1,214 matches
-
modurile se exprimă prin forme specifice, redate prin afixe și/sau verbe auxiliare. Modul este asociat cu alte categorii ale verbului, timpul și aspectul. În gramaticile tradiționale ale limbii române, modurile sunt împărțite în două categorii: moduri personale (și totodată predicative) și moduri nepersonale (și nepredicative). În gramaticile unor limbi, acestea din urmă nu sunt considerate moduri, ci forme nominale ale verbului. Modurile personale se caracterizează morfologic prin faptul că verbului la aceste moduri îi sunt specifice categoriile gramaticale de persoană
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
de caz). Funcția sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvântului așteptat ca răspuns la întrebare, adică cu a cuvântului căruia îi ține locul. Funcțiile sintactice ale pronumelui interogativ cine: N. Cine a venit? (subiect) Cine ești tu? (nume predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Cine ești tu? (nume predicativ) Ac. Pe cine ai lăsat acolo? (complement direct) Cu cine discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
pot lega verbul de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi: ele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește "copulă". În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție "verb copulativ". De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
exprimate de verbul respectiv. El este asociat cu alte categorii ale verbului, ca timpul și aspectul. În limba română există cinci moduri personale. Aceste moduri personale au rol numai de predicat. Indicativ Condițional-optativ Imperativ. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are originea în latinescul „imperare”, care înseamnă a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat: Conjunctiv Prezumtiv Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
singular "aceasta", "asta", "aceea" și "aia" se folosesc și cu valoare neutră, adică referitoare la entități ce nu se caracterizează prin gen, precum concepte, acțiuni etc., dar numai la nominativ-acuzativ, iar când au funcție de subiect, predicatul fiind nominal și numele predicativ exprimat printr-un adjectiv, acordul acestuia se face la genul neutru (cu excepția adjectivului "bun"). Exemple: Aceasta nu este recomandabil", Asta-i frumos din partea ta", "Asta-i bună!" "Asta" și "aia" se pot referi și la obiecte, indiferent de genul acestora
Pronume demonstrativ () [Corola-website/Science/311441_a_312770]
-
un regent de tip substantiv sau locuțiune substantivală iar complementul față de un regent verb, adverb sau adjectiv. În frază, propoziția subordonată depinde gramatical de altă propoziție îndeplinind - în formă de propoziție - funcțiunea unei părți de propoziție a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al numelui predicativ în frază - respectiv propoziția subiectivă și cea predicativă - se află în raport de subordonare față de regentele lor, spre deosebire de situația din propoziție, unde raportul dintre subiect și nume predicativ este unul aparte, specific
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
iar complementul față de un regent verb, adverb sau adjectiv. În frază, propoziția subordonată depinde gramatical de altă propoziție îndeplinind - în formă de propoziție - funcțiunea unei părți de propoziție a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al numelui predicativ în frază - respectiv propoziția subiectivă și cea predicativă - se află în raport de subordonare față de regentele lor, spre deosebire de situația din propoziție, unde raportul dintre subiect și nume predicativ este unul aparte, specific.
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
adjectiv. În frază, propoziția subordonată depinde gramatical de altă propoziție îndeplinind - în formă de propoziție - funcțiunea unei părți de propoziție a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al numelui predicativ în frază - respectiv propoziția subiectivă și cea predicativă - se află în raport de subordonare față de regentele lor, spre deosebire de situația din propoziție, unde raportul dintre subiect și nume predicativ este unul aparte, specific.
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al numelui predicativ în frază - respectiv propoziția subiectivă și cea predicativă - se află în raport de subordonare față de regentele lor, spre deosebire de situația din propoziție, unde raportul dintre subiect și nume predicativ este unul aparte, specific.
