246 matches
-
Începând cu anul 1950 elevele și cadrele didactice de la Școala Eparhială de Fete din Chișinău la care s-au alăturat și fostele eleve de la liceul Regina Maria și Prințesa Dadiani, sărbătoreau la 21 noiembrie hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
hramul capelei Școlii Eparhiale. La biserica Precupeții Noi Pr. N. Cozma (decedat 1996), profesoara Veronica Banda premiantă perpetuă, corul care ajunsese la 150 persoane, reînviau tradițiile de acasă, amintirea anilor de școală. Au trecut peste 50 ani și la biserica Precupeții Noi și astăzi la ziua de hram, eparhialistele care au mai rămas continuă cu aceeași nostalgie tradiția Întâlnirilor. Promoția 1917 a Seminarului Teologic din Chișinău s-a Întâlnit la 50 ani de la absolvire la hramul Seminarului sărbătorit la 2 februarie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vizitat Casa Memorială Vasile Alecsandri din Mircești, aflată În apropiere. Cu acest prilej s-a recitat “Cântecul Gintei Latine” ca un omagiu pentru bardul de la Mircești dar și ca moment inaugural pentru “Hora Unirii Neterminată”. 1975 La București, În Biserica Precupeții Noi foști elevi de la Școala Eparhială și Seminarul Teologic din Chișinău reiau sărbătoarea Hramului școlilor din capitala Basarabiei. Participă: Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca. Începe strângerea materialelor documentare pentru studiul “Basarabia pe drumul Unirii” (Vasile Harea, Vl. Bejan) 1976
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European (aprilie) cu rugămintea să intervină În favoarea grupelor de români aflați ca minoritate În alte țări. D-na Rene Canon, membră În Parlamentul European din partea Partidului Verzilor ne promite sprijinul și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1 - starea a III-a; 2 ciobotării, ambele din starea a III-a; 3 bogaserii (2 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 15 băcălii (8 - starea a II-a și 7 starea a III-a); 2 precupeții (1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 mumgerie (din starea a III-a); 2 cafenele (1 - starea a II-a și 1 - starea a III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
III-a); 1 bărbierie (din starea a III-a); total: 29 dughene sau ateliere (15 - starea a II-a și 14 - starea a III-a). În 1831, numărul negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustorilor era de 208, din care: abăgeri - 12; bacali - 34; cafegii - 1; precupeți - 52; crâșmari - 48, rachieri - 12; bogasieri - 17; lipoveni - 9; pescari - 4; negustori nespecificați - 19. În aceeași perioadă, la Fălciu funcționau numai 16 negustori, din care: bacali - 8; precupeți - 5; bogasieri - 3. Interesul negustorilor pentru comerț a crescut în perioada Regulamentului organic. Prezentăm, în tabelul următor, numărul negustorilor patentari din Huși, Fălciu, Vaslui în anul 1832, după un „extract” al Vistieriei: Pe baza acestor date și a celor oferite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dovezi dispre sintimentile de patrieotizm și dreptate de care sînt insuflați”. Așadar, alegerile s-au desfășurat într-o atmosferă de entuziasm popular. Unioniștii au învins pretudindeni. Unele nereguli au fost semnalate. Astfel, la 2 septembrie 1857, la Huși, 12 patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patentari precupeți s-au adresat, printr-o petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce-i o coadă de vulpe. Atunci înșfăcând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Boris Akunin, autorul de romane polițiste cel mai vândut la ruși, nu e un Chingiz Abdullayev, prezent și el în dugheana de pe Tverskaya cu un titlu. Adică nu e un scriitor de bulevard, căci asta înseamnă cuvântul „popular” în gura precupeți. Poți fi oare, în Rusia, scriitor popular și iubit fără a scrie literatură de masă? Răspunsul îl furnizează chiar cărțile lui Pelevin. Începusem să citesc Jizini nasekomîh („Viața insectelor”), roman apărut și în Franța - o alegorie ironică de actualitate. Pelevin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca un prunc. Ca un prunc care sforăie, desigur. M-am dus pe balcon să savurez în liniște și în răcoarea revigorantă a zorilor cafeaua, acompaniat de alte două țigări. Mă uitam de sus, vizavi, în piață, la țăranii și precupeții care-și descărcau legumele, fructele sau alte genuri de produse din mașinile hârbuite. Începusem să-mi mai revin. Puține lucruri sunt atât de plăcute cum e privitul la unii care asudă și se spetesc muncind în timp ce tu stai și lenevești
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu blazonu'! Da' cân' am luat geanta să mă uit, m-am ofticat și mai rău. Mă, băiatule, mă gândeam și eu că cine știe dân ce piele o fi. Aiurea! Mușama, bă, Relule. Mușama ca aia dă o vinde precupeții în piață, mă. Decât că cu alte modele pă ea și cu niște cristale d-astea, dă e la modă acuma." "Svarovschi, cum e feșiăntrendu' acu'!", punctase Relu, arătând că știe și el foarte bine despre ce e vorba. "Svarovschi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
