800 matches
-
neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, art. 16 alin. (2) privind preeminența legii, art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție și alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) privind adoptarea ordonanțelor de
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
României, Partea I, nr. 982 din 30 octombrie 2023, paragraful 76). ... 53. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la statul de drept și la principiul legalității și art. 16 alin. (2) privind preeminența legii, prin raportare la art. 141 privind Consiliul Economic și Social, prin lipsa de solicitare a avizului Consiliului Economic și Social, Curtea, în jurisprudența sa (Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
la Curtea Constituțională cu nr. 2.726 din 10 martie 2025. ... 3. În motivarea contestației se susține, în esență, că domnul Dan Nicușor-Daniel nu a respectat dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și preeminența legii, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 82 alin. (2) privind depunerea jurământului de către Președintele României, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană și art. 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, prin atitudini precum: nerespectarea
HOTĂRÂREA nr. 12 din 14 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296357]
-
cele două euri sunt forme ale aceleiași identități funcționând pe principiul vaselor comunicante. Ea ilustrează condiția emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
timpului a întunecat analiza social-politică și a adus în prim-planul comprehensiunii analiza mentalitară. V. În carte primează evaluarea din perspectiva unui spirit echilibrat, responsabil, onest și de bună-credință. Tematizarea prezintă o largă extensie socială, culturală și artistică. Problematizarea are preeminență asupra descriptivului. În ultimă instanță, spiritualul prevalează asupra evenimențialului. Observația istorică se transformă în demers mentalitar. Putem aserta că rubrica „Vis à vis” este o rubrică nu istorică, ci mentalitară. Venită dintr-o rubrică de revistă, cartea este argument ca
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
cele două euri sunt forme ale aceleiași identități funcționând pe principiul vaselor comunicante. Ea ilustrează condiția emigrantului ce eșuează din cauză că, în loc să-și gestioneze emigrația, se dedublează cultural și pune în contradicție eul emigrant cu eul imigrant. În mod nejustificat, dă preeminență preocupării de a avea o imagine de canadiancă perfectă în dauna preocupării de a păstra coerența formulei sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
constituționale, a justiției și a păcii, fapt ce reclamă o protecție sporită și efectivă din partea statului inclusiv pentru persoanele, grupurile de persoane, categoriile sociale sau comunitățile vizate, precum și un regim sancționator proporțional cu gravitatea faptelor. În acest context, preeminența acestor valori nu doar justifică, ci reclamă o politică penală adecvată, capabilă să răspundă eficient unei situații din societate. ... 97. În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
inovare și la realizarea obiectivului general al prezentului acord, Respectând suveranitatea, integritatea teritorială și independența politică a tuturor statelor, Reamintind că statutul juridic al țărilor care nu sunt părți la convenție și la niciun alt acord conex este reglementat de preeminența tratatelor, Reamintind, de asemenea, că, astfel cum se prevede în convenție, statele sunt ținute să își îndeplinească obligațiile internaționale în ce privește protecția și conservarea mediului marin și că pot fi ținute responsabile în conformitate cu dreptul internațional, Hotărâte să
ACORD din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/293226]
-
din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esențial și determinant pentru sistemul democratic. ... 7. Dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea fundamentelor unei democrații constituționale autentice și efective, guvernate de preeminența dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunțată în Cauza Karácsony și alții împotriva Ungariei, paragraful 141), și sunt garantate prin Constituție. Astfel, Curtea reține că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o
HOTĂRÂREA nr. 32 din 6 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292099]
-
a constatat faptul că „prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale fac parte integrantă din ordinea juridică internă a statelor semnatare, acest aspect implicând obligația pentru judecătorul național de a asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională. Curtea Europeană a constatat că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture, din oficiu sau la cererea părților, prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
având în vedere și jurisprudența CJUE din cauzele Yassin Abdullah Kadi (Kadi II); M.A.S. și M.B. (Tarrico bis), Înalta Curte apreciază că în aplicarea hotărârii pronunțate la data de 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU (Lin) trebuie asigurată atât preeminența dezlegării jurisprudențiale a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe de o parte, cât și prevalența unor standarde constituționale în materie de protecție a drepturilor omului cum sunt cele ce decurg din Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
cu exigențele impuse de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, este de natură a încălca principiul legalității incriminării și pedepsei, așa cum este garantat de art. 7 din Convenție. ... 177. În acest context, ținând seama și de principiul preeminenței dreptului căruia îi sunt atașate, în principal, noțiunile de accesibilitate, previzibilitate și precizie a legii, și de absența unor criterii sau metodologii care să permită a se decela un sens predictibil juridic apt să contureze conceptul însuși de risc sistemic
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
concepție și orientare, ceea ce a urmat a însemnat un evident regres. În Cartierul Nou expresia acestei situații este vizibilă în soluțiile alese pentru înfăptuirea extinderii. După opinia urbaniștilor și arhitecților, pe fondul confuziei de valori caracteristice epocii, aici a prevalat preeminența intereselor economice și funciare asupra criteriilor de ordin compozițional. Vizând, de pildă, în primul rând, motivații de ordin economic, inginerul orașului propunea, la un moment dat, în mod bizar, ca străzile să fie mai înguste decât în mod obișnuit, aceasta
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
că principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, impune legiuitorului ca, la reglementarea oricărui act normativ, să respecte anumite condiții interdependente care, cumulativ, trebuie să asigure un standard minim de calitate a legii. Pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, legislația trebuie să respecte anumite exigențe de calitate, și anume: claritate (respectiv caracterul neechivoc al obiectului reglementării, exactitatea soluției legislative alese, exprimate într-un limbaj concis, sobru, clar și precis), previzibilitate (care privește scopul și consecințele nerespectării normelor prescrise
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
agenții responsabili de aplicarea legii trebuie să fie instruiți pentru a evalua dacă există sau nu o necesitate absolută de a utiliza arme de foc, nu numai pe baza textului reglementărilor relevante, ci și ținând seama în mod corespunzător de preeminența respectării vieții oamenilor ca valoare fundamentală (a se vedea Wasilewska și Kałucka, citată anterior, pct. 47). ... 75. Pentru a stabili dacă forța folosită este compatibilă cu art. 2, poate fi așadar relevant aspectul dacă o operațiune de aplicare a legii
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]
-
autorităților publice, menită să asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreționare. (..) Verificarea vizează, așadar, temeiurile și efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public și cel privat, pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public, definit în art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004 ca fiind interesul ce vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competențelor publice
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Admisibilitatea cererii Reclamanții au făcut referire la Decizia Curții Constituționale nr. 392/2021 și la considerentele acesteia. "Dreptul de acces la o instanță în sensul art. 6 a fost definit în Hotărârea Golder împotriva Regatului-Unit, pct. 28-36. Referindu-se la principiile preeminenței dreptului și interzicerii oricărei puteri arbitrare care susțin Convenția, Curtea a afirmat că dreptul de acces la o instanță era un element inerent al garanțiilor consacrate de art. 6 [Zubac împotriva Croației (MC), pct. 76]. Dreptul la un proces echitabil
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
pe de o parte, dreptul administrativ operează cu noțiunile de „capacitate de drept public“ și de „capacitate administrativă“, care au un conținut diferit față de capacitatea juridică civilă, iar, pe de altă parte, raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, este recunoscut dreptul la acțiune, în ceea ce privește persoana reclamantului, astfel: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
localități (UAT), iar aceste acte distincte, aplicabile la nivelul județului lași, nu au fost contestate. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că în cazul unui raport de drept public, administrativ, cum este cel dedus judecății, se impune asigurarea preeminenței interesului public, prin respectarea unui just echilibru între conținutul dreptului subiectiv ori al interesului legitim privat căruia i s-ar fi putut aduce atingere și interesul public pe care autoritatea emitentă are obligația să îl ocrotească, susținerile reclamantelor nu pot
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
2004 [Rec. (2004)6], Comitetul Miniștrilor s-a felicitat pentru faptul că prevederile Convenției făceau parte integrantă din ordinea juridică internă a statelor semnatare. Acest aspect implică obligația pentru judecătorul național de a asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor (mutatis mutandis, Vermeire împotriva Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991, seria A, nr. 214-C, p. 84, & 26). 104. Or, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
autorităților publice, menită să asigure posibilitatea verificării limitelor exercitării puterii lor discreționare. (..)“. Verificarea vizează, așadar, temeiurile și efectele deciziei administrative prin prisma unui echilibru rezonabil între interesul public și cel privat pentru că raportul de drept administrativ este caracterizat de preeminența interesului public definit în art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004 ca fiind interesul ce vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare și realizarea competențelor publice
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
nr. 1 la Convenție, are un aspect activ (dreptul de a vota) și unul pasiv (dreptul de a candida la alegeri), formând astfel un cumul de drepturi interdependente și esențiale pentru stabilirea și menținerea fundamentelor unei adevărate democrații reglementate de preeminența dreptului. Deși dreptul de a candida în alegeri este „inerent noțiunii de regim cu adevărat democratic“, totuși nu este un drept absolut, existând loc pentru „limitări implicite“ stabilite de statele contractante în marja de apreciere acordată acestora în domeniul electoral
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
acestui concept mai ales atunci când este vorba despre o supraveghere secretă. Curtea reamintește că sintagma „prevăzută de lege“ nu se referă doar la dreptul intern, ci vizează și calitatea „legii“; prin această expresie se înțelege compatibilitatea legii cu principiul preeminenței dreptului, menționat explicit în preambulul Convenției (...). Înseamnă - și aceasta reiese din obiectul și din scopul articolului 8 – că dreptul intern trebuie să ofere o anume protecție împotriva încălcărilor arbitrare ale drepturilor garantate de paragraful 1 (...). Deoarece aplicarea unei măsuri secrete
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
dreptul intern trebuie să ofere o anume protecție împotriva încălcărilor arbitrare ale drepturilor garantate de paragraful 1 (...). Deoarece aplicarea unei măsuri secrete de supraveghere a convorbirilor telefonice nu poate fi cenzurată de persoana vizată sau de public, „legea“ contravine principiului preeminenței dreptului atunci când marja de apreciere acordată executivului nu este limitată. Prin urmare, legea trebuie să definească suficient de clar limitele marjei de apreciere acordate executivului, dar și modalitățile de exercitare, având în vedere scopul legitim al măsurii în discuție
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
cuantumului prejudiciului, în sensul că îl diminuează, dar nu afectează legitimarea sa procesuală activă ca parte civilă. ... 125. În plus, atunci când a repoziționat infracțiunea de încăierare în cadrul infracțiunilor contra integrității corporale sau sănătății, legiuitorul a avut în vedere preeminența protecției victimei, lăsând într-un plan secundar protejarea ca valoare socială a ordinii și liniștii publice. ... 126. Dacă acțiunea civilă exercitată de victimă ar fi considerată, de plano, inadmisibilă, ar însemna ca suferințele fizice sau leziunile prevăzute de art. 193
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]