145 matches
-
-i în iubirea pornită de la lingură, Colindă auriu, gutuia-n iarnă mă colindă Și-o las acolo...Sunt Evă cu buzele-ostenite De șoaptele din gânduri, de așteptări, iubite... Mă caut... Mi-e sufletul îngenuncheat în brazda ei Și mâini de pravoslavnic împreun, În fața Poeziei tot sângele-mi adun Și-n Alfa și Omega-credința mi-e temei... Mă caut cu lumina și cu umbra Și mă găsesc la fel de efemeră, Iar inima-mi bucată e de-Alhambra Și forma ei rămâne veșnic sferă. Din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe(n)tru aceasta n-am lipsit a nu vă înștiința cu domneasca noastră carte ca să știți pentru mila ce am făcut ca să vă bucurați și să rugați pe milostivul Dumnezău pentru săn(ă)tatea noastră și pentru toți creștinii pravoslavnici”... ― Sunt curios, fiule, ce se mai întâmplă pe la Sfântul Munte. ― Pentru a afla noutăți, te poftesc, sfințite, să vedem ce spun documentele. ― Te urmez fără preget, fiule. ― La primul pas ne întâmpină “Io Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voevoda, Bojiiu milostiiu, gospodari
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
oe)v(o)d, domn Țării Moldovei”, care la 20 aprilie 1743 spune: “Facem știre tuturor cui să cade a ști că Sf(întul) Sion din Ierusalim... n-au rânduit alt mijloc de chiverniseală sfintelor biserici, fără numai cu milostenia pravoslavnicilor creștini,... Acum întâmplându-se a veni aici la Moldova al nostru precinstit și duhovnicesc părinte, sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care acum nu se mai află că s-a istovit - și iscusit vin plodea. Ieșea, după pritoc, vinul alb străveziu curat cum îi lacrima de fecioară și cel roșu cum îi sângele de hulub. E la mintea cintezoiului că mulți pravoslavnici ieșeni râvneau să se acolisească de acele lacrimi și de acel sânge, dar să se fi eglendisit cu ele, prea puțini. Printre acești prea puțini și bunicul meu Gavril se cere pomenit. Înalt-prea-sfințitul îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
importanță pentru politica externă a Rusiei în sud-estul european, și ea a știut să-l exploateze. Dar, repetăm, bazele, mobilurile și direcțiile raporturilor politice internaționale în această zonă și în acea epocă nu se aflau în considerente atârnând de altarul pravoslavnic sacrosant, excluzând, se înțelege de la sine, câteva (deci nu toate) sanctități ale Senatului petersburghez. Socotințile noastre, atât de lapidare, se cer continuate cu altele relative la Principatele Române în măsura să înlesnească o comprehensiune anticipativă. Mai întâi, prin anexarea la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împrejurare, domnii nu lucraseră împotriva părerii obștești”. Această părere obștească nu putea să încline decât spre viitorul pe care-l promitea Petru I (pe atunci nu existau motive care să pună sub semnul întrebării sinceritatea promisiunii), biruitorul de la Poltava, țarul pravoslavnic, în proclamația adresată moldovenilor: „luptați pentru patrie, pentru cinste și recăpătarea vechilor libertăți și eliberarea voastră și a urmașilor voștri de sub jugul păgînesc”. Condițiile și termenii în care românii aveau să se angajeze în luptă urmau să fie negociați de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
năpădit ajutorul oștilor rusești și curînd după aceasta și însuși porusia (prezența) împăratului...”. Deși „om de curte”, sau poate de aceea, logofătul Radu Greceanu ni se pare a fi surprins cu exactitate „temeiurile” și reacțiile lui C. Brâncoveanu. La Urlați, „pravoslavnicul domn îngrijat aflându-se, în ce chip ar face ca într-o vreme cumplită ca aceea, întreagă să păstreze țeara și fără primejdie dă cătră amândouă părțile, adecă și de către turci, și dă către moscali, dumnezeiasca pronie carea necontenit iaste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în pofida semnalelor de alarmă trase de elita intelectuală. Toate încercările ei de a releva implicațiile dezastruoase ale acestei mișcări de glisare spre catolicism, prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Această reformă nu mai poate întârzia. Prima înnoire necesară este cea din rândurile chiriarhiei. Primenirea va trebui să fie făcută și este bine ca ea să fie înlesnită pentru a se evita gesturile energice. De aceea, trebuie să se procedeze pravoslavnic, nu prin demitere. După canoane, demiterea nu există. Există numai caterisirea, precum și o formă de retragere voluntară din scaun, singura canonică, asocierea la păstorie a unui arhiereu tânăr. Prin urmare, acei dintre chiriarhi care își dau seama că rămânerea lor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe toți episcopii dreptcredincioși, din toată lumea și din toate vremurile. Este acesta cazul pentru hotărârile Sinodului nostru de la 24 ianuarie, 8 și 23 februarie? Evident, nu. Sinodul, deci, poate să greșească. Mai mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească cadru format din dogme, canoane și Predanie trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care respectă acest cadru decât un episcop sau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Biserica noastră Ortodoxă. Obiecția că preotul are o dublă calitate, de