asupra cărora ochi prădători stăteau gata de atac și dinspre alte zări. Bancherii evrei din Viena aveau de gând să cumpere pământurile, "numite ale statului, din Dobrogea", și să le parceleze pentru evrei, în speranța că vor "agricoliza" pe evreii precupeți din țară. Eminescu vede o mașinațiune a Austriei menită să-și extindă influența în România. Austria făcuse și mai înainte demersuri pe lângă Poartă să colonizeze Dobrogea și mai ales Delta cu supuși austrieci, dar aceasta s-a opus. Eminescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria dimineții”, „sângele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cum am văzut, tema închiderii (“în mucegaiul birourilor”) și a pierderii gustului pentru aventură într-un „veac al mediocrității”, continuarea se sprijină tocmai pe o astfel de tematică a deschiderii, a căutării, a multiplicării punctelor de contact cu universul caleidoscopic: „Precupeții ridică obloanele somnului”, „se desfășoară ca o cale ferată privirile glasurile”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „ochii se desfac ca șantiere cu lacuri”, „se deschid parcurile ca oglinzi de răcoare”, „oceanele țările se ating în sălile de concerte”, „se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
surprinderii imediate, spontane, proaspete a imaginilor lumii și a fluxului interior al trăirii, astfel încât traiectul urmat de privire este un neîntrerupt lanț de uimiri în fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vânzătorii de fructe își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grânele bumbacurile ca amulete” - sunt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara nopților ele nu sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o fereastră deschisă către lume”, aduce în atenție biografia poetului brașovean, care a părăsit țara în 1946. Se reproduc texte ca: Profesorul Nae Ionescu de Mircea Eliade, Jurnal din fragmente de Eugen Ionescu și se publică texte inedite: Constantin Noica, Precupeții duhului, Mircea Eliade, Începuturile logicii grecești și indiene. Alți colaboratori: Sorin Antohi, Doina Cornea. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286516_a_287845]
-
Altfel nu numai că nu pot: nici nu-mi stă bine. De câte ori încerc să fiu energic, e strident. Da’ tu, o întreb pe T, tu care nu ești ca mine, de ce te lași așa de des manipulată, până și de precupeți? Pentru că îi cred de bună-credință. Auzind așa și cu gândul la prostia care l-a făcut celebru pe La Bruyère, cum că bunul-simț ar fi cel mai răspândit, enunț: buna-credință este cea mai rară la om. Cauza, simplă: ar fi în detrimentul
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
cu o naivitate salutară!) a inaugura o "viață nouă". Penibila forfotă a mizeriei s-a conservat în climatul unui balcanism ce pare etern: "Fac piața la Traian pentru schimbare de decor. Același peisaj oriental, aceeași lume Ťde tranzițieť. Plouă. Un precupeț își varsă zoaiele dintr-o găleată pe pantalonii mei, nici vorbă să se rușineze, dimpotrivă, istoria i se pare amuzantă. Vecinii de tarabă își văd de treabă, un fapt divers, e-he, prin cîte pătăranii deochiate au trecut! Caut Ť22ť
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
vigilentă a opiniei publice, rostindu-se tot în paginile României literare, a eșuat prima încercare de a zugruma Revista literară Radio, ceea ce propunea conducerea instituției, ca alternativă sărbătorească la multiplele suprimări de emisiuni serioase, era invenția unor titluri bune pentru precupeți ce-și fac de lucru printre tejghele, - Cultura la mall, de pildă. Sau, alt produs, concoctat sub aceeași debilă inspirație, - Radio-ul românesc se opintea într-o găselniță sărmană, Vorba de cultură. Pare un plasament pentru o scuză rușinată, ca și cum
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
a transmite "boborului" semnificațiile cvasi-mistice ale instituției monarhice. E foarte posibil ca mariajul d-lui Duda cu principesa Margareta să fie fericit. Ceea ce m-ar bucura enorm. În plan public, el echivalează însă cu predarea însemnelor regalității în mâinile unor precupeți. N-aș spune că dl. Duda s-a dovedit un prost negustor. Până acum, a punctat destul de bine pe toate palierele pe care s-a înscris. Pe măsură ce silueta cuplului regal e tot mai pipernicită, pieptul bombat al d-lui Duda
Monarhie sau Republică? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7239_a_8564]
-
intelectualilor publici poate fi o sursă facilă de notorietate, după cum a verificat și Sorin Adam Matei cu Boierii minții. O strategie similară pare să fi adoptat și Adrian Gavrilescu, autor al unui volum cu un titlu chiar mai arțăgos - Noii precupeți - publicat, ca și Boierii minții, la Editura Compania. Noii precupeți s-ar vrea un studiu științific despre intelectualii publici de după 1989. Bibliografia consistentă, precum și zecile de note din finalul fiecărui capitol încurajează această impresie. Volumul începe cu un istoric al
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
a verificat și Sorin Adam Matei cu Boierii minții. O strategie similară pare să fi adoptat și Adrian Gavrilescu, autor al unui volum cu un titlu chiar mai arțăgos - Noii precupeți - publicat, ca și Boierii minții, la Editura Compania. Noii precupeți s-ar vrea un studiu științific despre intelectualii publici de după 1989. Bibliografia consistentă, precum și zecile de note din finalul fiecărui capitol încurajează această impresie. Volumul începe cu un istoric al noțiunii de intelectual în cultura occidentală, din care reiese o
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]