293 matches
-
anul 458, pe toți episcopii despre ortodoxia soborului de la Calcedon, peste 1600 de episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie 1937, p. 11, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, p. 67: "salus extra Ecclesiam non est". 4 Sfântul Ciprian, De unitate Ecclesiae, cap. VI, în Migne
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
episcopi se pronunță pentru". 3 Sfântul Ciprian, Epistola ad Jubinianum, cap. XXI, in Migne, P. L., III, col. 1169, apud George Racoveanu, Frățietate pe "terenul pracic", în "Predania", anul I, nr. 4, 1 aprilie 1937, p. 11, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, p. 67: "salus extra Ecclesiam non est". 4 Sfântul Ciprian, De unitate Ecclesiae, cap. VI, în Migne, P. L., IV, col. 519, apud George Racoveanu, op. cit.: "Habere jam non potest
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
col. 1049, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11. 10 Sfântul Eusebiu din Pamfilia, De vita beatissimi imperatoris Constantini, liber tertius, cap. LXV, în Migne, P. G., col. 1141, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11. 11 George Racoveanu, Beata culpa..., în "Predania", anul I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 10, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 82-83: "Mai bine ar fi fost, Iudo, de nu te-ai fi zămislit în pântecele maicii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
De vita beatissimi imperatoris Constantini, liber tertius, cap. LXV, în Migne, P. G., col. 1141, apud George Racoveanu, op. cit., p. 11. 11 George Racoveanu, Beata culpa..., în "Predania", anul I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 10, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, pp. 82-83: "Mai bine ar fi fost, Iudo, de nu te-ai fi zămislit în pântecele maicii tale. Și bine ar fi fost de tine, vânzătorule, de nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 19: Am mai spus-o și altădată, și nu preget a o repeta acum aici, în pragul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în genere a catolicismului față de noua structură istorică înspre care lumea se îndreaptă precipitat astăzi, apoi deficiența de care vorbeam a teologiei românești nu are decât cauze locale". 2 Pr. Grigorie Cristescu, Cărțile de slujbă, izvor al predicii ortodoxe, în "Predania", anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
precipitat astăzi, apoi deficiența de care vorbeam a teologiei românești nu are decât cauze locale". 2 Pr. Grigorie Cristescu, Cărțile de slujbă, izvor al predicii ortodoxe, în "Predania", anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 3, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
încă, imposibilitatea omului de a mânji pe preot. Iar mai departe, printr-o întunecată, dar nu mai puțin subtilă dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
omului de a mânji pe preot. Iar mai departe, printr-o întunecată, dar nu mai puțin subtilă dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 25. Acesta este unul dintre textele definitorii ale istoriei culturale române moderne referitoare la semnificațiile profunde ale
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 25. Acesta este unul dintre textele definitorii ale istoriei culturale române moderne referitoare la semnificațiile profunde ale Tradiției, un text care analizează cu o precizie, minuțiozitate și finețe specifice lui Nae Ionescu specificitatea Predaniei, fixând, astfel, limitele înnoirii religioase. 2 Ibidem: "Învățătura nu este un adevăr oarecare, pe care cineva l-a formulat odată, l-a săpat apoi într-o tablă de aramă și l-a pus undeva sub sticlă, ca să se uite lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este un fapt, cu o istorie a lui, cu diverse momente care se înscriu pe o curbă. Curba aceasta e însăși legea de desfășurare a posibilităților cuprinse în învățătură. Iar înscrierea la conștient, formularea diverselor momente, e ceea ce numim noi predanie sau tradiție". 3 Ibidem, p. 26: "Garanția creșterii drepte a învățăturii și a formulării juste a acestei creșteri stă, deci, în normalitatea funcționării comunității de iubire și a sinodului, normalitate care este suficient indicată în ortodoxie. Iar dacă, prin imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Iar dacă, prin imposibil, asta nu e încă de ajuns, mai există încă o garanție... Garanția valabilității creșterii învățăturii sau formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția". 4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 5/15 aprilie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
