226 matches
-
pură a spiritului nostru? Altfel spus, sensul lumii preexistă efortului nostru de înțelegere sau, din contră, nu există decît în și prin el? Știința economică tranșează această dezbatere chiar înainte de a o fi instaurat. Ea consideră că ceea ce numim realitate preexistă întregului efort al spiritului de a o concepe. Prin urmare, știința economică nu ar fi altceva decît redescoperirea esențelor obiective, independente de subiectul care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
definiție a libertății (cunoașterea necesității): Marx este, oare, un gînditor al posibilului? Critica cea mai susținută și cea mai recentă, de altfel, a ideii de posibil a fost formulată, fără îndoială, de Bergson (1859-1941). Posibilul este un miraj, el nu preexistă realității, este vorba despre o iluzie retrospectivă. Posibilul este creat de realitate: "Spunem că prezentul de azi, care va fi trecutul de mîine, conține deja imaginea lui mîine chiar dacă nu reușim s-o percepem. E locul exact unde ne amăgim
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la limba creolă, dar extrapolarea nu e cîtuși de puțin forțată): (...) limba creolă apare ca fiind organic legată de experiența mon dială a Relației. Ea este literalmente o consecință a punerii în raport a unor culturi diferite, și nu a preexistat acestor raporturi. Nu este o limbă a Ființei, ci o limbă la Celui-în-Relație. La un alt capăt al lumii francofone, problema se pune altfel, la nivelul ficțiunii romanești, al cărei impact psihologic, socio-cultu ral, antropologic etc. traduce o criză de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și teoriilor ei este relativă. Ea uită să vorbească despre rolul subiectului activ. Căci prin mintea și corpul savantului se produc toate manipulările realității naturale. La rândul lor, psihologii, ca savanți creatori, uită că ei înșiși, ca oameni sociologizați, îi preexistă psihologiei ca pretinsă știință a sufletului; că sufletul lor este implicat în cunoașterea altor Ego-uri. Încât psihologia obiectivistă nu poate spune ce este sufletul, ce este trăirea valorizatoare, voința răsfrântă asupra vieții corporale și alte asemenea fenomene psihice. Unii au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la această pogorâre a Duhului care îi scapă comput-ului ca și stării civile!". (16, p. 90) Încheierea capitolului este încă o subliniere a importanței Tradiției: "Științele pot să ajute Tradiția, și atunci este cu atât mai bine. Dar Tradiția preexistă oricărei "formațiuni a spiritului științific". (16, p. 91) Ideea din urmă este dezvoltată și de acei filosofi occidentali mai "analitici" față de sintezele hermeneuților. Publicul nostru a auzit de mai multă vreme de ei, a și citit "textele alese" ale lui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din ele mai mulți scriitori și jurnaliști decât au intrat! Ce vreau să spun? Că pregătirea aceasta de specialitate are sens doar în cazurile în care talentul și pasiunea pentru această profesie, de fapt foarte dificilă și plină de capcane, preexistă. Ce oferă în plus facultatea? Competențe tehnice și, în cazul unor secții bine construite, o anume cultură generală, care-l ajută pe jurnalist să sesizeze contextele faptelor, să le situeze în ansamblul unui mediu social mai larg. Deci, oferă partea
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
poate constata indubitabil este că atât pamfletul, cât și satira au la bază o atitudine polemică reprezentând o contra-situare estetică în raport cu un dat real/evenimențial. Așadar, polemica poate fi dublu semnificată: o dată ca element infrastructurant al discursului critic, în genere, preexistând pamfletului și satirei, pentru că își trage originea din chiar actul de socializare a limbajului și al conturării propriei identități în raport cu o alteritate susceptibilă de intenții ostile. În această ipostază, ea reprezintă o atitudine logic-rațională verbală și non-verbală de respingere, într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în care preexistă germenii societății închise, este, în termeni popperieni, cea a unui monism naiv, caracterizat prin confuzia dintre natură și convenție, dintre legile naturale și legile normative, de unde credința nejustificată pentru gândirea modernă, dar motivată prin ea însăși pentru conștiința primitivă, că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