preot și de cetățean, și, ca atare, în virtutea acestei duble calități, e îndreptățit la două feluri de acțiuni, nu e fondată. Ea e respinsă de canoane și de spiritul pravoslavnic, pe de o parte; iar pe de altă parte, această dublă calitate e neutralizată prin faptul că statul nu cere preotului împlinirea tuturor obligațiilor cetățenești (se știe, de pildă, că preoții nu fac armată). Atunci când statul a renunțat, prin acordarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh, șef suprem al Ortodoxiei românești, și de bună seamă astăzi, prin împrejurări mai mult decât meritele noastre proprii, cel dintâi dintre patriarhii pravoslavnici, să arboreze mănușa roșie cardinalicească iată, în adevăr, un fapt EXTRAORDINAR. Și trist trist de ți se sfâșie inima. Nu numai din pricina caracterului blasfematoriu și apostat împotriva unei tradiții pe care nimeni nu are dreptul să o ignore sau să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
împotriva unei tradiții pe care nimeni nu are dreptul să o ignore sau să o insulte, desconsiderându-o. Ci, mai ales, și din pricina situației pe care un asemenea gest ne-o creează în lumea creștină". 17 Ibidem: Ați auzit, creștini pravoslavnici! Părintele patriarh are mănuși de mătase roșie! Nu ne mai ajunge concentrata noastră sobrietate bizantină, stilul pur al Răsăritului, emoționant în simplitatea lui hieratică. Nu ne mai ajunge pentru că nu-l mai înțelegem. Și astfel, din ignorarea Tradiției noastre, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
literatura medicală și antropologică acestor aspecte și constatând lipsa unor cercetări care să verifice și să pună în valoare realitatea românească în acest domeniu, am inclus în studiu câteva grupări etnice (români, rromi, lipoveni) și confesionale creștine (ortodocși mireni, monahi, pravoslavnici - rit vechi - și adventiști de ziua șaptea). Prin metode de cercetare clinice și paraclinice ne-am propus să aflăm în ce măsură particularitățile stilului de viață ale acestor grupuri se regăsesc în starea lor de sănătate și care este ponderea în care
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
consumă carne de porc (bogată în grăsimi saturate și colesterol), cca două treimi dintre ei sunt ovo-lacto-vegetarieni, au o secțiune a crezului creștin centrată în mod deosebit pe un stil de viață sănătos, deci urmăresc în mod conștient aceste aspecte. Pravoslavnicii (ortodocși de rit vechi) au fost aleși din cadrul rușilor lipoveni. Studiul nostru este o anchetă epidemiologică retrospectivă. Chestionarul a reprezentat un important instrument de evaluare, realizat de dr. Sorin Săndulache, după o concepție originală. Acesta cuprinde două secțiuni. Prima a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la 24% dintre cei investigați valorile s-au situat la limita superioară, între 4,5-6 mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni, domină monahii și AZS, fără patologie, în contrast cu pletora patologică a ortodocșilor mireni și a pravoslavnicilor. Am observat că 40% dintre membrii AZS și 30% dintre monahi nu au antecedente patologice personale, în timp ce în celelalte grupuri religioase acest procent este mai mic de 20% (tabelul 2). Membrii AZS mențin procentul cel mai scăzut de subiecți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
inițial și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu vădită aplecare spre mitul întemeietor, rodoslovii și genealogii, rezerva un capitol cronicii Moldovei, probabil nu întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
atare, à la roumaine, titlul posibil al acestei notații ("Mall-ul Culturii Europene la Iași") ne-ar putea duce cu gândul că la Iași se termină cultura europeană ca atare, iar pe celălalt mal (al Prutului) începe deșertul cultural arid, pravoslavnic, ne-european. Nu despre asta însă vreau să scriu, mai ales că ar fi nedrept și neadevărat, fie doar și dacă am aminti truda exemplară, de decenii, a neobositei elite intelectuale basarabene sau reușitele excepționale, înalt europene, ale prietenului și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu mai umblăm cu părul în ochi și să căutăm cai verzi pe pereți, denumirea de bessarabeni/basarabeni se folosea la mijlocul secolului Xlll pentru populația dintre cursurile inferioare ale Prutului Nistrului și Marea Neagră, nu este o in-venție tîrzie a rușilor pravoslavnici. Faptul că ei s-au ridicat cu sabie asupra tătari- lor înseamnă că nu erau un cîrd de guzani care stăteau ascunși prin găurile pămîn-tului sau prin tufișuri iar vodă Ploscînea confirmă această idee. Regatul Ungariei dorea să ajungă pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
m? car preten? ia c? accept? administra? ia rom�neasc?. �ncuraja? i de Ungaria, nu f? ceau altceva dec�ț s? a?tepte momentul potrivit 3. Pe l�ng? ei, mai erau ? i ucrainenii, bulgarii ? i lipovenii (ru? i de credin?? pravoslavnic?) din Moldova ? i din Delta Dun? rîi. Erau aproape o jum? țațe de milion de germani, să? îi ardeleni, ? i de ? vabi din Banat. Să? îi au f? cut pace cu administra? ia rom�n?; ? vabii din Banat erau mai pu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]