creșterii învățăturii sau formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția". 4 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 5/15 aprilie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 73-74. 5 Ibidem, p. 74. 6 Cf. Mircea Eliade, Sacrul și profanul, București, Humanitas, 1992, p. 67
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu aparține prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr, experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui Hristos. Pentru un credincios, liturghia se desfășoară într-un timp istoric sanctificat prin întruparea Fiului Domnului". 7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prezentului istoric)... Creștinismul a reînnoit, într-adevăr, experiența și conceptul de Timp liturgic, afirmând istoricitatea persoanei lui Hristos. Pentru un credincios, liturghia se desfășoară într-un timp istoric sanctificat prin întruparea Fiului Domnului". 7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hristos. Pentru un credincios, liturghia se desfășoară într-un timp istoric sanctificat prin întruparea Fiului Domnului". 7 Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 26: "Întoarcerea la origine este, însă, o operație imposibilă pentru că ea înseamnă pur și simplu înlăturarea Predaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 26: "Întoarcerea la origine este, însă, o operație imposibilă pentru că ea înseamnă pur și simplu înlăturarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și deci a creșterii învățăturii. Este ca și cum, punând în pământ un bob de grâu și părându-ți-se ție că a crescut rău, ai vrea să anulezi creșterea și să te întorci la bobul încolțit". 1
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Răsărit, marele scriitor al Bisericii - Origen († 254) - subliniază că „Biserica a primit de la Apostoli tradiția de a administra botezul Și copiilor”<footnote Comentar la Epistola către Romani, V, 9, P. G. XIV, col. 1047B. footnote>. El și numește Botezul copiilor „predanie apostolică”<footnote De Genesi ad literam, V, 28, 39, P. L. XXXIV, col. 426. footnote>. Atunci când dă răspuns la nedumeririle de care sunt cuprinși unii „frați”, cum că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Doctorand Dumitru Colotelo, op. cit., p. 476 et passim. footnote>. Demn de evidențiat este mai întâi faptul că secolele primare ale Bisericii se caracterizează printr-o uniformitate liturgică destul de pronunțată și o evoluție cuprinsă de oarece lentoare, datorată respectului deosebit pentru predania Apostolilor. De aceea, când se afirmă că Tradiția Apostolică este opera Sfântului Ipolit, se face referire la faptul că lui îi revine meritul de a fi fixat în scris, într-o lucrare destul de sistematizată pentru acel timp, rânduiala deja existentă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
al „încadrării academice” sau chiar al „slujirii ecleziale”. Teologia ajunge să însemne orice, în timp ce „performerii” ei înlocuiesc exercițiul contemplației cu digresiunea adjectivală, își refuză asceza gândirii iconice, otrăvesc universalitatea revelației lui Dumnezeu în diluția ecumenismelor de circumstanță sau confundă transmiterea predaniei creștine cu psitacizarea vagă a unor formule dogmatice. Transformarea teologiei într-o ideologie nu este decât rezultatul colateral al confuziei sistematice între „profesie” și „meserie” (sau „carieră”). Într-o lume plină de stupori, când nimic nu mai este de la sine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
creștine ale teologiei? În fine, interogația poate fi răsturnată pentru a chestiona rigorile teologice ale creștinismului. „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?”tc "„Dar voi cine ziceți că sunt Eu ?”" Pentru a răspunde acestor întrebări, negoțul intens cu martorii predaniei - cu Scripturile și cu scrierile Părinților Bisericii - este o indispensabilă datorie. Scripturile, mai întâi, plasează teologia în contexul întrebării personale adresate de Iisus ucenicilor Săi: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” (Mc. 8,29). Ca efort articulat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Adevărul ipostatic al tradiției este inarticulat (iar nu dezarticulat, pe contrasens); mai precis, invizibil, vocativ și universal. La celălalt pol, avem adevărul lumii, epuizat în enunțuri plate, descărnate, rigide, pronunțate eventual în registru inchizitorial. Prin urmare, se află în elementul predaniei nu cel care validează o listă canonică de texte, declarate în Biserică ca „Sfinte Scripturi”. Nu este onest să te bucuri de fructele unei livezi fără să te întrebi cine este grădinarul, în ce fel de pământ au prins rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]