309 matches
-
Nero. Suntem la un pas de războiul civil“. Îngrozitoarea acuzație se răspândi în tot orașul. Înainte de sfârșitul acelei scurte zile de iarnă, au înțeles că erau pierduți. Fără nici o explicație, Agrippina îl trimise pe Gajus să facă o plimbare cu preceptorul Zaleucos; imediat ce fiul ei ieși, fără să ezite și fără să-și ia rămas-bun, le trimise pe fiicele ei adolescente în palatul bătrânei Antonia, mama lui Germanicus; la întoarcere, Gajus nu le mai găsi. Află însă că sora la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
puse pe umeri un șal subțire, se întoarse, își îmbrățișă firesc fiul și, desprinzându-se de el fără să plângă, îi zise să nu uite de puii de păun din cușca pentru păsări. El îi făgădui și rămase singur cu preceptorul grec, înspăimântatul Zaleucos. Era o dimineață geroasă, vântul se abătea asupra orașului dinspre Apeninii înzăpeziți. Zaleucos se duse până la intrarea de lângă râu a vilei, se întoarse și spuse că era păzită de pretorieni. La Roma, oamenii șopteau că în fața senatorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că bagajele personale aveau să-l urmeze, pe când cei din casă, familia urbana, sclavii, mobilele, proprietățile mamei sale erau confiscate și deveneau bunurile statului. Pentru ultima oară, băiatul îl văzu - și avea să-și amintească de el toată viața - pe preceptorul Zaleucos. Stătea la intrare și tremura - ochii îi erau măriți de spaimă. Gajus, care era mai înalt decât el, îi puse mâna pe umăr, îi văzu părul încărunțit. Își retrase brusc mâna, nu reuși să-i spună nimic. Bătrânețea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fie auzit, viitorul era diferit. Într-adevăr, în timp ce la Roma Livia agoniza, împăratul fu așteptat zadarnic. O sclavă bătrână îi spuse că, după șaizeci de ani, Tiberius nu-și iertase mama că l-a dat, fiind copil, pe mâna unor preceptori duri, pe când ea își trăia povestea de dragoste cu Augustus. Dar, se șoptea, poate că era altceva. Din sălile cele mai îndepărtate și mai liniștite ale locuinței, citind lungile și complicatele Aventuri ale lui Alexandros, Gajus încercă amara izolare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cea Veche în nopțile cu lună plină, purtau veșminte plisate de in de culoarea onixului, de culoarea Nilus-ului, de culoarea florii de lotus, știau să prepare parfumul sacru, khfir, descriau temple din granit roz vechi de trei mii de ani. Preceptori culți explicau că în țara aceea fuseseră inventate agricultura și știința hidraulică, vitală într-un ținut unde nu plouă; spuneau că Alexandria era cel mai însemnat centru de schimburi culturale și științifice; susțineau că în școala religioasă și filosofică de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
apa rămâne însă aceeași. „Nu dispari, spunea preotul. Te duci; și te întorci.“ Iar tatăl său, care mai avea puține luni de trăit și părea s-o știe, îl întreba pe preot: „Și unde te duci?“ În schimb, Zaleucos, bătrânul preceptor dispărut cine știe cum, care avea mintea plină de cuvintele filosofilor din vechime, îi spusese într-o zi: „Ideea de divinitate nu poate fi pricepută prin raționamente. Înțelegerea esenței sale sclipește în suflet ca un fulger...“ Așa avea să scrie și Plutarchus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe ocolite să nu-mi plec urechea la legitimele imprecații ale celorlalți și să trec neîntârziat pragul de sub puerta cancel. Această indulgență de neînțeles nu s-a bucurat de sprijinul necondiționat al lui Tai An, care era zi și noapte preceptorul și maestrul Întru magie al acestei Madame. Ce mai, trecătorul meu paradis nu a atins vârsta broaștei, nici țestoase, nici râioase. Credincioasă intereselor magului, Madame Hsin s-a consacrat lingușirii lui Nemirovsky, pentru ca fericirea acestuia să atingă perfecțiunea, iar numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
programul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Königsberg includea, pe când Kant era student, poezia 9. Menéndez Pelayo afirmă că "a fost pentru câtva timp profesor de literatură"10 (fără să precizeze unde, poate la începutul carierei sale, înainte de 1755, ca preceptor în Judschen și Gross-Arnsdorf), iar Ernst Cassirer menționează, urmându-l pe Schubert, ca a refuzat catedră de Dichtkunst [Poezie] vacanță în 1764 la Albertina prin moartea profesorului Bock pe care guvernul Prusiei i-a oferit-o11. Și nu se oferă o
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
