32,703 matches
-
lasă descumpăniți. Categoriile pe care le desparte sînt cam aceleași de la orice curs la Litere, însă acelea din ultima iarnă a anilor '40, purtînd cu ele moda unei "socializări" la Universitate niciodată repetabile, meritau un condei mai gros. De fapt, precizările astea, de portretistică mică, le face un altul, coleg cu autorul jurnalului, cu schepsis, dar fără ostentație. Sigur că jocul e transparent, dar tocmai ștafeta la vedere, dinspre text spre subsol și-napoi, transformă jurnalul unui solitar, cu prieteni puțini
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
consecințe, ea rămânând consemnată într-un important document ca Jurnalul Dnei Monica Lovinescu, afirmații care, în mod normal, se fac însoțite numai de acte probatorii, m-a obligat să public în România literară, nr. 42, din 20 oct. 2005, o "Precizare". În cazul în care nu ați citit-o, vă informez ce conținea printre altele: - În emisiunea Dlui Arachelian, din 12/II/2001, de la Radio România-Actualități, ce avea ca subiect pe Ion Caraion, s-a insistat, subliniindu-se "cazul lui Vladimir
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
Creangă) a tratamentului său din perioada ultimă a bolii, la Mânăstirea Neamț, unde se spovedește și primește și sfânta împărtășanie. Această atitudine vine să confirme întoarcerea sa definitivă la credința mântuitoare. Amintindu-ne că Eminescu făcea, cu privire la iubirea de patrie precizarea : “Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a țărânei, ci iubirea trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța desbinării în inimă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Pentru el a creat marele artist vizual de peste ocean această galerie cu lucrări de artă vii (actorii din Bănie), aceasta sarabanda de tablouri animate. Una dintre cheile spectacolului sau, poate cea mai importantă, a descoperit-o Robert Wilson în următoarele precizări ale lui Eugen Ionescu din preludiul actului ÎI: “Câteva secunde după ridicarea cortinei, personajele rămân imobile (s.n.), în poziția în care va fi rostita prima replică, un moment de genul ”tableau vivant“ (la fel trebuia să se întâmple și la
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
elevii internatelor, am cunoscut homosexualitatea din internate, din licee, deși nu aveam vocația ei, deloc. Eram, ca toți ceilalți - din nou cuvântul globalizării - Ťtoți!ť, continui citatul: eram condamnat la această promiscuitate abjectă a dormitoarelor. Nu se mergea prea departe." Precizare limitativă - de toată frumusețea... "Sodomia nu era practicată, numai masturbația mutuală. Cred că toți (s. n.) oamenii onești care au fost elevi interni și au acum vârsta mea - au trăit asta... Exista o curte pentru cei mari și o curte pentru
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
să destabilizezi pe cineva sau, pur și simplu, să-l distrugi, și asta fără ca anturajul să intervină." Un individ pervers este mereu pervers." (Să înțelegem că asta ni se poate întâmpla oricăruia dintre noi - în momentele de furie, de exemplu. Precizarea "mereu" - sau "totdeauna" se asociază doar ea autenticei, constitutivei, organicei perversități). "Acești oameni nu se simt ca există decât încercând să zdrobească pe cineva - trebuie să-l înjosească pentru a se stima pe ei" (s. n.). Cum să nu-ți răsară
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
pe alocuri, inestetică sau chiar antiestetică. O poezie care coboară direct din Strigătul lui Munch. Firește, roata (poeziei) nu a fost descoperită odată cu scrierea acestor rînduri, dar distincția este importantă în destul de uniformizatul climat poetic contemporan. Dincolo de aceste foarte interesante precizări legate de propria sa artă poetică, Angela Marinescu face și cîteva observații legate de realitatea confuză a perioadei de tranziții. Cu lipsa de menajamente care îi caracterizează scrisul ea se referă la culpa intelectualilor, disidențe și false disidențe în perioada
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
Dumnezeu n-a observat că (,) clasa demnitarilor, pătrunsă de fiorul cam necunoscut al patriotismului, dorea să dea acest test de sacrificiu, drept care nu a pus vreun trâmbițaș din Apocalipsă să sune a pauză de publicitate - revenim în câteva secunde 2); precizare: la televiziune submultiplii secundei sunt minutele... Și astfel a început bejenia distinșilor demnitari spre “dulcele târg”, via Focșani, având și scopul nemărturisit al spulberării credinței multor pesimiști cum că ei n-ar fi în stare să aplice principiul caragialian “pupat
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
