225 matches
-
putea accepta tabloul, o nouă categorie, cea de „sărbătoare galantă”. Arta lui Watteau a fost mereu „diferită”. Diferită de arta academică, de pictura contemporanilor săi, diferită chiar și de creația celor - Nicolas Lancret, Jean-Baptiste Pater - care i-au imitat fără preget subiectele... La Muzeul Metropolitan, într-o expoziție intitulată Watteau, muzică și teatru, Perspectiva maestrului a fost plasată alături de Dans în fața unei fântâni de Lancret. În ambele picturi, mai multe personaje elegant îmbrăcate se regăsesc într-un luminiș. În prim plan
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
tv-ului se află de regulă în raporturi nu tocmai onorabile cu domeniul acesteia, cultivînd o atmosferă de dispreț față de lectură („uite ce-am ajuns, fără să mă omor cu cartea”!). Și poate cel mai grav efect al televiziunii expansioniste fără preget este acela că ea împiedică evoluția conștiinței umane pe scara ei normală, cea care se corelează cu dezvoltarea biologică: „Televiziunile cresc un video-copil fără șansa maturizării, adultul rămîne încremenit pe viață la mintea copiilor”. Iată ce poate face o tehnocrație
Un telesceptic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4372_a_5697]
-
acestei Diane prompte sunt destul de teribile, de nu teribile de tot: „Un cerc, o cruce și te-aștept/ Să-mi vii răpus și fermecat,/ Să-ți rup chiar inima din piept/ Și fără teamă de păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se va strînge mîna/ Asupra dorului plăpînd.// Vor pune capăt nemiloase
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
nu l-a prins. Și-a dat seama îndată că nu era de dînsul acolo. Avea cu totul altceva de făcut. Îl așteptau atelierul, valiza cu lut, proiectele lui nenumărate. Știa că reușita în orice artă presupune o muncă fără preget, iar sculptura cerea pe deasupra și condiție fizică ca să izbutești să-ți realizezi gîndurile, să dai materialitate jocului închipuirii. De a doua zi n-a mai călcat pe la cîrciumioara de lîngă liceu. Puțin i-a păsat că ai lui colegi l-
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
orchestră-au șerpuit/ pe terasa de var amețită de mare,/ vuietele, glasurile, vîntul și eșarfele/ și culorile, din toate viorile.// Pașii metalici lunecă pe pîntece sparte./ Unde sînt valsurile? și mai departe/ unde sînt harfele?// Ritmic destinul bîntuie-n trupuri. Fără de preget/ tobe l-asmut./ Inimii-mi fii leagăn, inimii-mi fii acut,/ doamnă, cînd te rotesc ca pe deget/ pînă ți-e dulce, pînă ți-e cald,/ pe tipsia de asfalt, și prin ora de smarald,/ oră de apogeu,/ doamna mea
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
expoziția căuta nu o paradă inertă, ci niște determinări care să ne interpeleze, ale obiectelor în preajma lor adevărată, ale locurilor în destinul lor inexorabil. Sala, bunăoară, pe axul ei transversal, menaja atenției o înaintare directă, îi cerea să ațintească fără preget rădăcina de gîndire abstract geometrică din care Mediterana știuse a extrage forțe pentru cele mai invidiabile îndrăzneli contemplative. Săpat în stîncă, drumul spre misterele ultime ale cugetului alia acolo, la cumpăna expunerii, strictețea neîntrecută și o naturalitate dezarmînd orgoliile. Cum
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
carte seamănă, întrucâtva, cu o scrisoare, care nu așteaptă neapărat un răspuns. Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda" considerații asupra lor, de parcă aș comite o indiscreție. "Se laudă cu dedicațiile primite!", va decide vreun cititor. Mais parfaitement, dar în acest caz aș fi reprodus autografe de la autori sub a căror pană eu șiroiesc de geniu și
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
părea de ajuns. Cel puțin mie. Da-da, probabil din cauza orbirii și muțeniei mele și, desigur, acelor sclipiri reiterate, mai cu seamă mie. Cred că eu însumi devenisem sclipitor, căci aurora boreală pe care-o adunam și-o risipeam fără preget, nu putea să nu mă înfășoare în sclipirea ei și pe mine, așa că la slujba mea - respectabilă și de invidiat în lumea noastră, cu toate că nu destul de bine remunerată - lucrurile mergeau și ele strălucitor, deși raționalitatea, care până la apariția Betinei fusese
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
nici o pisică nu poate să se avînte, tatonează "locația" potențială și ambianța, fie că e vorba de pragul (destul de lat) al unei ferestre de la mansardă, o porțiune de balcon sau de acoperiș, ba chiar un colț de pod. Emițînd fără preget bine-cunoscutele lor sunete gîlgîite, odată hotărîrea luată, ei trec în sfîrșit la fapte - cară, forfotesc, adună și orînduiesc neobosit bucăți de crengi și crenguțe, rămurele, răsaduri, semințe și frunziș, după care urmează instalarea pe termen nedefinit, trîmbițată în modul lor