traverseze opera aristotelică, filosofia islamică, Evul Mediu și Renașterea și supraviețuind până în contemporaneitate. Banchetul lui Platon (Anselm Feuerbach, 1873) Aristotel (384-322 î.e.n.), matematician, filosof, poet, scriitor, logician și biolog grec, născut la Stagira (Macedonia Antică). Discipol al lui Platon și preceptor al lui Alexandru Macedon, a fondat la Atena faimoasa instituție Liceul, cu impresionanta sa bibliotecă și un vast program de studii științifice și filosofice. Aristotel avea obiceiul de a-și expune ideile și a discuta cu discipolii în timpul plimbărilor, de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
refugiu în Imperiu și au beneficiat de protcția împăraților ottonieni. Otto I a reluat după propriile sale principii programul școlar al lui Carol cel Mare și a deschis, și el, o "școală" a Palatului. Otto III 1-a avut drept preceptor pe cel mai mare erudit al timpului, pe Gerbert d'Aurillac (viitorul Papă Silvestru II). Grație lor, mănăstirile Imperiului rămîn mari centre intelectuale, asemeni celor de la Sankt-Gall în Suabia, Corvey în Saxonia, Gembloux și Lobbes în Lotferingia. Reînnoirea monastică din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prea bine modalitatea în care a fost făcută educația sa, dacă a urmat vreo una din școlile existente la acea dată în principatul moldav, sau dacă învățătura s-a făcut acasă, după obiceiul vremii 46, cu dascăli autohtoni sau cu preceptori străini. În secolul XVIII și, mai ales, în a doua sa jumătate, sub influența ideilor iluministe, învățământul din Moldova se afla într-o fază organizatorică tranzitorie, menită a produce trecerea de la școala de tip confesional-medievală slavonă spre un învățământ românesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acea dată în Moldova, dar în lipsa unor forme de evidență școlară, care să menționeze numele său, chestiunea rămâne la nivelul unei simple supoziții. Mai degrabă însă suntem tentați să credem că instruirea sa a fost făcută în casa părintească, cu preceptori străini, după cum par să indice unele informații documentare sumare. Unul dintre aceștia ar fi putut fi vestitul scriitor, lingvist și filozof sârb, Dositei Obradovici 53, menționat de N. Iorga că a îndeplinit "în Moldova rosturi de preceptor pe lângă familiile Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
casa părintească, cu preceptori străini, după cum par să indice unele informații documentare sumare. Unul dintre aceștia ar fi putut fi vestitul scriitor, lingvist și filozof sârb, Dositei Obradovici 53, menționat de N. Iorga că a îndeplinit "în Moldova rosturi de preceptor pe lângă familiile Balș și Callimachi"54. Câteva mențiuni ale lui Carra, aflat din 1775, în Moldova, ca preceptor menit să se ocupe de educația fiilor domnului Grigore al III-lea Ghica, cât și ca secretar, pentru corespondența franceză a domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
putut fi vestitul scriitor, lingvist și filozof sârb, Dositei Obradovici 53, menționat de N. Iorga că a îndeplinit "în Moldova rosturi de preceptor pe lângă familiile Balș și Callimachi"54. Câteva mențiuni ale lui Carra, aflat din 1775, în Moldova, ca preceptor menit să se ocupe de educația fiilor domnului Grigore al III-lea Ghica, cât și ca secretar, pentru corespondența franceză a domnului 55, sugerează gândul că Vasile Balș i-ar fi fost elev spre începutul domniei lui Ghica 56. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înscriși în rolurile despartirei fia-căruia voru fi în intardiatu a veni să-și platesca contribuția ce datoreza pe fie-care trimestru. 2) A forma după roluri avertismente speciali, pentru urmărirea contribuabililoru strămutați cu locuința în alte despărțiri financiare, a le transmite preceptorilor respectivi, spre a urmări împlinirea contributiiloru ce datoreza. 3) A urmări asemenea pe contribuabilii veniți în circonscriptia loru din alte despărțiri, în virtutea avertismentului speciale de urmărire, ce voru priimi de la perceptorii locali. Capitolul 4 Despre ajutorele comptabili agenți de urmărire
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
Respectarea particularităților de vîrstă și individuale 2 3.3.2. Aptitudinile 2 3.4. Curiozitatea 2 3.5. Dezvoltarea armonioasă. Tipuri de educație 2 3.5.1. Educația fizică 2 3.5.2. Educația morală 2 3.6. Educația cu preceptor 2 3.7. Educația conform naturii 2 3.8. Excursia, vizita cu scop didactic 2 3.9. Exemplul 2 3.10. Intuiția 2 3.11. Învățarea activă 2 3.12. Învățămîntul atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sa intelectuală de autodidact. În 1740, după ce legăturile sale cu doamna de Warens se răciseră, pleacă la Lyon, ca educator al copiilor domnului de Mably, fratele filosofului Mably. Nu a avut succes ca educator (de altfel, nici celelalte "episoade" ca preceptor nu au fost