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
ul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
formală între denumiri: indicativ-imperativ-imperfect-infinitiv) apelez inițial la reprezentări grafice, tipic matematice, sub formă de mulțimi: desenez pe tablă patru mulțimi diferite, una din ele cu 7 elemente (indicativul și timpurile sale) și alte două cu câte două elemente (celelalte moduri predicative cu timpurile lor) și o mulțime aparent vidă: imperativul care nu are timpuri, ci doar forme distincte pentru persoana a II-a singular și plural. Ulterior, pe măsură ce elevii observă deosebirile și asemănările apărute în conjugarea verbului la diverse moduri și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
acești doi termini m și s nu va rezulta niciodată o concluziune nouă. Când însă în premisa a doua se zice "m este", atunci se adaugă terminul al treilea, adică "este", care aici nu are înțelesul unei copule, ci înțelesul predicativ al existenței reale (comp. paragraf 20). Prin urmare silogismul hipotetic se reduce la următoarea formă de silogism obicinuit cu trei termini; s este o dependință a lui m, însă m are existență (p), prin urmare și s are existență (p
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub protecția ghilimelelor ce accentuează utilizarea figurată, poetică aproape, ne nedumerește. Atragerea în aceeași propoziție a unei funcții gramaticale, element predicativ suplimentar, cauzează mai multe semne de întrebare: de ce stilistică asociată cu sintaxă; denumirea în sine nu mai este de mult timp de actualitate fiind înlocuită prin atribut circumstanțial și complement predicativ. Indiferent care ar fi denumirea, un asemenea raport intrapropozițional
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Atragerea în aceeași propoziție a unei funcții gramaticale, element predicativ suplimentar, cauzează mai multe semne de întrebare: de ce stilistică asociată cu sintaxă; denumirea în sine nu mai este de mult timp de actualitate fiind înlocuită prin atribut circumstanțial și complement predicativ. Indiferent care ar fi denumirea, un asemenea raport intrapropozițional este dublu, cu același regent, având ca dominantă un "ecou" poetic profund și bivalent. Punctualitatea ori caracterul redus al descrierii este numai de suprafață; apreciem că ne aflăm, în fapt, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1. Mihaela Secrieru, Nivelul sintactic al limbii române, Editura Geea, Botoșani,1998, 159 pag. 2. Mihaela Secrieru, Elemente de sintaxă sincronică comparată, Editura Universitas XXI, Iași, 2000, 139 pag. 3. Mihaela Secrieru, Cumulul de funcții sintactice în limba română (“elementul predicativ suplimentar”), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2001, 235 pag. 4. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi-Art, Botoșani, 2004, 410 pag. 5. Mihaela Secrieru, Bibliografie signaletică de didactică a limbii și literaturii române, vol I, Editura Universității Alexandru Ioan
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă sau negativă? c) după scopul comunicării: enunțiativă, exclamativă sau interogativă? Exemplu de „secvență de fixare sintetică” 1. Atributul este o parte secundară de propoziție care........................ înțelesul unui...................................sau al unui substitut al substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
18, p. 9. [17] POPESCU, Ion, Predarea sintaxei, GI, XIII, 1961, nr.601, p.4. [18] POPESCU, Ion, Cultivarea limbii în și prin școală, în Cultivarea limbii. Culegere de articole, București, EDP, 1961. [19] POPESCU, Ștefania, Predarea propozițiilor subiective și predicative, Gî, XII, 1961, nr.630, p.4. [20] POPESCU, Ștefania, Problemele de punctuație în programele de învățământ și în manualele de gramatică pentru clasele a V-a, a VI-a, și a VII-a, Rev.ped, X, 1961, nr.7