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
sau duplica) puiul pînă la urmă, - desigur, nu pe maldărul meu de geamantane, cum părea să creadă cu obstinație. Dar, oricît mă rugam lui Dumnezeu să facă o minune, ea nu s-a produs. Creatura continua să mă viziteze fără preget, ba chiar de la o vreme nu mai apărea singură ci în grup, un grup de păsăroaie uriașe, zgomotoase, agresive, furibunde. Din cauza lor nu mai aveam nici liniște, nici somn. După coșmarele recurente din cursul nopții, mă trezeau cu gîgîitul lor
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
și al Pământului cu un plug de aur, însămânțând, apoi, plantele sfinte , între care orezul avea întăietate. De altfel, orezul reprezenta barometrul bunăstării, recoltele bogate fiind slăvite ca daruri ale zeilor îndurători, în fața cărora oamenii se angajau să lucreze fără preget pentru amenajarea de terenuri irigate. Iată (cităm după lucrarea „Fructele pământului” de A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos: „Eu n-aștept norii, sapa o iau în mână. Și n-aștept ploaia, fac
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
gravă, încă de la Michelangelo, n-are nevoie, anume, de grimase aplicîndu-se demonstrativ realului; îi ajunge aici, de pildă, situația fundamentală căreia îi face față eroul, cînd, cu sîngele și viața lui întreagă, se aține în calea unei soarte vrăjmașe, fără de preget concentrat să ducă la capăt cartea epopeică despre Mihai Viteazul. Bătălia acestui suprem testament patriotic îl ocupa cu atîta intensă determinare pe Bălcescu, încît N. Iorga, în niște pagini din 1893, avea dreptate să i se închine, zguduit de admirație
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
permanent, ferm și neobosit... Interesante sunt cuvintele populare și ușor învechite pe care nimeni nu le mai folosea în afara discursului oficial al epocii, fiind deci - în epocă - clar marcate: neabătut, biruință, crez, dârz, ev, a făuri, flamură, izbândă, a înfăptui, preget, prinos. Ar fi interesant de văzut dacă ele mai au aceleași conotații pentru tinerii care nu au suferit presiunea discursului ideologic al epocii. Aș formula două rezerve în privința soluțiilor editoriale ale volumului: acesta are un indice de persoane, deși este
Cuvintele limbii de lemn by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7157_a_8482]
-
și teleologizant. Mai bine solipsist decât materialist! La etajul mai de jos al mentalității populare, demonstrațiile lui Crews ar răsuna ca o suită de zadarnice predici în pustiu într-o Românie otevizată, manelizată, obnubilată de toți cei ce seamănă, fără preget și fără răgaz, temeri iraționale, prejudecăți și teorii care sfidează logica și bunul simț. Nu suntem totuși mai proști decât alții, sau altfel spus, nici alții nu sunt mai deștepți decât noi: un sondaj realizat la începutul lui 2010 de
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
vorbesc aici despre istoria antisemitismului. în schimb, în afară de memoriile lui Belu Zilber, nu am nimic despre Gulag. Nu m-a interesat". De ce? Lipsă de curiozitate afectivă și intelectuală, de imaginație? Povestea cu cămașa? Cîte ceva din toate? A izbi fără preget în zidul ignoranței reciproce încercînd a te pune în locul "celuilalt", iată după părerea mea singura cale de înlăturare a ideilor preconcepute, a intoleranței și a lipsei unei comunicări interetnice reale. Eu, ca fetiță, am purtat în �42-'43 steaua galbenă
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
cu condiția să-l genereze o epifanie. Din păcate, uneori e reversibil. Aceasta pare a fi morala romanului lui Vladimir Volkoff Le trêtre, tradus de Mircea Ivănescu drept Struțocămila. Cartea înfățișează unul dintre cele mai interesante cazuri de pendulare fără preget între două căi. Ambele sînt primejdioase și la capătul fiecăreia te așteaptă o răsplată (firește, altfel de răsplată, de la caz la caz). Trebuie doar să ai voința și puterea de a alege. Dar tocmai pentru că echivalențele sînt aproape fără cusur
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
un scrupul de precauții sustractive. Atîta fastă bogăție degajă conivențele unei armonii parcă prestabilite, încît fac hors de propos, exclud, dintre alternativele apropierii, orice ar atenua datoria noastră de a răspunde vibrant, con affetto, universalei exclamații care ne interpelează fără preget. Au fost oare zadarnice, în parabola unor talente de răscruce, coincidența și declicul acționînd sub semn auroral, dinspre acest cuprins misterios, unde Wagner însuși o investește pe Lilli Lehmann în rolul Pasării Pădurilor din Tetralogie - pe aceea care avea să