încununate de succes). Aici scrie Proiect pentru educația domnului de Saint-Marie. În 1741 revine la Charmettes. În același an se desparte de doamna de Warens. În vîrstă de 29 de ani și cu gîndul de a-și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o parte pentru nutreț sau turme, în alta pentru viță și cereale; nici una dintre aceste părți, dacă se cultivă, nu este infructuoasă în felul său. Așadar, fiecare, după cum l-a făcut natura pentru o anumită ocupație, va fi ținut de preceptor să se exerseze în ea. Pe cei mai slabi la învățătură totuși nu îi va părăsi, punîndu-i la lucrări mai ușoare, ca nici unul dintre elevi să nu fie lipsit de libertatea și grija preceptorului"54. Erasmus din Rotterdam era de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
anumită ocupație, va fi ținut de preceptor să se exerseze în ea. Pe cei mai slabi la învățătură totuși nu îi va părăsi, punîndu-i la lucrări mai ușoare, ca nici unul dintre elevi să nu fie lipsit de libertatea și grija preceptorului"54. Erasmus din Rotterdam era de părere că respectul educatorului față de natura omului în general și față de copil în special se manifestă prin atenția pe care o acordă însușirilor individuale. Trebuiau alese doar acele cunoștințe care corespundeau vîrstei elevilor: "va
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cerea educatorilor să se străduiască să educe fiecare elev potrivit aptitudinilor și să-i dea o profesie adecvată, urmînd preceptul lui Platon conform căruia "trebuie să așezăm pe copii nu după facultățile tatălui lor, ci după facultățile sufletului lor". Datoria preceptorului este de a-și observa elevul, pentru a adapta instrucția nivelului de dezvoltare al acestuia. Dacă nu face aceasta, riscă să strice totul, pentru că știința nu poate "să facă pe orb să vadă", ea nu poate decît să ducă pe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
facă ceea ce e capabil de la natură, și o face de îndată ce primește un ajutor oricît de mic"64. Acest ajutor este apanajul educatorului. El are sarcina de a descoperi aptitudinile elevilor și de a le îndrepta activitatea în direcția acestora. Dacă preceptorii puteau descoperi că elevul lor are o înclinație specială, Locke le cerea să încerce să o mărească cît mai mult posibil și să se servească de ea ca de un mijloc pentru a-l pune în acțiune și de a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
răspîntia de drumuri de la Bracque, ori la iarbă verde, unde băteau mingea, jucau ogoiul, înviorîndu-și trupurile cu mișcări dibace, după ce mințile și le ascuțiseră cugetînd"69. Exercițiile fizice, pe cît posibil în aer liber, sub formă de jocuri între prieteni, preceptorul fiind veșnic prezent, asemeni unui prieten mai vîrstnic, fac pînă și din amuzament un mijloc de educație totală. Jocurile și concursurile la care Émile participă sînt asemănătoare cu cele ale lui Gargantua. Rousseau a fost, probabil, inspirat de Rabelais în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din dorința de a-i comanda, ci din motive raționale, întemeiate. Educația morală ducea la formarea omului pentru virtute, adică a unui om ferm, activ, stăpîn pe sine, care să-și domine impulsurile, capriciile și pasiunile. 3.6. Educația cu preceptor Erasmus aprecia că cel mai potrivit mediu pentru prima educație a copilului îl constituie familia. În cazul în care în familie nu se află nimeni care să corespundă exigențelor acestei sarcini, se va angaja un preceptor. Acesta trebuie să fie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
3.6. Educația cu preceptor Erasmus aprecia că cel mai potrivit mediu pentru prima educație a copilului îl constituie familia. În cazul în care în familie nu se află nimeni care să corespundă exigențelor acestei sarcini, se va angaja un preceptor. Acesta trebuie să fie tînăr (pentru a se apropia de copil), spirit inventiv (pentru a face învățămîntul plăcut), prietenos, voios, senin, binevoitor. Rabelais îi asigură și el lui Gargantua un educator particular, pe Ponocrat, de care acesta nu se desparte
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să părăsească locul fără să știe perfect temeiul a tot ce se face acolo sau cel puțin a tot ceea ce a observat"81. În concepția lui Montaigne, perioada studiilor trebuie să se încheie cu o călătorie a tînărului, condus de preceptor, pentru a cunoaște lumea, prin intermediul contactului cu oamenii. La fel își va încheia studiile și Émile. Comenius considera că elevilor le revenea obligația să-și completeze studiile prin călătorii în diferite țări ale Europei, iar în viziunea lui Locke instrucția
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]