complet în spălarea finală. În caz contrar, rezistențele vopsirilor sunt mai mici. 1.3.5.2. Coloranți reactivi alifatici Acești coloranți conțin în sistemul reactiv o legătură dublă puternic polarizată. Aceasta se poate forma în timpul procesului de vopsire sau poate preexista în molecula colorantului (Floru și al., 1980). -Coloranți la care sistemul reactiv nu preexistă în moleculă 1.3.5.3. Coloranți reactivi bifuncționali Coloranții bifuncționali se caracterizează prin prezența în molecula colorantului a două grupări reactive (Tabelul 1.5) care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
5.2. Coloranți reactivi alifatici Acești coloranți conțin în sistemul reactiv o legătură dublă puternic polarizată. Aceasta se poate forma în timpul procesului de vopsire sau poate preexista în molecula colorantului (Floru și al., 1980). -Coloranți la care sistemul reactiv nu preexistă în moleculă 1.3.5.3. Coloranți reactivi bifuncționali Coloranții bifuncționali se caracterizează prin prezența în molecula colorantului a două grupări reactive (Tabelul 1.5) care pot fi de tipul sulfatoetilsulfonă, monoclortriazina, aminofluortriazina, difluorpirimidina etc. (Cho și Lewis, 2002; Holme
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care lucrau sașii (care era o „albie, adîncitură“, indicată de apelativul german), apoi, prin metonimie, orașul din apropiere, fondat de aceștia (sau care poate că preexista, dar a fost dezvoltat de muncitorii nou-veniți). Obiecția privind imposibilitatea transferului de nume de la localitate la apă trebuie înlăturată, întrucît, așa cum am demonstrat în prima parte a cărții, chiar dacă de cele mai multe ori sensul transferării numelui este de la apă la așezarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu deus ex machina, dacă nu este altceva decât un artificiu comod la care recurge autorul dramatic pentru sfârșitul piesei pe care altfel nu ar fi în stare s-o termine. El acceptă totuși, ca și Aristotel, intruziunea miraculosului, când preexistă în legendă. De aceea își apără prima tragedie, Medeea, aspru criticată de docți, care se încheie prin plecarea eroinei în zbor, dusă de carul său tras de un dragon, invocând caracterul de magiciană al personajului său. "Găsesc, scrie el în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
individual prin educație, dacă nu și prin controversatele filoane ale subconștientului pe a căror (presupusă) existență s-a clădit psihologia profunzimilor (care mizează pe un fel de genetică a psihismului), omul se definește prin categorii în care "intră", care îl preexistă, și nu pe care și le creează. Recunoscând eficiența și necesitatea demersurilor deductive, cât și inductive, egalitatea lor pe plan epistemologic, consider că preferința pentru una singură din aceste variante își asumă un risc enorm: cantonarea într-un monoperspectivism care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
irlandeză Joseph Campbell. Puternic influențat de psihologia abisală a lui Jung, Campbell consideră că unitatea omului nu e doar biologică, ci și psihologică, datorită în primul rând conștientizării individualității și a propriei morți inevitabile, precum și a ordinii sociale care îl preexistă și care va dăinui și după dispariția sa, ordine în care trebuie să se integreze, iar în al doilea rând prin intuiția unui mister al naturii și al relației omului cu existența în sânul ei. Acestea sunt sursele mitului, iar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fi redusă la text, deși are în mod obligatoriu un suport textual, ea este și „întrebuințare”, adică lectură. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu preexistă lecturii. Exegeza, interpretarea, critica latentă sunt incluse în actul lecturii, iar acestea devin preocupări ale scriitorului din această perioadă ajuns la o mare conștiință a artei sale (M. Proust, A. Gide, P. Valéry). Prima teorie a lecturii-creație aparține fenomenologiei, R.
