305 matches
-
explicat." Cunoașterea dobândită în urma studiului fulgilor de zăpadă poate fi aplicată și în alte domenii care implică condensarea anumitor substanțe în forme solide. Asemenea domenii includ producția de semiconductori și nanotehnologia. În aceste domenii cercetătorii doresc să obțină anumite structuri predeterminate cu ajutorul procesului de auto-asamblare spontană a componentelor. Creșterea fulgilor de zăpadă este un astfel de exemplu de auto-asamblare ce apare în mod natural. * Circuitul apei în natură În natură, apa se află într-o continuă mișcare și transformare, parcurgând toate
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
verticală și pe lateral); 2) Cu toții trebuie să se miște într-o manieră coordonată în funcție de mișcarea și de poziția mingii; 3) Ameliorează aspectul organic funcțional (dublarea între linii precum și în cadrul aceleiași linii); 4) Adoptarea și practicare predilectă a „pâlniei”. Teme predeterminate În pozițiile 2 - 3 (benzile laterale din apărare) obligativitatea dublajului la mijlocașii laterali (2, 7 și 3, 10); eventual poziționânduse astfel încât să „dirijeze” mingea spre o invitație la presing; În poziția 1 (în centrul - spatele apărării): unul din cei doi
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
deloc fidel legilor fizicii, aceste legi operând cu anumite limite, ca și cum ar avea un anumit grad de libertate, fiind mai degrabă creativ și în continuă evoluție decât strict deterministic. În acest înțeles trebuie să considerăm că legile fizicii nu sunt predeterminate, ele evoluând în timp, termenul mai corect fiind acela de deprinderi fizice, deprinderi ce au evoluat în miliarde și miliarde de ani, devenind modul în care “funcționează” universul în prezent. Universul însuși poate fi privit ca un sistem evolutiv de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
plan divin (care se numește armonie prestabilită). Dacă există o armonie prestabilită înseamnă că ea satisface principiul rațiunii suficiente , acel principiu potrivit căruia lumea este organizată în virtutea unui scop. Acest principiu are un caracter finalist, rezultă că întreg universul este predeterminat. Orice are a respecta planul divin, doar că această respectare se distribuie diferit în cazul lucrului și în cazul omului. Dacă lucrul se supune predeterminării în mod inconștient , numai omul face acest act de supunere la predestinare conștientizând ordinea divină
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
spune ce este decât după ce el a fost, la capătul tuturor hotărârilor sale, împlinite și neîmplinite, când suma reușitelor și eșecurilor sale poate fi făcută. Desigur, în măsura în care a primit deja hotare, omul este „de mai înainte“, el este voraus-bestimmt, este „predeterminat“, „hotărât de mai înainte“. Dar în felul acesta el nu este încă în întregime, ba chiar el este în felul acesta doar propria lui premisă, el urmând abia să devină ceea ce va fi, când va fi mai mult decât predeterminarea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află și iubirea de libertate. Cel ce mi-a dăruit libertatea nu-mi dictează și atitudinea față de ea. Răspunderea la acest nivel are sens tocmai în măsura în care raportarea mea la libertate nu este predeterminată, ci este ea însăși un moment al libertății mele: eu pot să onorez darul libertății și să-l utilizez la nivelul sursei și al dăruitorului lui sau pot, dimpotrivă, să-l folosesc în silă sau să-l folosesc pentru a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
posibilitatea de a aduce informație suplimentară în universul de discurs fără a-i fi solicitată explicit de către interlocutor. Dintre întrebări, sunt preferate întrebările totale, care lasă deschise mai multe posibilități de răspuns, nu cele parțiale, care sunt ancorate presupozițional și predetermină răspunsul prin cuvântul interogativ. Dintre întrebările parțiale sunt preferate cele cu ce (vezi statistica supra 7.1), care induc o relativă indeterminare a răspunsului. Când sunt folosite, întrebările parțiale sunt adesea atenuate prin: prezumtiv (Cine o fi lăsat asta aici
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
În bună măsură, această perspectivă asupra imaginarului medieval (și pe care o voi dezvolta în continuare) este derivată din antropologia durandiană. Modelul (aș spune, sistemul) imaginarului este el însuși abstract, până la punctul în care intervin exemplele care, de fapt, au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în "Prefața" lui Le Goff, precizările conceptuale nu ignoră cazurile concrete, de la care a plecat de fapt propria lui propunere; ele vizează modul în care imaginile perceptibilului și ale non-perceptibilului se proiectează în imaginarul colectiv
