161 matches
-
o moarte de mai toată frumusețeaă, viermoloii foiesc la tot pasul, iar tu ești un fel de maimuță, păstrând, datorită unor informații livrate cu țârâita, anumite obiceiuri „străvechi“. Problema cu Ivan Kuzmici e că lansează, ca proprii, poeme din literatura pravoslavnică, de la Pușkin la Blok. Moment care rupe vraja absolută și te introduce în distopia intelectuală. Benedikt e îndrăgostit de colega sa copistă pe care, într-un moment de efervescență emoțională, o cere: frumoasa plină de gheare acceptă, iar el e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
surori, de la grădina cu flori și iar veneau copiii, cu clopoțìii și după ei veneau flăcăii satului, spunând cum e cu brazii și cu paltinii - și din nou domțători’ cu patruvocile școlarilor, ca să pună un strop de creștinătate În păgânătatea pravoslavnică a Mănenilor - bine zicea Moș Iacob ceea ce zicea și din care eu nu Înțelesesem nimic pe loc, ci mai târziu, mult mai târziu, fiindcă Îmi spuseseră părinții: Mănenii aveau colindele lor, „păgâne” și amestecate, doar câte un vers, cel mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
îmi dau seama împrumutasem din simplitatea, bunul simț, hărnicia și bunătatea celor patru femei care îmi erau în preajmă și pe care le îndrăgisem ca pe surorile ce nu le aveam. Poate am împrumutat prea puțin din credința lor profundă, pravoslavnică, cum o numeau ele, care le întărea desigur în această grea încercare a vieții. Și totuși... Într-o bună dimineață ne-am trezit dintr-odată cu zăpadă, iarna venise fără să ne prevină. Frigul și vântul siberian nu au întârziat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și guvernatorul Bucureștiului, generalul Hristofor Comneno, acesta urmând să aleagă doar locul cel mai potrivit și să întocmească hârtiile necesare. Șoimul a apreciat ideea ca fiind benefică pentru prosperitatea orașului și s-a arătat deosebit de încântat de această dovadă de pravoslavnică mărinimie. ▪Acvila tocmai a aprobat trimiterea unor tineri români la Colegiul Richelieu din Odessa și la Școala de cadeți din Sankt Petersburg. Dorește să formeze o oștire locală apreciată cam la douăzeci de mii de panduri și cătane. Dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și a altor persoane cu poziții laice sau ecleziastice importante în acțiunea de „eliberare” a Constantinopolului, cu fluturarea promisiunii că vor juca un rol dominant în viitoarea configurație a Europei de sud-est, după înfrângerea turcilor și victoria deplină a credinței pravoslavnice asupra Islamului. Și mai cred iarăși că Acvila nu ținea să-l contrazică pe omul care-i suportă toate cheltuielile, ale sale, ale ofițerilor și ale armatei sale. (Și comerțul marchitanilor ruși scutiți de orice vamă merge atât de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Așa ceva nu s-a mai întâmplat. Și este foarte grav că s-a putut întâmpla. Rușii spun și scriu cuvinte solemne, cum că ei doresc doar eliberarea bieților creștini de sub stăpânirea păgână și emanciparea acelui teritoriu sub oblăduirea unei stăpâniri pravoslavnice. Ca și cum noi am fi niște bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă scrisoarea și privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și arătări și închipuiri de ale noastre. Câte dar s-au zis la Dumnezeu mai trupește, cu închipuire sunt zise, însă au înțelegere mai înaltă, pentru că Dumnezeu este singuratic și fără formă" (Sf. I. Dam. În Descoperirea cu amăruntul a pravoslavnicei credințe, Iași 1806: Cartea I, cap XI, pag. 49 și 51). Iată dar, cum însăși Sf. Scriptură și atâția părinți bisericești proclamă ideea despre puritatea lui Dumnezeu, Carele, ca și focul nu suferă nimic necurat în Sine. De unde dar, țâșnește
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
