KorAP: Find »[drukola/base=predicație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...21 >

517 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

romanice. În latină, sentire putea fi folosit pentru exprimarea oricărui tip de percepție; în faza actuală a evoluției limbilor romanice, verbul și-a restrâns sensul: în italiana modernă, sentire este folosit prototipic cu sensul a auzi, dar poate exprima și predicații din domeniile tactil, gustativ, olfactiv. În portugheză și spaniolă situația este asemănătoare, cu diferența că folosirea verbului cu sensul a auzi nu este la fel de proeminentă. În franceză sentir este folosit la fel cum se folosește a simți în română, desemnând

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă a structurii semantice trebuie să aibă în vedere configurațiile sintactice specifice unui anumit sens, dar și informații privind natura semantico-referențială a constituenților care determină sensul întregii predicații. În a doua parte a capitolului am discutat relația dintre sensul primar al unităților din clasa verbelor de percepție și sensurile derivate, arătând că lărgirile de sens se produc în două direcții: în interiorul câmpului lexico-semantic al verbelor de percepție (între

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poziția obiectului direct (Frajzyngier, Jasperson 1991, Dixon 1995). Citându-i pe Frajzyngier și Jasperson (1991: 139), Usoniene menționează că, în engleză, propozițiile legate de regentă prin complementizatorul that au o situație specială, în sensul că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul de percepție directă, perceptorul primește informațiile despre lumea exterioară direct, ca urmare a capacității vizuale pe care o posedă, aflându-se în prezența entităților percepute sau luând parte vizual la evenimentele subordonate percepției; percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a fi generate procese inferențiale pe baza imaginilor formate. Din exemplele preluate de la Enghels (2007: 15) pentru franceză, se poate observa că percepția fizică poate fi atât directă, ca în exemplul (8), în care există un raport de simultaneitate între predicația din matrice și cea din subordontă, cât și indirectă, ca în exemplul (9), unde ceea ce se percepe sunt stimulii fizici care îl conduc pe locutor la observația că referentul perceput este bolnav. (7) Je vois que tu as raison. ʻVăd

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
și, în contextele de acest tip, primesc două argumente, realizate prin nominale (15) sau propozițional (16): (15) Îl văd pe Andrei. (16) Am auzit că pleacă din țară. (c) pot exprima diferite procese sau stări, în tipare ternare, reorganizate, cu predicație secundară: (17) Te-am auzit [trântind ușa]. (18) Îl văd[cântând la pian în fiecare zi, de la opt la nouă]. (19) Îl simt [tremurând]. În cele ce urmează, vom ilustra tiparele de complementare a verbelor de percepție în funcție de numărul de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat în contexte în care sunt puși în opoziție sau comparați doi referenți în privința aceleiași proprietăți perceptuale: (23) Culorile încep sa fie percepute de la un an, iar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, în pozițiile vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat în contexte în care sunt puși în opoziție sau comparați doi referenți în privința aceleiași proprietăți perceptuale: (23) Culorile încep sa fie percepute de la un an, iar la doi ani copilul vede Ø ca un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
anumite indicii care să-i confirme valoarea de adevăr a conținutului subordonatei, însă nu este necesar ca acesta să perceapă chiar procesul exprimat în subordonată. Caracterul indirect al percepției se poate explica ca urmare a decalajului temporal dintre cele două predicații - predicația din matrice are trăsătura [+Prezent], în timp ce predicația din subordonată are trăsătura [+Perfectiv]. * percepții indirecte cognitive (46) Mă pot lipsi de o călătorie mereu amînată în Grecia, mă pot lipsi de Bucuresti, dar de voi văd ("constat") [că nu mă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
indicii care să-i confirme valoarea de adevăr a conținutului subordonatei, însă nu este necesar ca acesta să perceapă chiar procesul exprimat în subordonată. Caracterul indirect al percepției se poate explica ca urmare a decalajului temporal dintre cele două predicații - predicația din matrice are trăsătura [+Prezent], în timp ce predicația din subordonată are trăsătura [+Perfectiv]. * percepții indirecte cognitive (46) Mă pot lipsi de o călătorie mereu amînată în Grecia, mă pot lipsi de Bucuresti, dar de voi văd ("constat") [că nu mă pot

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
adevăr a conținutului subordonatei, însă nu este necesar ca acesta să perceapă chiar procesul exprimat în subordonată. Caracterul indirect al percepției se poate explica ca urmare a decalajului temporal dintre cele două predicații - predicația din matrice are trăsătura [+Prezent], în timp ce predicația din subordonată are trăsătura [+Perfectiv]. * percepții indirecte cognitive (46) Mă pot lipsi de o călătorie mereu amînată în Grecia, mă pot lipsi de Bucuresti, dar de voi văd ("constat") [că nu mă pot lipsi]. (Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, în CLRA

