218 matches
-
legat de un obiect posibil prin experiență, ajungându-se astfel la aparență), ci sunt și "critici", discipline investite cu sarcina de a stabili elementele a priori ale cunoștinței, competențele acestora, dar mai cu seamă limite ale folosirii acestor elemente. Vorbind, preeminent, despre cunoștințe, admițând punctul de vedere judicativ după care forma acestora trebuie să fie judecata, fiindcă doar aceasta poate fi adevărată sau falsă (poate avea valoare de adevăr), Kant concentrează analitica (cu rosturi constitutive clare, în demersul său), către problematica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibil, cel schematic-imaginativ și cel sintetic-conceptual; (b) principiile judicative proprii proiectului critic sunt: 1) judecata este, și aici, forma logică fundamentală; sarcinile ei sunt, însă, cu mult mai semnificative constitutiv decât în logica organon, unde acestea aveau un rol regulativ preeminent; judecata este condiția "logică" necesară a cunoștinței, ca și pentru logica organon, dar, mai mult, ea condiționează forma concept și forma raționament. Pentru a pune în evidență aceste condiționări către categorii, Kant operează deducția transcendentală a acestora, oferind, altfel spus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine, constituind orice altceva în "lumea" sa. De aici două dificultăți majore în înțelegerea demersului heideggerian: pe de o parte, riscul, niciodată epuizat, de a reveni de la înțelesurile existențial-ontologice la cele ontice, datorită coincidenței nominale a "existențialilor" (conceptele potrivite ființării preeminente ontic-ontologic, Dasein-ul) cu termenii cunoașterii cotidiene și cu aceia ai istoriei filosofiei (ai metafizicii), iar pe de alta, pierderea din atenție a unității structurale a Dasein-ului. Demersul în cauză se constituie el însuși prin atitudine fenomenologică, iar valabilitatea elementelor sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe seama a priori-ului originar reprezentat de propria lor unitate. În scopul de a răspunde întrebărilor de mai sus, am putea presupune că lui Heidegger îi trebuia un punct de pornire puternic, cumva, apodictic, chiar dacă acesta ar purta un rost preeminent metodologic, în stare să susțină mai multe orizonturi ale reconstrucției sale filosofice, îndeosebi pe cel în care este reconstruită însăși semnificația pre-ontologică a Dasein-ului și cel propriu deschiderii gândirii către ființă prin întrebarea despre adevărul acesteia. Iată un motiv pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desigur, proprii Dasein-ului. De asemenea, atâta vreme cât enunțul trece doar expresie a "conceperii prealabile" (urmând deținerii și privirii prealabile), el poate constitui un semn al prezenței făptuitoare a acesteia, iar semnificația sa este din nou condiționată prin făptuiri (facte) ale ființării preeminente ontologic. În plus, dacă enunțul apare doar cu ceea ce logica l-a înzestrat, anume cu funcția de a lega reprezentări (Kant), în genere, adică și concepte, chiar dacă are în alcătuirea sa verbul, pe "este", fiindcă acesta doar leagă, nesemnificând altceva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intenționale și obiecte intenționale corespunzătoare. De aceea, două probleme survin aici cu privire la sensul său judicativ sau non-judicativ: 1) dacă, fiind ulterior altor constituții intențional-obiectuale, el nu cumva le topește pe acestea în propria sa structură "existențială", fiind, tocmai de aceea, preeminent față de acestea; 2) dacă nu cumva "o vedere pură antepredicativă a ființării-la-îndemână este în ea însăși deja înțelegător-explicitativă"177, dacă nu cumva, altfel spus, antepredicativul are un sens existențial și poate opera autonom față de enunț, adică față de explicitarea unei înțelegeri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
non-judicativ totuși, după convențiile "tari" ale judicativului constitutiv, cum am constatat în cele trei cazuri prezentate în capitolul anterior au făcut obiect de reflecție din timp (din noțiunea acestuia), fiecare propunând un sens al său care nu convenea așezării sale preeminente într-o structură alethică. S-ar putea spune că Aristotel însuși, Augustin, Kant, Bergson, Husserl, Heidegger se află într-o astfel de situație. Dar care este raportul gândurilor acestora față de judecată ca operație constitutivă pentru orice reconstrucție filosofică (științifică, ideologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condiționat de un alt timp, cel al subiectului logic, al judecății, al judicativului, al logos-ului. Până la urmă, atât subiectul cât și predicatul îndeplinesc funcțiuni logice în judecată; ceea ce înseamnă că, din această perspectivă judicativ-funcțională, predicatul, pentru care funcțiunea este preeminentă față de ființare, reprezintă o poziție originară în raport cu poziția subiectului, pentru care ființarea este preeminentă față de funcțiune. Totuși, temporal, poziția "subiect" are întâietate față de poziția "predicat"; timpul este ființarea însăși, iar în subiect preeminentă este ființarea, nu funcțiunea. Să păstrăm această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului. Până la urmă, atât subiectul cât și predicatul îndeplinesc funcțiuni logice în judecată; ceea ce înseamnă că, din această perspectivă judicativ-funcțională, predicatul, pentru care funcțiunea este preeminentă față de ființare, reprezintă o poziție originară în raport cu poziția subiectului, pentru care ființarea este preeminentă față de funcțiune. Totuși, temporal, poziția "subiect" are întâietate față de poziția "predicat"; timpul este ființarea însăși, iar în subiect preeminentă este ființarea, nu funcțiunea. Să păstrăm această idee, continuând reducția; va trebui revenit însă la ea în curând. 4.5. Timporizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