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Adaptarea unui roman sau a unei drame se diferențiază de opera originală prin metodele de reprezentare. Astfel, opera poate să apară, fie ca un obiect real angajat în executarea funcțiilor reproducerii și ale reprezentării, fie ca obiect ideal format și predeterminat de elementele constitutive operei de artă. Aceste situații oferă obiecte concrete prin intermediul "reprezentării obiectelor ca instanțe ale obiectelor reprezentate"21, lucru care necesită ca subiectul să fie activ pentru a le concretiza. Natura reală și ideală a operei de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dat să se confrunte cu formele cele mai brutale ale tranzației postcomuniste. Cât despre China* de la începutul anilor 1980 și Vietnamul* anului 1988 cu Doi Moi, ele și-au trasat propriile planuri de tranziție economică. Așadar, nu există o schemă predeterminată de economie postcomunistă, mergând în mod necesar în sensul economiei de piață și al capitalismului, sau în cel al menținerii neschimbate a structurilor existente. Totuși, se succed unele etape care permit distincția între „tranziție”, „postcomunism” și „europenizare”. Țările est-europene au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dacă ar fi considerat că rezistența era o necesitate morală indiferent de rezultat sau dacă ar fi avut chiar și o minimă șansă de succes). Catastrofa finală și alegerile tragice cu care s-au confruntat actorii de pe scena internațională erau predeterminate de greșeala inițială de a răspunde unei politici imperialiste ca și cum ar fi fost una de statu-quo. Odată ce o politică de îndiguire a reușit în blocarea unei politici imperialiste sau aceasta din urmă a devenit depășită fie pentru că și-a atins
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ceea ce îl determină pe acesta să adopte un stil sau altul. Așadar, s‑ar putea presupune că nu există un stil predeterminat, ci o varietate de stiluri în funcție de situații și de caracteristicile contextuale percepute de lider. Leadership‑ul nu este predeterminat, ci el devine o activitate exercitată în cadrul unui sistem de influențe în care intervin factori de natură diferită. # În acest cadru, un bun lider este cel care știe să‑și adapteze repertoriul de stiluri în funcție de caracteristicile proprii, de caracteristicile situației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihanalitică a afectivității iraționale și de la interpretarea liderului ca persoană centrală în jurul căreia se formează grupul, Fritz Redl a stabilit zece cupluri relaționale anormale, ilustrate prin relațiile dintre copii și educator (profesor). Redl arată cum așteptările și trebuințele copiilor complexați predetermină comportamentele adulților. În ochii copiilor, un „bun adult” (lider) va fi acela care va răspunde cel mai bine propriilor lor probleme afective. Deși nu precizează expres, Redl lasă să se înțeleagă că aspectele afective iraționale glisează ușor spre relațiile oficiale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilitățile și constrângerile lor. În mediile organizaționale, obiectivele nu sunt întotdeauna foarte clar conturate, decidenții nu dispun de întreaga informație necesară elaborării variantelor acționale, de cele mai multe ori ei nici nu cunosc toate alternativele acționale, mediul de lucru nu este strict predeterminat, ci probabilistic, puține sunt situațiile de certitudine, cele mai multe fiind situații incerte, greu previzibile. Este evident că în asemenea condiții complexe procesul luării deciziilor va fi complet diferit de cel recomandat de literatura clasică. Încercând să ia în considerare complexitatea enormă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de la naștere, unei familii. Filiația este astfel, din necesitate naturală, Încărcată cu un trecut a cărui imagine se reflectă la nesfârșit. Tatăl este cauza progeniturii sale și se prelungește În mod substanțial În aceasta. Legătura de fraternitate este așadar oarecum predeterminată de legătura filială. Verticalitatea lanțului generațiilor domină orizontalitatea raporturilor fraterne. Sunt fiu Înainte de a fi frate, fiică Înainte de a fi soră. Așa m-am născut, nu am devenit astfel. Conformându-se acestui model familial, multe societăți restrânse, ordine religioase și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În matricele relaționale implicate de circulația clienților Într-un centru comercial, o piață, o stradă sau o clădire. Nimic nu ne permite să ne Îndoim de diversitatea lor (opiniile fiecărui locuitor), dar totul arată că ele sunt moștenite social și predeterminate de structurile economico-spațiale, ele Înseși modelate de RS ale amenajării teritoriului puse În practică de factorii de decizie și de diferiți profesioniști În urbanism și arhitectură. RS sunt și producții subiective sau mentale ale unor actori mai mult sau mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fondului temperamento-constituțional al unui individ este deci utilă, pentru că dezvăluie nu numai predispozițiile sale morbide de a contacta o anumită boală, ci și bolnav fiind, de a evolua într-un anumit sens. Predispozițiile morbide, ca și predispozițiile fiziologice, sunt deci predeterminate pentru fiecare individ, într-o anumită direcție și potrivit unui anumit plan de posibilități. „Nu oricine poate face o maladie, ci numai cel predispus. Reacțiile morbide ale unui bolnav nu sunt decât exagerarea reacțiilor sale normale, obișnuite” (Vannier). Într-adevăr
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