de o necesitate colectivă, capătă prestanța și atributele unui ceremonial și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set de opțiuni. Prin sculptură - artă fundamental urbană -, dar și prin mișcarea teatrală și prin viața muzicală, valorile occidentale devin bunuri publice și sugerează o altă coordonată a vieții urbane. Chiar dacă substratul se va revolta mai tîrziu și
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
prin dubla sa calitate, cea de profesor și cea de medic, ar trebui să reprezinte una dintre vertrebrele moralității din România. Apoi, pentru că rezoluția acestei comisii de medicină (parte a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
porțelan, cu gesturi ticăite ca ale mașinăriilor cu arc, ce trebuie învîrtite din cînd în cînd, cu nonșalanța cu care îsi schimbă și își amestecă partea de sus cu partea de jos a costumelor, complicînd, într-un fel, chiar și precizarea sexelor, dincolo de numele ce le-ar diferenția... Doamna Smith purtînd imenșii pantaloni ai Domnului Smith, iar acesta, crinolina soției. Și n-am să-i uit NICIODAT| pe extraordinarii actori Spolarics Andrea și Boer Ferenc în Doamna și Domnul Smith, pe
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
tînguios ori patetic unui „ardelenism” neîndoios desuet în perspectivă estetică, chiar în momentul ’40, însă resuscitat, din motive lesne de înțeles, în contextualizare epocală. Desigur, cărții i se cuvin recunoscute meritele unei minuțioase restituiri istorice, ale unei profuziuni de date, precizări, rectificări, completări, îndreptări etc. legate de viața literară în speță a deceniului cinci, foarte utile și pe care nu le-am putea expedia de plano la rubrica „istoriei literare mărunte”, așa cum consideră un comentator. E doar un zbor la mică
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
sceptic și comod. * În Observator cultural nr. 203 (13-19 ianuare 2004), dl I. B. Lefter face un minuțios și util bilanț literar la răscrucea anilor. Nu lipsesc referiri la doctoratul lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a discutat în Catedra de Literatură a Facultății de Litere (și în legătură cu care, în presă, au apărut informații inexacte) și despre „puterea” efectivă pe care dezbaterea cu pricina o are în evoluția tezei lui A. P. etc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
fost vorba de-o contradicție filologică, de-aici înainte va fi vorba de proces de intenție și fals grosolan. Manipulând cu rapiditate textele și contextele, cu scopul delegitimării intelectuale („Băiețică ăsta nu știe ce spune!”, cam așa s-ar traduce precizarea lor) autorii indignatei puneri la punct susțin c-aș fi scris că în același Raport pe anul 2002 sunt stigmatizați d-nii Tudoran și Liiceanu. N-am scris niciodată așa ceva. N-am scris „același raport”, ci „aceeași instituție”! Mă înșel și
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
o ocupă și în prezent. - Jeff Bernard, ești una dintre personalitățile cele mai neconvenționale pe care le cunosc. De aceea, ți-aș propune să marcăm cei 60 de ani ai tăi printr-un interviu neconvențional. - De acord. Cu o singură precizare. Eu cred că orice personalitate este, prin definiție, neconvențională. După părerea mea, între concepte precum „personalitate” și „convenționalism” este o incompatibilitate logică. Dacă eu sînt sau nu o personalitate, mi-e imposibil să spun. De regulă, asta o hotărăsc ceilalți
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Cronicar A murit Pavel Câmpeanu În revista 22 (nr. 716), două interviuri. Dl Livius Ciocârlie ia apărarea elitelor, nu și pe a elitiștilor. Întrebările aparțin unui tînăr critic, Marius Chivu, care i-a citit dlui Ciocârlie cărțile. (Precizarea nu e chiar inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să se destăinuiască: modest, sincer și pesimist, cum îl știm. * Al doilea intervievat, dl Ștefan Agopian, profită și el de profesionalismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
sensului nou, fixat ulterior de comentarii și de uz; în limba de astăzi, struțocămila ar putea fi definită ca „alcătuire hibridă, din două elemente incompatibile”. Forma actuală nu-i aparține, totuși, lui Cantemir: strutocamila devine struțocămilă doar la comentatori. În ciuda precizărilor repetate ale unor filologi (a se vedea, recent, explicațiile lui Andrei Cornea din Cuvintelnic fără frontiere), mulți cititori și comentatori au luat figura etimologică a lui Cantemir drept o creație lexicală personală, invenție pură a unei ființe fantastice, hibride. Chiar
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