perspectivă judicativ-funcțională, predicatul, pentru care funcțiunea este preeminentă față de ființare, reprezintă o poziție originară în raport cu poziția subiectului, pentru care ființarea este preeminentă față de funcțiune. Totuși, temporal, poziția "subiect" are întâietate față de poziția "predicat"; timpul este ființarea însăși, iar în subiect preeminentă este ființarea, nu funcțiunea. Să păstrăm această idee, continuând reducția; va trebui revenit însă la ea în curând. 4.5. Timporizarea verbului și timpului, în scopul consolidării sensului de transcendent introdus de aspectul alethic al judecății Primul element al aspectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea pierde "subiectul" poziția privilegiată în orizont judicativ, atâta vreme cât "ființarea conștientă" este socotită privilegiată, iar ea, altfel numită decât a fost în tradiție, chiar altfel gândită și reconstruită decât s-au petrecut acestea (gândirea și reconstrucția sa) în tradiție, rămâne preeminentă, sub un motiv sau altul? Preeminența în cauză este luată în sens maximal: chiar așa stau lucrurile însele; și aici se află exagerarea; dar și motivul pentru care, chiar în asemenea condiții, "subiectul" își păstrează toate sensurile tradiționale, la fel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofia, prin ideea sa despre "persoană" ca topos al unității Spiritului cu Viața, acestea două fiind posibile și în sine, dar, în sine, fiecare fiind diferit în mod absolut față de celălalt. Însă nu cele două "principii" reprezintă, până la urmă, "fenomenul" preeminent, ci persoana, ușor de identificat cu "ființa" umană. Pe linia aceasta, dar adăugând, pentru a stabili sensul persoanei, experimente teologice și filosofice din alte spații culturale decât cel căruia îi aparține Max Scheler, anume din Estul european, unde dominant este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de față: Chr. Yannaras și I. Zizioulas. Tocmai pentru că sensul de preeminență, acordat ființării umane, de cele mai multe ori pe temeiul desfășurării unor experimente filosofice devenite model de tematizare filosofică, nu poate fi condiționat dinspre sensul de singurătate (al ființării devenite preeminente), cred că este cu putință a gândi de la bun început un sens de preeminență, care să nu limiteze ființarea ce îl capătă, ci, mai degrabă, să o țină deschisă, adică să o mențină în poziția "întru"; și nu ar fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu limiteze ființarea ce îl capătă, ci, mai degrabă, să o țină deschisă, adică să o mențină în poziția "întru"; și nu ar fi posibil acest lucru altfel decât acceptând, în început, sensul unei unități la care să participe ființarea preeminentă (cea conștientă sau umană); de exemplu, sensul de unitate originară a eului cu lumea, despre care vorbește M. Merleau-Ponty, sau acela de "situație existențială" despre care s-a vorbit în alte capitole ale lucrării de față. Gândul din urmă va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reflexivitatea temporală a ființării conștiente și deschiderea acesteia către Celălalt constituie, de asemenea, ființa; adică tot un sens temporal. Dar aceasta din urmă, interpretată după regula proprie, adică propriu-zis ontologic (în regimul timporizării), este "om" și "lume", în unitatea lor. Preeminentă este, în ultimă instanță, ființa (față de orice ființare, nu doar față de cea conștientă, adică reflexivă temporal); de aici apropierea demersului "reductiv" de unele idei ale demersului de tip ontologic; dar ființa este deschiderea, cum spune Heidegger, însă, cum nu mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa, Frege, Husserl, Russell au tematizat judecata și structura acesteia, provocând, totodată, cunoscutul fenomen al "turnurii lingvistice". Am putea spune că tocmai prin linguistic turn, judecata a fost recondiționată categoric și radical ca propoziție, enunțare, deși acest sens al ei, preeminent lingvistic, nu i-a fost nciodată străin, de la inventarea științei logicii de către Aristotel. Accentul mutat pe expresie -vizibil, cum arătam, încă de la formalizarea logos-ului în logica aristotelică, judecata fiind "enunțare" (logos apophantikos) provoacă "eliberarea" gândului (a elementului propriu-zis logic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