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
criticul reacționează prompt. Un singur exemplu: Academia Română hotărăște publicarea pentru aniversarea a douăzeci și cinci de ani ai domniei lui Carol I a tuturor mesajelor și alocuțiunilor Regelui, în două volume, în ordine cronologică. "Bună a fost hotărârea, și prin activitatea fără preget a d-lui Dimitrie Sturdza, prin colaborarea oamenilor săi, s-a și executat. Aici este partea cea mai bună a stăruințelor d-lui Sturdza, partea activității sale academice, și întrucât rămâne curat academică, vorbește în favoarea d-sale. Din nenorocire nu
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
126 de compozitori străini au trecut prin „laboratorul” Concordiei de-a lungul acestui aproape un sfert de veac. Miltiade Nenoiu ne-a oferit un „Portret în cinci închipuiri” pentru posteritate. Să-i fim recunoscători și să prețuim această muncă fără preget. Cred, cu toată hotărârea, că enigmatica titulatură a formației „Concordia” și-a împlinit visele și aspirațiile atât de frumos exprimate prin motto-ul simbolic al anticului Platon: „Muzica înlesnește comunicarea dintre oameni”.
Miltiade Nenoiu: "Portret din cinci inchipuiri" by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83521_a_84846]
-
fi dat în lături să "oglindesc" hidoasa față a chiaburilor piromani ("Chiaburul Darie dete foc la arie") ori să înfățișez luminoasa figură a activistului de partid ("Stele strălucesc peste medean/ Scocul morii freamătă sub lună/ însă cel instructor județean/ Fără preget umblă prin comună") și, mai presus de toate, să slăvesc pe Marele Dascăl și Părinte ("Dormi copile, dormi, visează, Stalin somnul ți-l veghează")". Lui Stalin, nu pregetă a-i atribui "bun simț", aruncînd vina "deformării" asupra altora: "Ceea ce spunea
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
opere ale lui Dickens, Google caută să readucă în memoria internauților realismul secolului al XIX-lea, ilustrat atât de bine de personaje precum Pip, Oliver Twist, David Copperfield. "Să-ți spun ce este dragostea adevărată. E credință oarbă, umilință fără preget, supunere desăvârșită, încredere și dăruire împotriva ta însuți, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îți dai inima și sufletul întreg celui care ți le va zdrobi", spunea Charles Dickens, autorul cunoscutului roman ”Marile speranțe” (1860). Născut pe data de 7
Google îl omagiază pe Charles Dickens () [Corola-journal/Journalistic/67360_a_68685]
-
Emil Brumaru Eram îngerul tău de corvoadă. Ridicam pălării de pe moi Și frumoase ciuperci, la paradă; Scotoceam diamante-n gunoi, Cu o rîmă subțire pe deget Drept de-a pururi inel de logodnă; Îți scriam în scripturi, fără preget, Pentru fiece franj cîte-o odă. Eram îngerul tău, în pripeală Și viclean închegat pentr-o clipă. Oh, lăsai să te pipăie, goală, Ceilalți îngeri prieteni de-aripă, Și de nimb, și de doxologeală, Și de opium fumat lin din pipă
Eram îngerul tău de corvoadă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9517_a_10842]
-
și cu o viață socială cu siguranță mult mai interesantă decât a nepoatei. Dar, spre deosebire de veșnic neîmplinitul ei amorez, barmanul Florin, cu un început de luminiș în creștetul capului și purtător la cingătoare al unui altar pe care sacrifica fără preget seară de seară navete întregi de bere, ceea ce îl dusese de câteva ori în pragul falimentului, Kant, copertat țeapăn și auster în roșu-închis, se dovedea în mod categoric cu mult mai arătos și mai incitant; ba, uneori, Melania îl simțea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tainice, abia ghicite cu simțul ei noctambulic de orientare, întretăiate de dârele răscolite-n țărână de vietățile și gângăniile nopții, străbăteau grânele ruginii, înfundându-se în jungla păpușoaielor întunecate, năpădite de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
după ce-i umple brațele primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie frică? Numai de oameni poate să-ți fie frică. De la oameni te poți aștepta la orice, fără preget. Ursul merge pe potecă după zmeuriș, cu capu-n jos, clătinându-se și mormăind în legea lui. Parcă spune-o rugăciune sau îl ceartă pe Dumnezeu că i-a dat atâta foame. E-atât de concentrat în meditația lui, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]