parte, patriarhul îi alină pe „jalnicii ascultători”: „nu mi-aș fi putut închipui vr’odată, că - într-un timp relativ atât de scurt de abia 10 ani - să am eu dureroasa îndatorire de-a înmormânta doi venerabili mitropoliți ai acestei pravoslavnice provincii românești: Bucovina [...]. Deși scumpul nostru confrate Nectarie era atacat de o boală grea care nu iartă - totuși gândul nostru nu se putea împăca cu prea timpuria lui trecere la cele veșnice; ci ne lăsam mai bucuros cuprinși de nădejdea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
moralității? Ce i-ai făcut azi? Ea, care a avut Încredere În tine de la prima vedere? Care a crezut cu naivitate că o vei salva, ca o țărancă necăjită care se prosternează la picioarele omului lui Dumnezeu În vreo mânăstire pravoslavnică și Își deschide sufletul În fața lui. Singura femeie din viața ta care ți-a zis frate. Niciodată nu ți se va mai oferi un asemenea dar, ca o femeie străină să-ți spună frate. A avut Încredere În tine fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
doamna Schneidmann sau doamna Schneider. Hotârî să parieze pe Schneidermann. Iar ea, ca de obicei, nu se simți jignită, ci Îi zâmbi cu o privire copilăroasă, pură și veselă, care o făcea să semene cu icoana rustică a unei sfinte pravoslavnice. Spuse: —E Scheinmann, doctore Nisan. Nu face nimic. N-are nici o importanță. Doar să dea Dumnezeu sănătate și prosperitate Întregului popor evreu. Să aducă numai pace de-acum țării noastre dragi. E greu să suporți atâția morți tot timpul. Gulaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
friguri. Spunea că s-ar fi născut Într-un sat vecin. Nu preciza care. Și că părinții lui s-ar fi tras dintr-o stirpe aleasă. Tatăl său cică ar fi fost pe jumătate polonez, pe jumătate ucrainean, iar mama, pravoslavnică. De multe ori a fost văzut dând târcoale bisericii catolice și făcându-și cruce nu cu două degete Împreunate, cum se Închina tot satul, ci cu toată palma, de aceea sătenii Îl porecliră Papistașul. De ce se oploșise la Brodina, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
neobicinuindu se...a se ține școale de învățătură era multă prostie,...Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a părut Așezământul lui Grigore Ghica voievod?” Mi-a plăcut peste măsură spusa lui vodă „Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii și practica cuvintelor...” Treabă cu dichis, părinte, ce mai?! „Așa cred și eu. Vezi că și mitropolitul Moldovei, Nichifor, vine, la 6 iunie 1749 (7257), cu o noutate. Citește-o, te rog!” Din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Bisericii Românești, ediția a II-a, vol. II, București, 1928, p. 327 215 I. C. Negru, Mitropolitul Dosoftei, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, anul XXXIII, Iași, 1959, p. 114 95 Dumnezeu, deoarece prin cărți sfinte se impune credința pravoslavnică și din ele își scoate biserica lui Dumnezeu știința și așezămintele. Înainte de a merge la tipar domnul opri Cazania ca să mai fie revăzută o dată”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol II. 3, p. 84-85 footnote>. Comanda nu a fost onorată din cauza
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tipărit numai pentru moldoveni, ci pentru toată seminția rumânească. A adăugat că, Gheorghe Duca ,,cu mila lui Dumnedzău Domn și oblăduitoriu a toată Țara Moldovei, trimite milă, pace, sănătate la toată seminția românească (...) tutinderia ce se află într-această limbă pravoslavnică. Adresându-se lui Gheorghe Duca, pe care-l compară cu regele David și cu împărații Constantin cel Mare și Teodosiu, Mitropolitul a scris: Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine și trupește
