefan Lazarević, în jurul anului 1400. Este efectuată în școala condusă de cărturarul bulgar Constantin Filosoful, în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a limbilor slave. În afară de controversata Carte a lui Veles, se cunosc foarte puține documente ale rușilor datate mai înainte de secolul al XI-lea (și nici unul de dinaintea secolului al IX-lea). Primul document important cu informații bogate despre istoria Rusiei este Pravila Rusă, scrisă la sfârșitul secolului al XI-lea și începutul celui de-al XII-lea. Este o listă de 12 "plemena" slave (uniuni tribale) care s-au așezat începând cu secolul al IX-lea într-o zonă vastă, între Marea Baltică
Slavi estici () [Corola-website/Science/299150_a_300479]