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de propoziții relative propriu-zise sau interogative 105, cu conectori pronume/adjectivele relative - care, cine, ce, cât etc.- și adverbe relative - unde, când, cum, cât etc. Disponibilitatea acestor verbe de a selecta întreaga clasă de conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea cuprinde în domeniul lor semantic atât entități, cât și evenimente concrete circumscrise local și temporal. Această trăsătură este valabilă, în egală măsură, și în cazul predicației mentale, imaginare, de tipul a vedea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conectori relativi se corelează cu proprietatea predicației vizuale și a celei auditive de a putea cuprinde în domeniul lor semantic atât entități, cât și evenimente concrete circumscrise local și temporal. Această trăsătură este valabilă, în egală măsură, și în cazul predicației mentale, imaginare, de tipul a vedea "a-și reprezenta la nivel mental" (se poate reprezenta mental un referent anume, dar și un eveniment). Ilustrăm construcțiile posibile prin câteva exemple: * a vedea + conectori relativi 106 (81) De aici văd ("percep vizual

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte introduse prin pronume

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
a auzi, a simți 110 participă la structuri sintactice reorganizate, în care selectează un argument subiect și un argument obiect direct cu trăsătura [+Animat] și al treilea constituent, cu mai multe realizări, interpretat ca predicat secundar descriptiv (engl. depictive)111. Predicația secundară (supărat, cântând) descrie o stare temporară a argumentului din poziția obiectului direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu centrul un nominal care desemnează o profesie sau o categorie socio-umană. Structura este posibilă doar cu verbul a vedea "a-și imagina": (113) Îl văd ("mi-l închipui") [mare om de afaceri în câțiva ani]. În vecinătatea adverbialului și, predicația prezentată ca virtuală în exemplul de mai sus se poate converti într-o predicație contrafactivă: (114) (Cum nu l-au interesat niciodată banii), îl și văd mare om de afaceri! 4.4.2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
posibilă doar cu verbul a vedea "a-și imagina": (113) Îl văd ("mi-l închipui") [mare om de afaceri în câțiva ani]. În vecinătatea adverbialului și, predicația prezentată ca virtuală în exemplul de mai sus se poate converti într-o predicație contrafactivă: (114) (Cum nu l-au interesat niciodată banii), îl și văd mare om de afaceri! 4.4.2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj, cu centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc argumente realizate propozițional - subordonate conjuncționale introduse prin que -, în care se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează simultan ca obiect direct al verbului din matrice și ca subiect al gerunziului (Îl văd pe Ion venind < Îl văd

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
direct al verbului de percepție, iar grupul verbal V' (saw Mona) este modificat de pseudo-relativa (P-R) stealing oranges, care funcționează ca adjunct (ADJ) față de nivelul V' al grupului verbal și al cărei subiect este controlat de obiectul direct al predicației principale. Structura primește citirea "Wayne saw Mona as she (Mona) was stealing oranges" ('Wayne a văzut-o pe Mona în timp ce fura portocalele'). În această intepretare, accentul cade pe vizualizarea participanților la procesul subordonat, nu pe proces în sine. Gruparea constituenților

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fizice directe când verbul subordonatei exprimă un proces surprins în desfășurare sau percepții inferențiale, indirecte (a vedea "a observa; a trage concluzia"), dacă verbul subordonatei exprimă un proces cognitiv. Interpretarea directă depinde și de condiția de simultaneitate dintre cele două predicații, ambele cu trăsătura temporală [+Prezent]. Plasarea oricăreia dintre cele două predicații la un timp trecut ar avea ca efect interpretarea construcției ca indirectă: într-un context ca Văd că a venit Andrei, nu se implică în mod obligatoriu că referentul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sau percepții inferențiale, indirecte (a vedea "a observa; a trage concluzia"), dacă verbul subordonatei exprimă un proces cognitiv. Interpretarea directă depinde și de condiția de simultaneitate dintre cele două predicații, ambele cu trăsătura temporală [+Prezent]. Plasarea oricăreia dintre cele două predicații la un timp trecut ar avea ca efect interpretarea construcției ca indirectă: într-un context ca Văd că a venit Andrei, nu se implică în mod obligatoriu că referentul l-a văzut pe Andrei, ci poate doar că i-a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de transformare. Autorul consideră că structurile: (224) The meat tastes salty to

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]