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am intenția să-i decepționez. Nici pe aceea de a-i Înșela. Provin dintr-o națiune creștină, domnule Lesage, și pentru mine asta Înseamnă ceva. Ce imagine au astăzi persanii despre națiunile creștine? Preacreștina Anglie, care-și Însușește petrolul lor, pravoslavnica Rusie, care le impune voința ei, potrivit cinicei legi a celui mai puternic? Care sunt creștinii pe care i-au cunoscut până acum? Șarlatani, aroganți, oameni fără Dumnezeu, cazaci. Ce idee vreți să-și facă despre noi? În ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar basarabencele sufletele lor erau sfâșiate între repulsia față de puterea bolșevică și convingerea intimă (de fapt, speranța) că sovietele n-au reușit totuși să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de dincolo de Nistru și stabilite (pentru totdeauna, credeau ele) în Basarabia cum căzuseră în genunchi și se rugaseră ca Dumnezeu să nu le surpe viața. Și dacă bolșevismul nu ucisese credința, atunci, în '40, poate că vechea Icoană a Rusiei Pravoslavnice încă dăinuia în zilele noastre. Sau, în orice caz, ar fi putut să reînvie. Așa că bietul lor suflet, refugiat în Vechiul Regat precum odinioară sufletele izgonite de Revoluția bolșevică în Emigrația Rusă la Paris și în alte mari orașe din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
subțire, albăstruie a lăcașului. Sub bolțile largi de piatră se auzeau corul și clinchetul cădelniței preotului. Pe preșurile moi, abia călcau pașii dascălului, care stingea luminările arse până la coadă, făcând ceara ghemotoc în palmă. Babele băteau câte trei cruci mari, pravoslavnice, cădeau în genunchi la icoane, rostind îndelung rugăciuni vechi, știute numai de ele, sărutau podoabele altarului și se trăgeau către naos, în umbra stranelor. Ochii lor bătrâni, plini de ape, albi în pânza aceea de lumini amestecate, străluceau mărunt, clipind
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
răni". Când pe acol-o copiliță Își căuta o oiță Ce - atuncea se ridica Pierdută din turma sa. Zori de ziuă se revarsă Și eu ochii n-am închis, Cum să-i închiz când se varsă Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 461
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
răni". Când pe acol-o copiliță Își căuta o oiță Ce - atuncea se ridica Pierdută din turma sa. Zori de ziuă se revarsă Și eu ochii n-am închis, Cum să-i închiz când se varsă Într-atîta pară nestins. No. 66 Pravoslavnică creștină, Mult ești dulce, mult ești bună, Bună ești și foarte dulce Ș-oi să mor dacă mă duce. Intru-n casă ca să-mi treacă, Dorul tău mai rău mă seacă, Stau în loc și arz în foc, 460 {EminescuOpVI 464
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu stat major cantonat la Ploiești, ocupat cu petreceri și desfătări, nu pe câmpul de luptă, după ce i se recunoaște României independența și drepturile firești asupra Dobrogei-fiică, Rusia vrea tocmai Dobrogea! Dar cum Rusia era și at unci creștină, ba pravoslavnică „cedează României Dobrogea dar în s chimb îi ia (ce?) Belgradul, Ismailul și Cahulul care, chipurile, îi fuseseră retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Pari s în 1856. Iar dacă Moldova mai are astăzi, în 2009, ceva din fostul județ Cahul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
științifică, influențată de formația lor filosofică și de crezurile sau înclinările politice. 1. Istoricii ruși, de pildă, au acordat o mare atenție acestei teme din motive ușor de bănuit: rolul Rusiei țariste în chestiunea orientală, credința mesianică în atingerea țelurilor “pravoslavnice”, în practică foarte “pământene”. Istoricul S. M. Soloviev considera că problema sau chestiunea orientală s-ar fi ivit atunci când omul european a pătruns deosebirea între Europa și Asia, între spiritul european și cel asiatic, deci încă din perioada Greciei antice. Opinia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înșiși românii. „Se știe - nota N. Iorga - că după fiecare război dintre ruși și turci urma o întărire de privilegii pentru Principate. Dar se știe mai puțin că ele nu ni cădeau cu desăvârșire mură-n gură, ca o pomană pravoslavnică, că ele erau pregătite și îmbogățite măcar, dacă nu câștigate, de stăruinți la Constantinopol (nu mai puțin la Petersburg și Viena, am adăuga noi) ale boierilor moldoveni și munteni. Aceste stăruinți costau bani și dovedesc, din partea celor ce le făceau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]