160 matches
-
Karl Marx, și totuși Berdiaev, în latura socială a gândirii sale, vorbește necontenit de clase. Același fenomen de infiltrație se poate constata când un popor întreg se convertește la creștinism. Geniul etnic aduce elemente noi în sfera culturii creștine. Rusia pravoslavnică s-a proclamat moștenitoarea Bizanțului imperial și Moscova a fost ridicată la prestigiul de a treia Romă, și totuși cultura ei ortodoxă se resimte de specificul etnic în arhitectura sacră, în pictură, în muzică și mai ales în impunătoarea filosofie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
produs nici o carte, nici o operă. Nimeni nu l-ar putea învinui pentru aceasta, dacă el n-ar înăbuși talentul original și geniul creator, neîmpăcate cu disciplina-i strâmtă”(Ibid. p. 524. ). Urmând tipicul revoluționar francez, bolșevismul a distrus impunătoarea cultură pravoslavnică, dezvoltată din duhul Bisericii; în locul ei se întinde această paragină peste care domină ca o culme a demonicului spirit caricatural! sanctuarul unui ateu divinizat. Negativismul modern, trecut din faza teoretică în faza violenței de stat, atinge o limită extremă dincolo de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a întipărit dumnezeiasca față în maramă pentru a o trimite regelui Abgar, Maica Domnului, care a îngăduit lui Luca să-i facă icoana și evanghelistul, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia patristică, imnografia ecleziastică, dimensiunea monahală etc. Dar înainte de codificarea realizată de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul cea mai veche mărturisire a Bisericii Ortodoxe -, Mărturisirea lui Mitrofan Critopulos; Mărturisirea Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
an VI, nr. 1775, 31 martie 1931, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Altă manifestare cezaro-papistă, p. 385: "Noi știm că, de când ierarhia noastră ecleziastică a pierdut simțul Ortodoxiei, nu ne mai putem aștepta la acte precis pravoslavnice. Ne-am învățat, deci, să nu mai protestăm la toate indiciile catolicizante ale acțiunii acestei ierarhii. Constatăm însă că cezaro-papismul preoților noștri nu e un sistem. Ci numai o serie de acte dezordonate, care, toate, au la bază un interes
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dragii mei, și nu băgați seama de moarte: priviți la Hristos, Mântuitorul nostru, câte a răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară a murit; credeți tare Întru Acesta și nu vă mișcați, nici vă clătiți din credința cea pravoslavnică pentru viața și lumea aceasta.” Acest Îndemn, venit din partea tatălui lor, i-a făcut pe cei patru fii ai lui Constantin Brâncoveanu să accepte moartea. Îndemnul dat de Constantin Brâncoveanu fiilor săi, poate fi adresat nouă tuturor, având În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
și a mers la Moscova pentru instrucțiuni. La începutul acestui an a avut o lungă discuție între patru ochi cu Vl. Putin, după ce primise, din mâinile Patriarhului Alexei al II-lea, curioasa Diplomă de Laureat al Fundației pentru Unitatea Popoarelor Pravoslavnice. Se înțelege că Diploma i-a fost dată pentru lupta lui, de ani de zile, împotriva Mitropoliei Basarabiei și pentru expulzarea de preoți români, fapte care pot fi calificate oricum, numai ca utile unității pravoslavnicilor (ortodocșilor) nu. În orice caz
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în schiturile de pe malul drept al Niprului, adică pe teritoriul ucrainean stăpânit de poloni, unde catolicismul polon, prin intermediul unui curios artifact administrativ numit Biserica Uniată, face ravagii, închizând lăcașele de cult ortodoxe unul după altul, și trecând la nevoie preoții pravoslavnicei credințe prin fierul sabiei. Pornind de la principiile teoretice ale lui Iurii Nikolaevici Tînianov<footnote Vezi, Iurii Nikolaevici Tînianov, „Ritmul ca factor arhitectonic al versului”, în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura Univers, București, 1983. footnote>, care definește forma lucrării
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
