145 matches
-
și de materialismul științelor despre viață dispar în fața simplității și a evidenței acestei constatări. De unde ar proveni elanul animant al omului dacă acesta nu ar fi prefigurat evolutiv? Misterul animării se manifestă la animalele superioare sub forma instinctivității, spirit preconștient, preștiință de neconceput și totuși manifestă, capabilă să adapteze armonios speciile animale la condițiile de existență oferite de ambianță. Instinctivitatea animantă se găsește sub forma evoluată a supraconștiinței etice la om, animal devinit semiconștient expus la opțiunea individuală și la posibile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
întrepătrund datorită fluctuației lor între luciditate și orbire. Subconștientul nu este altceva decît supraconștientul în stare de orbire parțială din cauza egocentrismului vanitos al subconștientului. Orbirea completă a supraconștiinței este reprezentată mitic de simbolul "morții elanului animat". Fiind produsul evolutiv al preștiinței instinctive a animalului, preștiința mitică a instinctului supraconștient a putut formula conflictele deliberării speciei gînditoare prin mitul genezei Omului: Dumnezeu este simbolul supraconștiinței, iar Adam este simbolul conștientului și al opțiunii sale oscilante; subconștientul este reprezentat de Satan sub forma
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
între luciditate și orbire. Subconștientul nu este altceva decît supraconștientul în stare de orbire parțială din cauza egocentrismului vanitos al subconștientului. Orbirea completă a supraconștiinței este reprezentată mitic de simbolul "morții elanului animat". Fiind produsul evolutiv al preștiinței instinctive a animalului, preștiința mitică a instinctului supraconștient a putut formula conflictele deliberării speciei gînditoare prin mitul genezei Omului: Dumnezeu este simbolul supraconștiinței, iar Adam este simbolul conștientului și al opțiunii sale oscilante; subconștientul este reprezentat de Satan sub forma șarpelui ispititor, simbolul vanității
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de forța ei de spiritualizare, care a reușit să creeze spiritul științific. Occidentul nu poate atinge nivelul sublimării decît prin spiritualizare, iar idealul numai prin intermediul ideii. Va avea el curajul să abordeze problema esențială impusă de cercetare: studiul științific al preștiinței mitice, a cărui temă este combativitatea elanului? Psihologia intimă nu plagiază religia vorbind despre sanctificare ca fiind idealul bucuriei. Pentru ea, idealul nu se rezumă la formula "oh, dulcele meu Iisus", ci constă în sarcina cea mai dificil de dus
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a aborda și a revalorifica tendința spre pervertire, motivația subconștientă, în combativitatea spirituală și sublimă. Datorită acestui fapt, spiritul uman ar trebui să ajungă la o înțelegere psihologică din ce în ce mai limpede a țelului director (inclus deja într-un mod subiacent în preștiința mitică). Spiritul ar avea sarcina de a căuta înseși legile vieții, dacă tendința evolutivă nu ar fi putut face să apară din mizeria umană datorată agresivității perverse exemplul omului-săvîrșitor purificat de orice agresivitate dușmănoasă și de orice pervertirea dorințelor. Nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
elanurilor limitate: principiul etic, valorificarea justă a sinelui și a celorlalți. Legalitatea raportului dintre sănătate și maladia psihică pe de o parte și dintre sănătatea psihică și sfințenie pe de altă parte are o importanță capitală pentru înțelegerea paralelismului dintre preștiința mitologică și știința motivelor, cu alte cuvinte pentru știința vieții. DE LA PSIHOLOGIE (NERVOZITATE ȘI BANALIZARE) LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ ȘI DE LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ LA STAREA LIMITĂ ȘI EXCEPȚIONALĂ DE SFINȚENIE, VIAȚA PSIHICĂ DELIBERANTĂ CONSTITUIE UN CONTI-NUUM SUSCEPTIBIL LA NEÎNCETATE TRANSFORMĂRI FUNCȚIONALE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
idealul-călăuză și măsura exactă a devierilor, care se caracterizează toate printr-un grad mai mult sau mai puțin intens de nervozitate și de banalizare. Legătura aceasta esențială nu este totuși conștientă, ci mai mult decît conștientă: supraconștientă. Sensul ascuns al preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor este stabilirea acestei legături motivante cu ajutorul simbolurilor "divinitate și fii ai divinităților". Este sarcina științei psihologice să stabilească legătura aceasta, dar de data aceasta nu simbolic, ci conștient; este vorba, așa cum s-a și făcut, despre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ci o cunoaștere bazată metodic pe autoexperiment, singura metodă valabilă pentru studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor, joncțiunea dintre idealul eliberării morale și cel al libertății spiritului: clarviziunea obiectivă, idealul tuturor științelor. Libertatea spiritului și eliberarea morală se condiționează, se completează și se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lumii” poetice eminesciene de Ființa (Sein) heideggeriană: nici Dumnezeu, nici temelie a lumii, apropiată dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut preștiința Ființei înaintea lui Heidegger, pentru că poetul român a trăit raportul cu Ființa prin anticiparea propriei morți și prin repetarea acesteia în spirit. Și prin Nietzsche e explicată, de asemenea, poezia lui Eminescu: gânditorul german, care iubea pe cei care trăiau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană". Ion Barbu nu intenționează în paginile sale să propună o estetică proprie explicită, ci una implicită, ce rezultă mai totdeauna, prin raportare și reacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul său ,,Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei ,,preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul ,,preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei ,,preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul ,,preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar fi de fapt un simbol al ,,vindecărilor psihice care implică
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dătătoare de viață, se înscrie în aria ecumenicității patristice a Bisericii, dar și în actualitate, când Biserica sprijină și binecuvintează toate acțiunile menite să apere și să refacă unitatea creștinilor și viața pe întregul pământ. Sfântul Niceta subliniază, de asemenea, preștiința ca atribut al Sfintei Treimi, precizând că cele trei Persoane ale Sfintei Treimi participă, printr-o singură lucrare, la descoperirea tainelor dumnezeiești. Proorocul Daniel mărturisește că „Însuși Dumnezeul dumnezeilor și Împăratul împăraților este cel care descoperă tainele” (Daniel 2,47
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spre fericirea veșnică: ,,Veniți binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția ce-a pregătit-o vouă de la întemeierea lumii”. Problema predestinației în Ortodoxie implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul și semipelagianismul, că începutul mântuirii îl face harul. Nu se poate spune că omul face începutul mântuirii doar pentru că, în virtutea libertății, colaborează cu harul sau nu. Se poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
umple zilnic de harul Său, sau îl îndepărtează de la El”. Cassian spune că Dumnezeu alege să acționeze într-un fel mai mult omenesc, răspunzând nevoilor, condițiilor și faptelor indivizilor, deși El, prin atotputernicia Sa sau pe baza atotștiinței Sale sau preștiinței, ar putea emite decrete divine. Unul dintre cercetătorii recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit-o lui Cassian”. Sfântul Ioan Cassian începe Convorbirea duhovnicească XIII cu afirmația că planul lui Dumnezeu cu privire la om, după care l-a făcut pe om nu ca să piară ci ca să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
privitor la predestinație vor pune Răsăritul și Apusul într-o situație antagonică din punct de vedere teologic. În ortodoxie, problema predestinației implică libertatea omului de a colabora cu harul și chemarea tuturor oamenilor la mântuire, iar la baza ei stă preștiința lui Dumnezeu. Asemenea doctrinei ortodoxe și creștinătatea ecumenică afirmă, combătând pelagianismul și semipelagianismul, că începutul mântuirii îl face harul. Teologia ortodoxă asimilează doctrina lui Cassian ca pe a ei proprie pentru că evită atât exagerările lui Augustin, care nega libertatea omului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Procesul lui Isus este menționat în trecere și în alte scrieri ale Noului Testament. În predica de la Rusalii, Petru spune despre Isus că a fost „bărbat adeverit între voi prin fapte puternice [...] care a fost dat, după planul stabilit și preștiința lui Dumnezeu și pe care voi l-ați răstignit și ucis prin mâinile celor fără de lege” (Fap 2,22-23). Când zice „voi”, Petru se referă la poporul evreu (cf. Fap 2,14), în timp ce prin oamenii „fără de lege”, fără îndoială, se
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pentru că într-o istorisire a bunicii regăseam toate elementele acelei amintiri: soarele de toamnă din călătoria ei în Provența, parfumul lanurilor de lavandă și chiar funigeii aceia unduind în văzduhul înmiresmat. N-aveam să îndrăznesc niciodată să-i vorbesc despre preștiința mea de copil. În cursul verii următoare, sora mea și cu mine am văzut-o într-o zi pe bunica plângând... Pentru prima oară în viața noastră. Ea era în ochii noștri un fel de divinitate dreaptă și binevoitoare, mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Claros (Colofon) și din Didima (Milet), În Asia Mică, se dovedește În stare, În primele veacuri ale Imperiului, să satisfacă și instanțele intelectuale ale omului, oferind rezolvare acelor probleme ale logos-ului pe care Plutarh le consideră Încredințate tot puterii preștiinței divine (De E Delph., 1-2). Alături de practica tradițională a consultării oracolului de către indivizi sau comunități pentru rezolvarea unor circumstanțe particulare, este atestată și generarea unor oracole „teologice”, mai precis a unor răspunsuri oraculare care, adesea În spatele cererii explicite a credinciosului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]