asemenea constrângeri contextuale: confesiunea, puterea religiei în societate și legătura dintre religie și identitatea națională. 4. Prima constrângere: confesiunea Dincolo de compoziția pieței religioase și de interesele instituționale ale Bisericii, Bisericile sunt de asemenea constrânse de doctrina lor istorică. Această doctrină predetermină într-o anumită manieră opțiunile politice. Comparația între cele șapte țări confirmă opinia tradițională potrivit căreia Bisericile Luterane sunt, din motive doctrinare, mai puțin active politic decît Bisericile Catolice. Dar confesiunea nu e o variabilă cauzală. În țările cu tradiții
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
196849 și alte lucrări ulterioare), care a oferit o reprezentare lexico-semantică simplă a predicatelor, concepută sub forma unui set de cazuri sau roluri semantice/tematice (engl. case frame, semantic role list). Componentele unei liste de roluri semantice reprezintă un set predeterminat de elemente care identifică argumentele în funcție de relația semantică pe care o au cu verbul. Într-un anumit sens, folosirea rolurilor semantice este analogă cu folosirea trăsăturilor în fonologie (Levin și Rappaport Hovav 2005: 35). Cazurile fillmoriene sunt primitive semantice, universale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
al lui Platon, formulă ce exprimă eșecul oricărei descrieri, explicări, a ființei, insuficiența oricărei întemeieri logice a acesteia, dovedește faptul că judicativul, neînstăpânit încă în poziția "dictatorială", pentru că încă nu a uzurpat puterea logos-ului întreg (polifonic) de a întemeia (predetermina) însuși discursul filosofic, este neputincios, altfel decât prin dictat (postulat), să întemeieze logic "ființa veșnică". Dialogul cel mai aporetic, prin urmare, cel mai puțin tiranic sub aspectul judicativului, este Parmenides. Aici Platon tematizează, cum știm, Unul însuși.42 Aristotel "optează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ultimă funcție a topicii (dialecticii) este cu totul semnificativă și pentru problema de care ne ocupăm, pentru că ea se referă la o condiționare "formală" a discursivității; de fapt, ea vizează principiile oricărui tip de discurs, dar în sensul că le predetermină, prin topoi deși, cum precizează "logicianul", printr-o cercetare serioasă a originii lor (intuitive sau/și opinative) și le prezintă apoi ca fiind, cumva, necesare. Până la urmă, ceea ce capătă semnificație din cercetarea în spațiul topicii (dialecticii) este faptul că regulile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de "substrat" (S) și în cel al operației de "predicare" (P). Preluând astfel de funcții de administrare a regulilor privind adevărul (de la bun început luat în sens "tehnic", ca valoare de adevăr), analitica și dialectica reglează elementele discursivității, adică le predetermină, constituindu-le. În fapt, ele capătă, cuprinse de toate aceste condiționări, statutul de modele de discurs în limitele judicativului constitutiv; din fapte condiționate (șirul de condiționări a fost ilustrat mai sus), ele devin condiții ale oricărui tip de demers teoretic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de o supra-măsură a lor, originată în de-naturarea logos-ului și constrângerea lui formală. Dar supra-măsura este doar "formală"; altfel, adică "funcțional", ea este măsura pe care cele două modele o impun oricărei gândiri, rostiri, făptuiri, în sensul că le predetermină pe acestea, constituindu-le. Ne-am putea întreba, observând diferența aceasta: gândirea, rostirea și făptuirea nu-și au propria măsură? Iar dacă o au, atunci nu cumva aceasta nu coincide cu supra-măsura "în funcțiune" a judicativului constitutiv, a analiticii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin termenul de silogism, înțelesul tradițional al acestuia: raționament deductiv alcătuit din trei judecăți de predicație), ceea ce înseamnă că funcțiile sale sunt de la început predeterminate judicativ, din punct de vedere formal. Dar, pe de altă parte, deși funcțiile proprii sunt predeterminate, el extinde spațiul funcțiilor judicative la nivelul silogismului; de aici decurge poziția sa "logică" specială. De aici, de asemenea, interesul lui Arisitotel pentru operația de căutare a mediului, esențială pentru construcția silogismelor, adică pentru corectitudinea logică, așa cum o înțelege Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Un exemplu de axiomă pentru această dimensiune este: "Există o ființă superioară care controlează universul". Ultima dimensiune, controlul destinului, se referă la credința că evenimentele sociale sînt influențate de forțe externe, impersonale, și că ceea ce se întîmplă în viață este predeterminat, existînd anumite metode prin care oamenii pot influența rezultatele predeterminării. Subiecții care înregistrează scoruri ridicate la această dimensiune acceptă contradicția logică dintre predeterminare și abilitatea lor de a modifica evenimentele predeterminate. în fapt, practicile utilizate pentru evitarea ghinionului sînt firești
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]