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral dat de conștiința națională, principiul diriguitor al identității istorice românești, cea care a fost necesară a se ivi pentru ca ceilalți factori care preexistau să se închege într-un tot unitar. Credința necondiționată în națiune se întrupează discursiv și într-o soteriologie a românismului (ale cărei rădăcini pot fi găsite în mesianismul bălcescian). Destinul neamului este împlinit și triumful final al românismului este adus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asigurându-i astfel validitatea, deci acceptabilitatea ca mesaj). Astfel, pentru un enunț ca Mașina s-a dat peste cap, dar șoferul n-a pățit nimic, distanța inferențială e minimă: în universul de opinii al oricărui vorbitor este de așteptat să preexiste o opinie ca " Atunci când mașina se rostogolește, e foarte probabil ca ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
străfulgerare intuitivă. Voința, exprimată prin capacitatea de efort creativ, se conjugă adesea, în mod fericit, cu pasiunea creativă. Aceasta din urmă se poate naște în însăși munca creativă, care apoi sa devină suport dinamizator al acesteia, sau, poate să-i preexiste. Alt mare spirit creativ și creator, Hegel, considera că “nimic mare nu s-a îndeplinit fără pasiune, și nici nu poate fi îndeplinit fără ea”. Bertrand Russell punea pasiunea la baza conduitei întregii sale vieți și activități creative: “trei pasiuni
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sau mai noi, precum fundațiile asociate partidelor americane și germane, cu o intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING mai vechi intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce în mare parte, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental companiile și au asumat o
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
este el însuși astfel încât el își asumă responsabilitatea în practica sa cognitivă, morală sau politică. Neutralitatea sa, implicată de structura sa frontală, directă îl situează în raport cu tot ceea ce este deja acolo și care, întrun anume fel, îl precede și-i preexistă, eliberîndu-l pentru acțiunile lui. Noțiunea de subiect se recompune deci cu ușurință în spiritul fiecăruia ca ceea ce are apanajul evidenței și pare să aibă valoare atemporală, dar această noțiune, ca toate noțiunile, are o istorie. Istoria unei noțiuni începe să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
survine în istoria lumii o imensă noutate, o nouă stare, o deschidere, o surpriză și un risc. Sunt acestea proiecții ale libertății insului? Sau, mai degrabă, ale libertății din ins? Faptul că proiectăm, că alegem și că ne propunem țeluri preexistă naturii noastre individuale, constituind-o din afara ei. În realitate suntem, ca inși și ca specie umană, pătimitorii propriei noastre libertăți, eroii - victimele sau răsfățații - unui elan care ne-a alcătuit și care, trecând prin noi, ne depășește hărăzindu-ne acestei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spirituală, intelectualul interbelic creștin împlinea vocația sa de mărturisitor. Operația specifică de creație a elitei interbelice creștine se reducea la orientarea, sistematizarea și dezvoltarea puterilor reale din haosul existent. De aceea, ea nu a făcut decât să formuleze tendințe care preexistau în real. Cu alte cuvinte, datoria elitei interbelice era aceea de a facilita legii realității libera ei dezvoltare și completa ei realizare, adică ea își propunea să fie ceea ce era, nu ceea ce dorea ea să fie, dar să știe ceea ce
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
individului, membrii unei societăți date sunt religioși nu din motivul acestui răspuns la nevoile lor. De altfel, descoperirea că în multe culturi individul este considerat drept întâlnirea efemeră (pe timpul unei vieți) a unor elemente diverse, dintre care unele i-au preexistat nașterii sale și vor supraviețui morții sale, a îmbogățit și a provocat în același timp structurarea instanțelor personalității, așa cum a fost propusă de Freud. În mod util, se vor putea analiza fenomenele rituale în cadrul unei sociologii a medierilor: dispozitivele rituale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un "informator" să formuleze o explicație (o glosă) plecând de la indicii diverse cum ar fi practicile rituale, comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca atare. Trebuie să facem distincția între regula ca ipoteză teoretică a cercetătorului și regula ca ipoteză teoretică a interlocutorilor săi, știind în același timp că regula care guvernează în realitate comportamentele observate poate fi și ea distinctă și de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
centre industriale în construcție - de exemplu, Eisenhűttenstadt în RDG sau Nowa Huta în Polonia. Asemenea ansambluri sunt alipite unui oraș imperial cum e Cracovia sau unuia burghez ca Frankfurt-pe-Oder, unde se presupune că trebuie să facă uitat ceea ce le-a preexistat, ridicând în slăvi realizările socialismului. Vaste burguri rurale, care erau până atunci piețe agricole regionale, devin medii urbane dezvoltate. în douăzeci de ani, Sofia trece de 300 000 de locuitori, câți avea în 1939, la 1 000 000, Bucureștiul, de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]