politician, nevoind să piardă voturile acelor Români care, ne-informați sau prost informați, credeau - unii mai cred și azi! - că uniții ardeleni au „trădat vechea, seculara credință” și că „a te pleca Vaticanului” Însemna cumva o trădare față de vechile principii pravoslavnice. Uitând, aceștia, că unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești față de robia ruso-comunistă a fost tocmai acea mult-trâmbițată „auto-cefalitate” a marii Biserici Ortodoxe, lucru care a permis statului comunist brutal și ateu să se amestece În treburile sale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cartea aceasta este o continuare a culegerii de documente din 1993, în noi dimensiuni istorice, cu noi abordări și deschideri către înțelegerea sensului istoriei relațiilor româno-ruse, cu referire directă la aventura Tezaurului nostru ...aflat de un secol în “păstrarea” Rusiei pravoslavnice. Viorica MOISUC București, 20 februarie 2013 Câteva lămuriri necesare cititorului Din 13/26 ianuarie 1918 - când Lenin a semnat actul oficial prin care Puterea sovietică a rupt unilateral relațiile diplomatice cu România și a confiscat Tezaurul ei, depus spre păstrare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mult le păsa cârmuitorilor Apusului, mult le păsa lor de Constantinopol, de Sfânta Sofia, de Sfântul Mormânt și alte fleacuri de-astea!... Dimpotrivă, în sinea lor, cu Papa în frunte -, se bucurau că, o dată cu Împărăția Romană de Răsărit, piere și pravoslavnica ortodoxie schismatică ce le stătea ca osul în gât. Câtă inconștiență! Dumnezeule! Ba, încă, nu știu care Papă de la Roma a propus creștinarea sultanului și decretarea lui ca "Împărat al Răsăritului"! Câtă inconștiență! Europa veacului nostru se zbate într-o profundă criză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știe cine dă cu gura și cine dă cu spada? Mie-mi trimite binecuvântări apostolice și pe Mateiaș îl poleiește cu aur... Cine-i "acel Stephan al Moldovei"? Un mărunt voievod al unei minuscule țărișoare... Și, pe deasupra, "uno mizerabile schismatico pravoslavnico" am zis bine? Ce câștig pot să aduc Sfintei biserici apostolice? Pe când "Carissimul filio nostrum Matias Rex"... Taler cu două fețe "Sfântul" aista... Ne duce cu șosele și momele... Își răcește gura în amvonul Sfântului Petru, propovăduind la cruciade... "Vox
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
haram ni s-o alege agoniseala de-o viață! La sapă de lemn om ajunge! Cum îl rabdă inima?! se vaicăre Cupcici scobindu-se în nas. Uite că-l rabdă! Colac peste pupăză, ne-a vândut papistășimii; sapă la rădăcina pravoslavnicei noastre credințe! A ridicat episcopie catolică la Baia, îl acuză Isaia. Umblă să ne piardă! spumegă Negrilă. A boierit golănimea! Nici să-i mai arzi un bici, nu poți! Pentru o palmă, pe tine, mare boier, te târăște la pârcălăbie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fatalitatea unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism leninismul și acum democrația globalistă, toate, nu au făcut decât să dea o altă culoare steagului imperialismului dintotdeauna. Ceea ce se petrece acum sub ochii noștri ne convinge Încă odată că nimic nu s-a schimbat În planurile imperiale de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
parte, patriarhul îi alină pe „jalnicii ascultători”: „nu mi-aș fi putut închipui vr’odată, că - într-un timp relativ atât de scurt de abia 10 ani - să am eu dureroasa îndatorire de-a înmormânta doi venerabili mitropoliți ai acestei pravoslavnice provincii românești: Bucovina [...]. Deși scumpul nostru confrate Nectarie era atacat de o boală grea care nu iartă - totuși gândul nostru nu se putea împăca cu prea timpuria lui trecere la cele veșnice; ci ne lăsam mai bucuros cuprinși de nădejdea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798; [Prefață] la Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826; Traduceri: Teofil, Cămara dreptei credințe, București, 1793; Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826. Repere bibliografice: Gh.I. Moisescu, Viața și activitatea episcopului de Argeș Grigore Râmniceanu (1822-1828