1938. Fiecare „notă” privește strict textul avut în vedere. Există însă o schemă generală, și ea este respectată: istoricul scrierii și istoricul publicării. Istoricul scrierii privește anii prolifici ai celui de-al doilea refugiu la Sibiu, sfârșitul fiecărui volum aducând precizarea datării: Sibiu, 1942 (Vremuri și oameni), Sibiu, 10.XII.1943 (Prăbușirea), Sibiu, 1942, (Sfântul), Sibiu, 1943 (Frământări) și o decalare de ani în curgerea acestei înregistrări, 1940, decembrie (Prăpastia). Istoricul publicării aduce în atenție, prin acțiunea lui Victor Iova, a
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
autor (ori, Doamne-ferește, de a-l “întina”), îi revelează într-un mod unic autenticitatea. Și mă îndoiesc că superstițiile hagiografice, recunoscute sau nu, o pot conserva în vreun fel (altul decât îmbălsămarea). Esențială pentru tonul întregului studiu găsesc că este precizarea după care lepădarea lui Cioran de “vinovățiile șantisemiteț de odinioară” nu este și lăuntrică... Foarte probabil - merită discutat. Nu sunt însă de acord cu ideea că rostul unei asemenea cărți ar consta în echilibrarea unei balanțe morale, pe motiv că
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
complexă” (corect! exact în măsura în care „populismul se bazează pe încercarea conștientă de a simplifica problemele”); 6) referendumurile și plebiscitele trec în ochii oamenilor drept principale instrumente democratice, dar „nu cumva sînt mai degrabă contrariul, instrumente populiste contra democrației”? (corect, fără alte precizări!); 7) populismul este antiparlamentar, „chiar dacă se folosește de alegeri” (corect, fără alte precizări!); 8) bacilul populismului proliferează în zonele neguvernabile ale societății de azi (așa dar, populismul nu e doar antiparlamentar, ci și antiguvernamental). Demisii la BBC și telefoane la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
problemele”); 6) referendumurile și plebiscitele trec în ochii oamenilor drept principale instrumente democratice, dar „nu cumva sînt mai degrabă contrariul, instrumente populiste contra democrației”? (corect, fără alte precizări!); 7) populismul este antiparlamentar, „chiar dacă se folosește de alegeri” (corect, fără alte precizări!); 8) bacilul populismului proliferează în zonele neguvernabile ale societății de azi (așa dar, populismul nu e doar antiparlamentar, ci și antiguvernamental). Demisii la BBC și telefoane la Eximbank Val de demisii la BBC România, după anunțul că lui Traian Ungureanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
al "curioșilor" din sală) le pourquoi et le comment în activitatea noului Minister al Culturii. Adică: ce ar trebui să fie și ce ar trebui să facă un astfel de minister. A definit, altfel spus, întîlnirea ca pe una de "precizare a strategiei", în toate domeniile care sunt de competența ministerului, cu un anume accent (emoțional...) pe soarta publicațiilor culturale. Fiindcă, a precizat Gabriel Dimisianu, în alte vremuri Brătianu a dus la Versailles colecția unei importante reviste literare, ca să arate lumii
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
foarte convins de sinceritatea acestei dezaprobări, dar o iau de bună. Dragoș Șeuleanu n-a știut, să zicem, cum se fac știrile despre Adrian Păunescu la radioul pe care îl conduce. E asta o scuză? După părerea mea, cu această precizare dl Șeuleanu se acuză singur. Să recunoști ca președinte al unei instituții publice că nu știi ce au făcut unii dintre subordonații tăi e o circumstanță agravantă, nu una care te absolvă. Dl Șeuleanu a fost pus de Parlament în
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
sonoriza orice atom" vine din Istoria ieroglifică (p. 284). Fără a fi monden, Bacovia era, în mod ciudat, "un amator de baluri". Ce erau balurile de altădată aflăm dintr-un întreg documentar, prelungit în note (p. 584). E loc de precizarea unui expert: "Primul poet român care folosește cuvântul âbal> e Iancu Văcărescu. (...) Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri" (p. 288). Bacovia a insultat Bacăul cu sintagma "lume de dugheni". Cuvânt de proză, "dugheană" e prezent de la Varlaam la
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
și Nicolae Prelipceanu, pentru că nu au fost regăsite în structurile redacționale), iar altele au fost introduse (Mariana Bojan, Antonela Pogăcean și multe altele din cele mai recente promoții). Apar controverse pe care nu le pot purta aici. Erau de ajuns precizările despre participarea unora sau altora la cenaclu sau în redacție, căci altfel riscăm să confundăm fenomenul cultural cu unul administrativ. Dar dicționarul lui Horea Poenar suferă tocmai la capitolul informațiilor, extrem de reduse tocmai pentru a face loc unor interpretări "analitice
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]