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Gabrea, C, 1963, nr.32], C, 1963, nr.41, p.5. [24] POPESCU, ION, Recapitularea la gramatică, Gî, XIV, 1963, nr.709, p.4. [25] POPESCU, ION, Lectura elevilor, EDP, Bucure;ti, 1963. [26] POPESCU, ȘTEFANIA, Predarea propozițiilor subiective și predicative, Gî, XIV, 1963, nr.719, p.4. [27] ROMAN, IOANA, Limbajul expunerii, Gî, XIV, 1963, nr.724, p.4. [28] ȘANDRU, DRĂGOI, I., Pe marginea unor propuneri [despre articolul Pe marginea manualului de limba română pentru clasa a V-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școală, LL, 2, 1976, 410-413. [49] IVĂNUȘ, DUMITRU, Analiza structurii cuvintelor în lecțiile de literatură română, PPÎ, 1976, 49-53. [50] IZSÁK, ÁGNES; ISTVÁN, ANA MARIA, Formarea deprinderilor de punctuație, LL, 2, 1976, 379. [51] JĂMNEALĂ, AUREL, Aspecte ale învățării relației predicative, LL, 2, 1976, 380. [52] MĂRGHITAȘ, DOINA, Elemente structurale în comentariu literar din ciclul gimnazial, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 37-56. [53] MĂRUȚĂ, VASILE, “Mai am un singur dor” - Imn al existenței perpetue. - Considerații
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de filologie și istorie). [84] PANAIT P. LUCIAN, Noi manuale școlare, în “Tribuna școlii”, 8, nr. 194, 12 aug 1978, p. 5. [85] PANĂ, DINDELEGAN, GABRIELA, îndrumări pentru analiza sintactică. II. Complementul, LLR, 4, nr.1, 1978, 12-14., III Numele predicativ, nr.2, 7-10. [86] PÂRVU IULIAN, Educarea patriotismului în școală prin studiul literaturii, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 224-241. [87] PÂSLARU, ELENA, Implicațiile paronimiei în predarea limbii române ca limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în gimnaziu, RPed, 37, nr. 11, 1988, 40-44 [conv. cons. de Ana Gabriela Negulescu]. [150] SĂVULESCU, DUMITRU, Predarea și îndrumarea limbii române în învățământul gimnazial. îndrumări metodice, București, 1988. [151] SIME, IUSTINA, O parte de propoziție indispensabilă gramaticii școlare. [elementul predicativ suplimentar]. în: Tribșc, 17, nr. 307, 1988, p. 5. [152] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Metoda dinamic contextuală de analiză a textului și aplicarea ei în școală, BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literatura română”, București, an XXII, nr. 2, aprilie-iunie, 1993, p. 5 7. [26] BEJAN, D., Confuzii ale subiectivei cu alte subordonate, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 16-17 [v. t. c. nr. 576]. [27] BEJAN, D., Dificultăți în identificarea subordonatelor predicative și atributive, Excelsior 1, nr. 4, 1992, 14—16). [28] BELTECHI EUGEN, Propoziția subiectivă. Repere teoretico-metodologice, Excelsior, l, nr. 3, 1992, 13 — 15. [29] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă și stil, punctuație și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scriere.O propunere de alfabetar, îPrim, nr.4, 1997, 38-41. [178] POPA, IOAN N.; ALEXANDRESCU, COCA; POPA ELENA GH., Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele V-XII. Volumul al III-lea. Partea I. Sintaxa propoziției și a frazei: Predicatul, Subiectul. Predicativa. Subiectiva. Partea a II-a. Sintaxa propoziției și a frazei: Atributul - atributiva. Complementul direct - completiva directă. Complementul indirect - completiva indirectă. Bacău, Editura Plumb, 1997, I: 150 p; II: 208 p. [179] POPA, ION; POPA, MARINELA, Gramatica limbii române pentru clasele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școlare, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2009, 68 p. [24] BORDEA-ȘOTEA, RODICA, Metode de corelare a lecțiilor de citire cu cele de gramatică în vederea precizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului, Drobeta-TurnuSeverin, Irco Script, 2009, 64 p. [25] BORHAN, CRENGUȚA, Despre predicat și predicativă, Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2009, 129 p. [26] BORZA, COSMIN; TURCUȘ, CLAUDIU, Limba și literatura română pentru bacalaureat: cum se scrie un eseu: autori canonici, idei și concepte literare, genuri și specii literare, curente cultural, Pitești, Paralela 45, 2009
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]