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
și didactice. Așa au putut pătrunde în școlile basarabene cărți scrise în limba română, care până atunci au lipsit aproape complet. La sate, unde populația moldovenească era numeroasă, școlile parohiale funcționau, mai ales, cu scopul de a impune învățarea dogmelor pravoslavnice, adică a limbii ruse. În aceste școli rurale, în multe cazuri, erau trimiși învățători care nu știau limba română, de aceea interesul localnicilor de a învăța carte era foarte scăzut. Cu toate că a fost creată o rețea școlară destul de dezvoltată, din
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
patrona totul de deasupra, pe Dumnezeul lor de apă, de pești, de prigoane, de rîuri sau fluvii trecute, de lăcașuri de lemn mai întîi, pe urmă zidite, dar în care, în culmea prigoanelor venite de la Centru care era mereu Moscova pravoslavnica, spijinitoarea-mumă a dogmelor pe care le apăraseră pe vremuri și contra mongolilor, cînd năvăliseră peste ei toți și îi ținuse robi cîteva secole; în culmea acestor prigoane, ei își dădeau foc, pe rînd. Așa că zidul acelor mîncăruri, din care făcea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
cele care pot fi un indiciu pentru majoritatea cetățeneasca,... ei bine, aceste unelte, să le zic, ale necesităților civice, fizice, precum și ale spiritului civic, în general, nici nu se compară cu cele de la Budapesta pînă la Vladivostok, vasăzică inclusiv Rusia pravoslavnica și Siberia, la un loc, unde, după cinic, ar fi o adevărată aventură să te deschei, pardon, la prohap, ori să-ți dai nădragii jos, ca omu^... Mai ar fi, în partea aceasta a Evropei, să spunem, closetele turcești, joase
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
Nikolai Gumiliov pe front, Аhmatova a petrecut mai multă vreme în Gubernia Tver, la moșia familiei Gumiliov din satul Slepniovo (Гумилевых Слепнёво). Aici a fost puternic impresionată de caracterul specific rusesc al locurilor, care, după ea, le punea o pecete pravoslavnică. În plus, trăind mai mult în orașe, nu făcuse până atunci cunoștință cu pădurile, cu ieșirile în aer liber. Totuși, ea nu se simțea acasă la Slepniovo, localitate pe care o numește în amintirile ei, cu oarecare afecțiune, „această vechitură
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de faptul că Biserica Ortodoxă a fost capabilă de atât zel în cazul lui Tolstoi, cât timp aceasta a rămas atât amar de vreme tolerantă cu maimuțărelile șarlatanului religios Grigorii Rasputin. Sfântul Sinod îl excomunicase pe scriitor din sânul Bisericii pravoslavnice, interzicând înmormântarea sa religioasă fără o prealabilă căință. De la această decizie, exact de la începutul noului secol (al XX-lea), înfruntarea directă dintre excomunicat și excomunicatori avea să ia proporții uriașe. Tolstoi și-a cunoscut adversarii, de aceea și-a luat
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
Apoi s-a stabilit ca hotărârile luate, să fie aduse la cunoștința împăratului habsburgic Leopold I și a cardinalului Kolonich. Pe baza hotărârii aduse la Sinodul din februarie, la 21 martie 1697, s-a redactat prima declarație prin care Biserica pravoslavnică românească din Transilvania se unește cu Biserica Romei : “"Noi, Teofil, cu mila lui Dumnezeu episcopul Bisericii românești din Ardeal și din părțile Țării ungurești lui împreunate și tot clerul aceleiași Biserici, lăsăm pomenire prin scris aevea aceasta tuturor cărora se
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Prieten de la Răsărit” etc.), teritoriul întins prin care defineam până în 1991 Uniunea Sovietică oferă o diversitate de forme culturale demne de invidiat pentru orice cercetător. Interesant de reținut sunt transformările pe care le-a cunoscut pe parcursul unui mileniu, de la Rusia pravoslavnică, considerată, în Evul Mediu, cea de-a treia Romă, la Imperiul Țarist al Romanovilor, adevărat „colos cu picioare de lut”, la Uniunea Sovietică, Hidra Roșie, posesivă și feroce, a cărei tentacule au atins în sud-estul și centrul Europei popoare cărora
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]