precum și din cele câteva puse la punct mai cu seamă în medii neokantiene, de vreun secol și jumătate pre-ia un anumit sens timporizator, adică este constituită printr-o anumită metodă de "coborâre" de la ființă la ființare. Tăria sensului de ființare preeminentă, sub aspect funcțional, nu și ființial, pentru ființarea conștientă, se arată a fi valabilă, deja, în orizont judicativ. Și, cum argumentează filosoful german amintit mai sus, tot ceea ce se află în "lume" se structurează în funcție de Dasein, de "ființarea care noi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau cu sine, atâta vreme cât Celălalt este timporizat ca survenire a viitorului "meu". Și, într-un fel, acest fapt are șanse de valabilitate: datorită dominației judicative, însă. Numai că aici nu mai este vorba despre ceva strict formal, așa cum este vorba, preeminent, în orizontul dictaturii judicativului, ci despre altceva: eveniment, act, survenire, ivire (din neant!), surprindere, cruzime (frăgezime), hybris generator de "nou", răsărire etc. Timpul reprezintă toate acestea la un loc: de aceea el este determinat, apărând ca o ființare anume, care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordini, fapt timporizat în-ființat înaintea celorlalte; acestea din urmă căpătându-și rostul condiționat dinspre faptul reacționar, care devine fenomen fondator pentru acea ordine de fapte. Ideologia este un exercițiu prin care un fapt contingent este socotit necesar în virtutea timporizării sale preeminente în comparație cu alte fapte din orizontul de ființare în care se află cel dintâi. Ideologia însăși are o asemenea poziție față de toate ipostazele, formele, elementele dictaturii judicativului, în orizontul acesteia, adică în toposul logos-ului formal. Acest fapt a fost deja
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spiritului critic dacă, prin urmare, devenim, măcar pentru o clipă, ideologi (ca și cum am avea putința de a nu fi nici o clipă!) -, atunci putem da peste forma discursului identitar autentic, putem pune la cale un discurs care dă seamă de timporizarea preeminentă a unui fapt devenit fenomen originar pentru o anumnită ordine "socială", ceea ce înseamnă că ne este deschisă calea unei înțelegeri non-judicative a ideologiei (desigur, a dictaturii judicativului, în ultimă instanță). Mai sus, exprimam o uimire: am avea putința de a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vedere "logic". În cele ce urmează, mai întâi trebuie cercetată această structură a "formei ideologie" și lămurit statutul ei de ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului. În al doilea rând, trebuie arătat cum tocmai fenomenul celei de-a doua timporizări este preeminent, cum prima timporizare survine într-un sens "regulativ" stabilit de cea de-a doua timporizare, pentru a desăvârși sensul "constitutiv" al judicativului, adică și pentru a dărui acest sens elementelor regulativ-judicative din orizontul fenomenului celei de-a doua timporizări. În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intern nu corespunde cerinței de accesibilitate, impusă de art. 8 alin. 2 din convenție, si nu indică destul de clar întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților. Reclamantul nu s-a bucurat de protecția minimă cerută de preeminenta dreptului într-o societate democratică. Îngrădirea criticată nu este prevăzută de lege. Curtea nu consideră că este necesar să verifice în cauză respectarea celorlalte cerințe ale alin. 2 al art. 8. Concluzie: încălcare (unanimitate). ÎI. Articolul 25 alineatul 1 din
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
de art. 8 alin. 2 din convenție, iar legea română nu indică destul de clar întinderea și modalitățile de exercitare a acestei puteri de apreciere acordate autorităților. 39. În concluzie, domnul Petra nu s-a bucurat de protecția minimă cerută de preeminenta dreptului într-o societate democratică (Hotărârea Calogero Diana mai sus citată, p. 1.776, paragraful 33). Prin urmare, Curtea constată că ingerință în discuție nu era prevăzută de lege și că a avut loc o încălcare a art. 8. 40
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
să stabilească mai întâi dacă ingerință era "prevăzută de lege". 55. Comisia reamintește că expresia "prevăzută de lege" presupune cerințe care merg dincolo de simplă conformare cu legislația internă. Această expresie vizează și calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu preeminenta dreptului, menționată în preambulul convenției (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile Silver și alții împotriva Regatului Unit din 25 martie 1983, seria A, nr. 61, p. 34, paragraful 90; Golder împotriva Regatului Unit din 21 februarie 1975, seria A, nr.
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
În rezumat, legea română nu indică cu destulă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere acordate autorităților în domeniul vizat, în așa fel că reclamantul nu s-a bucurat de gradul minim de protecție cerut de principiul preeminentei dreptului într-o societate democratică (Hotărârea Domenichini mai sus citată, p. 1.799-1.800, paragraful 33). 64. În orice caz, presupunând că ingerință ar fi fost prevăzută de lege și ar fi urmărit un scop legitim, Comisia apreciază că aceasta
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]